121 matches
-
ele, pentru care, 3. Subînsămnații și urmașii lor legiuiți vor plăti pe tot anul, în două câștiuri, câte 140 lei pentru fiecare din aceste fălci parchetuite ce vor întrebuința, neputând antreprenorii în nici un chip a mai mări acest preț, din rezoanele următoare: a) pentru că pădurile amestecate din fag, mesteacăn, plop și tei, aflătoare în aceste văi și, mai ales, în acele mai depărtate, aduc monastirii foarte puțin sau nicicum folos, precum și acele de brad nu aduc monastirei mai mare folos; b
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cele patru nivele ale limbii la care lingvistica de azi raportează numele proprii (nivelul genetic, nivelul funcțional în uz, nivelul funcțional în sistem și nivelul metasistemului) exprimându-și preferința pentru cel dintâi amintit: Nu rămâne însă îndoială că românul are rezoanele lui de a face tocmai așa precum face. (n.s. atunci când rostește sau scrie un nume aparent lipsit de înțeles) Căci, deși în limba noastră de astăzi aceste nume n-au nici un înțeles, odată ori în vreo limbă oarecare ele au
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
consistă în împrejurarea că omul nu-și dă samă de proprietatea numerelor binome. Cunoscând o dată aceasta, toată minunea se rezolvă de sine - căci aceste proprietăți sunt legi ale minții noastre proprii, și calculul o jucărie cu aceste legi - al căror rezon e irezonabil a-l mai cere. Căci, presupind că toate legile minții noastre ar fi diametral opuse celor de astăzi - o presupunere din punctul de vedere omenesc aproape imposibilă -, atunci ne-am mira de acele legi, și nu de acestea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
valabile privind perenitatea tipurilor caragialiene: "Prin generalizarea procedeului simplificării psihologice, nu există așadar, oameni cu pasiuni contradictorii, cu o viață complexă, ci păpuși reduse la o singură formulă energică: "Aveți puțintică răbdare", "Eu cu cine votez?", "Curat așa, coane Fănică.", "Rezon!", "Eu, familia mea de la patruzopt". Atât. Poți învârti manivela, dar e fără rezultat. Formulele sunt totuși puternice și, prin simplitate energică, prin repetiție sistematică, se întipăresc ca medalii imperiale; de aici, din acest proces psihologic, în parte, și succesul caragialismului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai insesizabili; nereprezentând decât o singură atitudine, o reprezintă cu o energie ce o delimitează cu preciziune și o izolează de restul lumii. Iată de ce întâlnim pretutindeni eroii lui Caragiale, pe Trahanache cerând puțintică răbdare sau pe Ipingescu mârâind mereu "Rezon""19. Departe de a fi considerate carențe, mecanismul de marionetă, schematismul psihologic și chiar nongândirea, repetițiile gestuale, situaționale și de limbaj, uniformizarea sau gruparea în cupluri siameze, degradarea fizică și/sau morală, precum și dezorientarea și veleitarismul sunt, pentru I. Constantinescu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o "coniță" cu un nepoțel "deștept foc") și însuși creatorul lor, sunt antrenate într-o conversație moftologică pe teme specifice lumii lui Nenea Iancu (vremea, politica, starea agriculturii, condiția scriitorului) într-un limbaj caragialesc inconfundabil, punctat de sintagme celebre (care va să zică, Rezon, scârța-scârța pe hârtie, neicusorule), agramatisme (significativ, absolutamente nifilist, etc.) și chiar savuroase paralogisme: Rezon! spuse el. Numai că, vezi mata, rămâne cestiunea țărănească, rămân o mie de griji... Văzuși la 88... Talpa țării, stimabile...Noi, cu acceleratul, ce știm... Mi-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o conversație moftologică pe teme specifice lumii lui Nenea Iancu (vremea, politica, starea agriculturii, condiția scriitorului) într-un limbaj caragialesc inconfundabil, punctat de sintagme celebre (care va să zică, Rezon, scârța-scârța pe hârtie, neicusorule), agramatisme (significativ, absolutamente nifilist, etc.) și chiar savuroase paralogisme: Rezon! spuse el. Numai că, vezi mata, rămâne cestiunea țărănească, rămân o mie de griji... Văzuși la 88... Talpa țării, stimabile...Noi, cu acceleratul, ce știm... Mi-e frică de trădare... Știi că-mi placi, neicușorule? Adicătelea, ce-are a face
