142 matches
-
Gabriela Gheorghișor Încă o carte despre comunism?! - vor ricana cei deja plictisiți (în special, tineri născuți după ’89) de recurența temei în proza noastră recentă. Dar tema are în continuare un potențial considerabil de exportabilitate în Occident, iar unii dintre criticii literari (mai ales cei care au traversat vremurile
Păpușari și marionete by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5179_a_6504]
-
ignorare a actualității autorului Neoiobăgiei” de către elitiști și acoliții lor. Mărturisesc rușinat că n-am prevăzut că foști studenți ai mei ar putea într-o zi să sfideze tot ce i-am învățat despre Maiorescu și să considere că am ricanat, bagatelizat și ignorat actualitatea, Dumnezeule mare al criticii!, lui Gherea. Cel cu arta cu tendință și care îi oferă autorului recenziei calamburul tendinței cu artă la care ar tinde noii stângiști. Doar un cuvânt în încheiere despre C.Rogozanu, pretextul
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
presupunem că, atunci cînd Cioran scrie că bolnavii sînt prea ocupați cu suferirea ca să mai aibă timp să se sinucidă, așa ceva avea în vedere. Căutînd neîncetat o alinare pentru durerile sale trupești (" Pentru mine, cuvîntul trupesc are sensul său plin", ricana filosoful, care, într-adevăr, și-a trăit ideile cu trupul și le-a scos din trup ca dintr-o fîntînă), Cioran nu are considerație filosofică și literară decît pentru cei din tagma lui: pentru Pascal, Dostoievski, Nietzsche, Baudelaire, care au
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
nostru jucător nu-l deranjează câtuși de puțin. "Toată lumea știe cum e Băsescu: iubitor de petreceri și dans, admirator nestăvilit al femeilor frumoase, amator de whisky și cu un râs gros. Și hohotește așa, în cele mai nepotrivite momente". Dar - ricanează autorul - Hitler nu se omora după petreceri sau după femei și nici nu se menționează pe undeva prin istorie că ar fi dansat în restaurant cu țigănci cu fuste înflorate. Nu s-ar fi potrivit nici cu ideologia lui, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
susține ci din veniturile proprii. Sunt unele proiecte de amploare (d. ex. festivalul "Zile și nopți de literatură") pentru care solicită și sprijinul statului, obținându-l sau nu, de la caz la caz. Atât și nimic mai mult. Dar dl Șiulea ricanează: "Argumentul pe care-l folosesc uneori conducătorii Uniunii, că aceasta se finanțează din veniturile aduse de propriul patrimoniu este nul: acel patrimoniu este tot bun public". Ce să spunem? Ori dl Șiulea nu știe ce este acela bun public ori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
și numai pentru uzul celor două Camere. ZIUA a mediatizat sinceritatea țărăniștilor, dar tocmai prin pagina a 5-a a ziarului, ADEVĂRUL a găsit loc pentru averile țărăniștilor în penultima pagină, sub titlul Săracii țărăniști bogați, Jurnalul Național, în schimb, ricanează pe pagina întîi: Liderii PNȚCD au mimat că-și declară averile: Țărăniștii vorbesc de sărăcie cocoțați în jeep. Ziarul citat își exemplifică ironia într-un subtitlu: Președintele Ciorbea a venit cu Toyota la întîlnirea unde și-a declarat averea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
copiilor și cu care trebuie să mă lupt. Din fericire, ne vedem foarte rar. Nici măcar nu mâncăm la aceeași masă. Ce părere ai despre el? Fata zâmbi impersonal; - A, îl cunoaștem pe Fara Clark. Este bastionul împărătesei la Glay. - Da, ricana băiatul. Normal să fi auzit de el. Crede că trăim în cer și că Împărăteasa este o putere divină. Mai rău decât atât, n-are nici o șansă ca cineva să-i șteargă de pe față aerul ăsta demodat. Cei doi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
că eu nu "mint"! De unde-l știi tu pe Minulescu? Da, ce? Nu-i voie? E interzis? De la frate-tu, de unde-l știi? De la mine. De ce de la frate-miu!? Nu știam că iubitul meu i-atât de cult! Așa-i! ricană el, și izbucni în râs. Ți-am spus eu c-ai început să mă iei peste picior! Peste piciorul care te doare sau peste celălalt? Veverițo! Nu mă fă să-mi ies din minți! Am o mână năprasnică! Dacă te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de la epistolă la e-mail, de la telefonul fix la mobil, de la buzunarul vanitos la carduri, de la cămăruța de bloc la dea lul cu mesteceni vâlceni, de la vacanța prahoveană la cea lisboetă, florentină ș.a.m.d. Booon - am încasat castana și am ricanat cu fiere, neputincios la replică! Pe urmă, a venit valul apusenilor, adică al prietenilor francezi din Lille, pe care ni i-am făcut grație lui Mitterrand în primele luni ale lui 1990, când cu acțiunea „Offrez un livre à un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu sapa în spate și de-acolo strigă că are o fată măritată la Bacău cu regele Mihai. Moșneagul lămuri celor de față că există patru globuri. - Unul este, moșule, strigă îndrăzneț un flăcău, și pe ala ședem noi. Bătrânul ricană : Unul știi tu, dar dincolo de apa înghețată mai sunt și altele. Pe acelea numai eu le-am cucerit. De toate, sunt patru : noi, cel dintâi, al doilea soarele, al treilea luna ș-al patrulea hiică-mea Catinca. în războiul cel dintâi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Elisav, cu glasul strangulat, acum, de o emoție perceptibilă cu greu. Ca să adauge numaidecât în cvasi-șoaptă, ca, mai degrabă, într-un aparté: Pe mine, oare, m-ar fi recrutat, în propria-i oaste, cuceritorul Galiei, Caesar? — V-ar fi recrutat, ricană gazda, mai curând dl general Aupick, de la care micul Charles aflase că „Ceux-là dont les désirs ont la forme de nues,/ăEt quiț rêvent ainsi qu’un conscrit le canon... “ — „Aceia cu dorințe de forma unui nour,/Visând, precum visează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
meu spirit autocritic, mi-am lansat sarcasmul spre cele două doamne ce împart inima mea, invitându-le din nou să dejuneze, chiar și atât de târziu. Se vede că ați dejunat la popotă și curând veți primi și uniforme ! am ricanat, în fața refuzului lor. Neatentă, Sophie continua récit-ul de război, foarte favorabil generalului Popovici, care ar fi pregătit cu atenție retragerea de la Sibiu, pe Valea Oltului. Ascultând-o, iarăși mă iritase oarba dăruire, pe care i-o recunosc după tonul entuziast
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cioran stilul, spunea conu' Alecu teribilist, nu mai rămâne din el nimic." Afirmația asta m-a tulburat foarte tare, simțeam că e nedreaptă, dar nu știam să spun de ce. Noica, la rândul lui, de câte ori venea vorba de Cioran, îl simțeai ricanînd: "Cioran, cu văicăreala lui..." Cu aceste lucruri în minte și luîndu-mi toate precauțiile ca să nu-l jignesc, îi spun la un moment dat lui Cioran: "V-aș ruga să acceptați să vorbim despre dumneavoastră cu o anume notă de cruzime
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-s alea, nu pricepeam bine cuvîntul, care era departe de a fi la modă. PÎnă atunci, Îl rugasem pe Dumnezeu să mă elibereze de rău. Dl. Diekirch nu-mi furniza explicațiile pe care i le ceream. Dădea din cap, uneori ricana. M-a Întrebat Într-o zi ce gîndeam despre tata. I-am răspuns că-l iubeam. Dl. Diekirch s-a uitat la mine de parcă aș fi rostit o prostie: „Așteptam un răspuns mai pișicher“. CÎteva săptămîni mai tîrziu, tata m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
atenție, puritate, respect. Nu te gîndi la ce ți-ar putea ea da: de la spirit se alunecă ușor la trup. O dragoste care nu se manifestă prin respect nu-și mai merită numele“. Astfel de Îndemnuri nu mă făceau să ricanez. Aderam din toate puterile mele la ceea ce aveam să consider mai tîrziu ca fiind niște tîmpenii. „De la spirit se alunecă ușor la trup“. Îmi făgăduiam să nu alunec de la minte la trup. Admiram inteligența Tinei. CÎt privește trupul, vom vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Simt că sufăr. Ofer această suferință drept ceea ce este: tresărirea unor nervi obosiți sau conștiința paternității mele treze, nu știu prea bine“. Mă lăsase, mental, În mîinile lui Dumnezeu dîndu-mi voie să-i fac capul calendar lui Prévert, poetul „care ricanează și pîngărește“ (pater familias meus dixit). Există ceva ce nu pricep. SÎnt acum un „tînăr“ bărbat de vreo cincizeci de ani (cînd voi avea cincizeci și nouă, voi spune doar că sînt un bărbat de cincizeci de ani!), am realizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Avem funcționari specializați în fruntea celor mai multe sectoare ale administrației financiare... Libertul devine atent. A sesizat ceva... insesizabil. Nu-și dă prea bine seama despre ce e vorba, dar s-ar putea să fie important. — Mai mult sau mai puțin competenți..., ricanează îm păratul. Abandonează tonul șugubăț. Toți sunt de rang ecvestru, e drept, dar personalul din subordine - cei care țin cu adevărat pe umeri finanțele impe riului, nu doar cu numele - este recrutat, în mare măsură, din familia mea, dintre sclavii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Că tu nu ești decât un maimuțoi! Trio tace. — De Flaccus Vascularius! tună dintr-odată împăratul în ure chea sa. Trio Fulcinius face amețit un pas înapoi. Cine i-a spus? Tre buia să rămână secret... — Credeai că nu știu? ricanează bătrânul. Se înfioară de o bucurie perversă. Se pare că pe Livia a luat-o gura pe dinainte. Fulcinius scoate din gâtlej doar sunete nearticulate. — Halal acuzator! exclamă amenințător Augustus. Se preface că-și stăpânește cu greu mânia. Un om