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sau săraci sau scăpătați, cari vor să facă avere prin mijlocul statului. Așa de es. d. Fleva e geambaș de cai, arendaș neplătitor a mai multor moșii ale statului, deschide biurou de împămîntenire și vrea să se facă și ministru. Rezon! De ce să nu fie? Nu e de ai noștri? Nu e din popor? E un punct de vedere pe care-l dezaprobăm, dar îl înțelegem logic vorbind. Dar Centru? Ce-nsemna Centru? Daca erau oameni cinstiți n-aveau decât să se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cei doi franci i-a, fost dați pentru hrana în timp de 12 ore ce i se acordase pentru a părăsi teritoriul francez. Inutil de a vă spune că comisarul nu a voit să dea d-lui Calligari nici unul din rezoanele care a motivat expulziunea sa. Pentru a nu fi izgonit prin forță d. Calligari s-a angajat că va părăsi Francia în timpul ce i se cere și că nu este nevoie de jandarmi pentru a-l duce la gară. Într-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nouăi monarhii nu poate fi o circumstanță atenuantă când e vorba de foarte însemnate interese ale Austro-Ungariei. Poate că va fi neapărat de-aface pe d-nii din București să simtă că e în puterea Austro-Ungariei de-a se aduce România la rezon. Făr' a încerca câtuși de puțin de-a combate tocmai stilul impertinent de fripon al gazetei oficioase ungurești, care știe prea bine că presa română abia se ocupă vreodată de așa numita Ungarie îndeosebi și de marele d-lor regat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
umbre de îndoială ("Poate, totuși, că realitatea nu-i chiar atât de neagră!"), pune punctul pe i: "Adevărata problemă a Iașilor nu e ignorarea puținelor valori pe care le mai are, ci tratarea lor de-a valma cu falsele valori." Rezon! Mai departe, este acuzată mediocritatea (care, vorba lui Preda, unde se duce, tot mediocrități caută) și lipsa de reacție a ieșenilor, ce se împacă la modul fatalist cu pogorârea orașului în anonimat. Acad. Eugen Simion constată și el că "Iașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
înseamnă semnele plus și minus. Un an de slujbă pentru el este ca trei pentru alții". Continuă Const. Călin: "În zilele noastre, ar trebui rescris așa: un an de slujbă pentru dânsul este ca zece (ori mai mulți) pentru alții." Rezon! Regretând cu of polemic că, astăzi, "Bosul de la Ligă" este mai cunoscut decât președintele Academiei, conducătorii cluburilor de fotbal decât rectorii marilor universități, vedetele de televiziune decât actorii eminenți din teatrele naționale, demimondenele decât femeile savante, escrocii decât miniștrii, reporterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
oarecum în aceeași categorie: face parte tot dintre visătorii ce nu-și poartă carabina în peisaj ca să împuște, ci mai mult ca să hălăduiască. De altfel, și zice: "simpla deplasare în teren reprezintă o ocazie de a mai ieși din cotidian". Rezon. Nu se mai vânează pentru carne, ca-n epoca de piatră, ori ca-n "epoca de aur", când măcelăriile erau goale și doar pușca ne ajuta să așezăm câte ceva în tigaie, ci pentru a avea acces la farmecul inefabil pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
asemenea textemelor diasemice. Tocmai din acest motiv am ales să le abordăm în cadrul subcapitolului de față. 2.2.1. Printre cele mai cunoscute texteme caragialiene pe care discursul public românesc le topicalizează în momentul actual se numără a traduce, bibic, rezon și renumerație. Dintre acestea, primele trei sunt deja înregistrate în dicționarele limbii române, însă cu alte accepțiuni. Astfel, dintre semnificațiile pe care DEX 2012 le oferă pentru a traduce ("1. A da corespondentul unui cuvânt într-o altă limbă, a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și 1 kg de făină 3- studenții: păi ăștia nici carte nu știu" (userul "fratele lu' Moromete", 26.11.2008, http://www.libertatea.ro/ stire/base-nu-i-mai-fierbe-pe-alesi-223038.html). 2.2.3. Un alt textem popular din opera lui I.L. Caragiale este rezon[!] (transcrierea fonetică a franțuzescului raison), pe care DEX 2012 îl înregistrează, ca lexem, cu următoarele sensuri: "1. Îndreptățire, justificare, cauză, motiv, temei. 2. Rațiune, judecată dreaptă. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la rezon = a învăța minte (pe cineva), a pune
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
popular din opera lui I.L. Caragiale este rezon[!] (transcrierea fonetică a franțuzescului raison), pe care DEX 2012 îl înregistrează, ca lexem, cu următoarele sensuri: "1. Îndreptățire, justificare, cauză, motiv, temei. 2. Rațiune, judecată dreaptă. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la rezon = a învăța minte (pe cineva), a pune la respect; a constrânge să judece mai bine, să se poarte cum trebuie. ♦ (Cu valoare de interjecție) Ai dreptate! just! da! desigur!" Utilizarea acestui termen de către Ghiță Pristanda a făcut ca, atunci când cuvântul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu valoare interjecțională, el să dobândească un sens mai degrabă ironic și antifrastic ("ce prostie!", "ce aberație!", "vezi să nu!"... etc.). Acest sens pare să îl fi avut în vedere, de exemplu, eseistul Andrei Cornea, care și-a intitulat chiar Rezon rubrica pe care a semnat-o săptămânal în "Revista 22". Însă tot în această categorie se încadrează numeroase alte construcții din discursul jurnalistic: "Și îmi zic, amintindu-mi vorba hâtră a lui Creangă, că n-ar fi rău să fie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