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
osteneala, zău. Și mama a discutat cu prin cipele, că doar era vorba de voința unui decedat... Răsuflă greoi: — Să o respecți înseamnă decență... Ridică din umeri neajutorat: — Dar n am rezolvat nimic. Puteați să vă duceți și la tata-mare, ricanează Gallus. Orice pretor este dator să anuleze eliberările care au fost făcute spre frau darea legii. Normal. Ar fi un pericol nu numai pentru creditorii patronului, ci și pentru noi toți. Riscăm să ne trans formăm cu timpul într-un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cumpără piper. Pliul dintre sprâncene i se adâncește. Ce caută Trio Fulcinius în târboseala asta? Că doar el e denunțătorul. Din prudență sau de frică, Flaccus doar a contrasemnat depoziția. — Și Trio? întreabă cu voce tare. — Ah, Trio! tresare Scribonius. Ricanează: — Asta te miră? Glasul sună a dispreț: — Taică-său e bijutier... E așadar interesat de comerțul cu perle și pietre prețioase din Est, cugetă în tăcere Gallus. Libo bate sacadat cu pumnul în tăblia patului ca să-i atragă atenția: — A
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
șale spre spate: — S-a întins pe jos și a ridicat mâna stângă ca să-l iert. — I-ai cruțat viața, nu? întreabă copilandrul, cu voce fre mătândă. — Ce, mă, țâcă, te gândești că ai vreo șansă dacă ajungi în arenă? ricanează Ganymedes. Întoarce ochii către Rufus: — Tu știi, că doar ai fost acolo. Evreul aprobă din cap cu un surâs misterios. — Zi-le tu! îl îndeamnă gladiatorul. Instructorul tace. — Bine, să nu spui că mă fudulesc. Desface brațele în lături: — În
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
căcat, mârâie Rufus. Gladiatorul se face că nu-l aude. — Călăul din arenă a devenit călăul inimilor, așa se spunea la Roma. Se împăunează: — Eram la fel de celebru și câștigam tot atât de mult ca actorii de pantomimă sau conducătorii de care. — Exact, ricanează instructorul. Ca și ei, tot un cetățean decă zut, condamnat de drept comun, pe deasupra. Ganymedes nu vrea să lase impresia că dă înapoi. Repede din bărbie. — Decăzut, nedecăzut, da’ nu și-a părăsit Eppia soțul, senator respectabil, pentru că s-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sunt aici, n-are rost să-mi zgârm sub unghii și să economisesc cei cinci denari pe care-i câștig pe lună... — Bașca banii primiți pe victorii! Gladiatorul se strâmbă disprețuitor. — Beau, petrec și mă simt bine. Sunt mai câștigat. Ricanează: — Măcar am să mor cu amintiri frumoase! — Bă, da’ sec mai e dovleacul ăla al tău! îl dojenește Rufus. Tonul e însă blând. S a calmat. — Eu nu-ți zic toate astea ca să te jignesc. Dar dacă stăpânul te vedea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Vezi c am avut dreptate să-mi cumpăr doar două cupe de argint și un dulap din banii câștigați? Către Pusio: — Mi-am atârnat pe el trofeele primite... Scutură apoi puternic din plete. — Până și stăpânul m-a lăudat... Rufus ricanează, zeflemitor: — Așa, bravo! Hrănește-te cu amintiri, că asta e tot ce ți-a mai rămas. — Ba, s-avem iertare, replică iute gladiatorul. Nu numai amin tirile. Duce mâna la centiron. — Și acest baston, însemn de veteran... — Ți-or fi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
doar la hyrcanieni. Iar elefantul a dispărut cu totul din nordul Africii. Germanul cugetă câteva clipe în tăcere. Apoi întreabă: — Vrei să spui că prin aceste vânători din amfiteatru, impe riul a împins civilizația până la fruntariile lumii? — Păi, cum altfel? ricanează Rufus. Deși i-a trecut de câteva ori prin minte că băiatulul ăsta, că zut din senin pe capul lui, ar putea fi totuși o iscoadă trimisă să-l tragă de limbă, spune apăsat: — Nu uita că toate distracțiile, absolut
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]