hâtră a lui Creangă, că n-ar fi rău să fie bine. Chiar e loc de un pic de bine după atâtea greșeli de guvernare, după haos și potopul de vorbe goale cu care am fost ambetați de promisiunile neonorate. Rezon!" (Carmen Mihalache, " N-ar fi rău să fie bine", în Deșteptarea, 13.01.2010, http://www.desteptarea.ro/n-ar-fi-rau-sa-fie-bine.html). Sau: "Rezon, monșer! Dacă am fi toți așa profunzi în gândire, bașca vrednici creștini, animați de iubire față de aproape... Adevăr
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
greșeli de guvernare, după haos și potopul de vorbe goale cu care am fost ambetați de promisiunile neonorate. Rezon!" (Carmen Mihalache, " N-ar fi rău să fie bine", în Deșteptarea, 13.01.2010, http://www.desteptarea.ro/n-ar-fi-rau-sa-fie-bine.html). Sau: "Rezon, monșer! Dacă am fi toți așa profunzi în gândire, bașca vrednici creștini, animați de iubire față de aproape... Adevăr vă zic vouă, România este Grădina Maicii Domnului, și mulți zac în ea" (userul "Bibicu, nene Iancule", http://www.capital.ro/articol
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
creștini, animați de iubire față de aproape... Adevăr vă zic vouă, România este Grădina Maicii Domnului, și mulți zac în ea" (userul "Bibicu, nene Iancule", http://www.capital.ro/articol/printul-charles-transilvania-este-o-comoara-din-punct-de-vedere-agricol-119835.html). 2.2.4.1. Dacă a traduce, bibic și rezon sunt niște lexeme recunoscute și înregistrate ca atare în dicționarele limbii române, renumerație e, în schimb, un "caragialism" pur. De fapt, renumerație (pe care Pristanda îl folosește, în O scrisoare pierdută, în contexte precum "famelie mare, renumerație mică, după buget
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
anostă poezie căpăta strălucire. După citirea poeziilor, poetul nu avea voie să-și explice opera, pentru că - spunea Maiorescu - „aceasta ne aparține nouă”. Poetul odată ce creează lucrarea sa, ea devine indiferentă pentru dânsul; poetul chiar ne poate rătăci căutând să dea rezoanele sale subiective”. Eminescu avea o altă părere când poezia nu era înțeleasă: „O poezie nu trebuie înțeleasă în totul, continuu, căci dacă toți bucherii de la școală o înțeleg, atunci nu mai e poezie”. Deși la Junimea prima anecdota, această societate
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
junimist devenise așa de serios încât Gane îi scria lui Maiorescu, în oct.1887. „Mă întrebi cum rămâne cu aniversarea Junimii în anul acesta. Răspund cu francheță că eu, unul, nu găsesc nimerit a se mai ține la Iași, pentru rezonul că aici abia de mai există o fărămătrură din vechea Junime literară... Astăzi nimene nu mai scrie în Iași, nu se mai țin sâmbetele întruniri, nu mai avem Convorbirile, care erau cheagul care ne lega, prin urmare, a face aniversarea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în țară, imediat s-a inaugurat acea politică economică care durează și până astăzi. Culpabilul cel mai mare este el; el trebuie lovit fără cruțare, el trebuie arătat cu degetul. Pericolul cel mare este acest om, trebuie pus deci la rezon. Trebuie ca țara în pi cioare să-i zică cuvintele care s-ar părea că pentru dânsul au fost inventate: Il faut se soumettre ou se démettre. A mai tolera în condițiile actuale influența sa nefastă este a voi să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și legionară În România, deși capii ei ideologici au fost adulții - Mussolini, Hitler și Nae Ionescu. O Întreagă literatură care veștejește vârsta a treia ni se surpă din rafturi peste bietele noastre argumente care vor să-i găsească, totuși, un rezon; o „Împăcare” cu ea, dacă nu o glorificare a ei, cum se găsește „ea”, această a treia vârstă, atacată și defăimată din aproape toate părțile, Încât, cum spunea odată cineva, „ți-e și rușine să fii bătrân!”... Și cu atât
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de a răspunde unor împrejurări majore, excepționale. (Se aud de la o vreme voci singulare care explică starea actuală „dezastruoasă” economică și administrativă tocmai prin „spiritul” profund diferit ce „domnește” la nordul sau în sudul României; dincolo însă de un anume rezon în ce privește excesiva centralizare financiară, nu cred că e cazul să-i imităm pe extremiștii din Lombardia italienilor, care vor „reîmpărțirea Italiei” folosind reale nemulțumiri ale populației în scopuri politicianiste! În cartea mea Spiritul românesc în fața unei dictaturi, scrisă la Paris
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]