139 matches
-
brun, de pădure, se bucură de o climă blândă, favorabilă vitei de vie. În acest “sanctuar al vinurilor albe” se cultivă suprafețe întinse de soiuri respectabile, a căror valoare este recunoscută în România și în străinătate: Feteasca Regală (450 ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc(200 ha), Mușcat Ottonel (150 ha), Feteasca Albă (140 ha), Traminer (50 ha) și Chardonnay (30 ha). Pe lângă acestea, Pinot Gris-ul, Oporto-ul, Sylvaner-ul și Ezerfrut-ul își împart restul de 100 ha ce le revin. Stație
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
hotar deluros, foarte productiv, în care se cultivă vița de vie. Regiunea viticolă din care face parte, cea din jurul Buziașului, constituie unul din cele 5 centre viticole ale Banatului. Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling italian. Este supranumit și „satul așezat pe trei văi”. Localitatea se situează la circa 4 km sud de orașul Buziaș, la poalele de NV ale Dealului Silagiu, la o altitudine medie de 128 m și este străbătută de pârâul Silagiu
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
vița de vie. Timp de 7 ani terenurile afectate rămân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri nobile: Riesling italian, Creața, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner. Viile sunt cumpărate de proprietari din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Vârșeț și chiar Budapesta. Productivitatea crește iar vinul de Silagiu începe să devină apreciat și căutat. În consecință, suprafața
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
Kavaklidere,Doluca,Corvus,Kayra,Pamukkale. Pentru producția de vin roșu,următoarele tipuri de strugi sunt utilizate în principal în regiunea Marmara: Pinot noir,Adakarasi,Papazkarasi,Semillion,Sauvignon. În ceea ce privește vinul alb,strugurii pot fi enumerate după cum urmează ,în regiunea Marmara,Chardonnay,Riesling,Beylerce,Yapincak. La micul dejun și în timpul zilei ,turcii beau mult ceai negru. Ceaiul se face cu două ceainice din Turcia. Ceaiul amar puternic este făcut în oala de sus și este diluat prin adăugarea apei fierte de la inferior. Ayran
Bucătăria turcească () [Corola-website/Science/329454_a_330783]
-
Mihai, Silvaniei) și un numar de 13 centre viticole dintre care două (Halmeu și Seini) sunt independente. Soiurile dominante în cultura sunt cele pentru vinuri și în mai mică măsură pentru masa. Dintre soiurile pentru vinuri se amintesc: Feteasca albă, Riesling italian, Feteasca regală, Furmint, Pinot gris, Mustoasa de Maderat și Iordana. Dintre soiuri pentru vinuri roșii mai importante sunt Cadarcă și Burgund. Condițiile ecoclimatice permit producerea unei game largi de vinuri, începând de la cele albe și roșii de consum curent
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
numar de opt centre viticole. Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit în principal de soiuri pentru vinuri și în mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă. Din prima categorie se amintesc soiurile Aligote, Feteasca regală, Saint Emilion, Riesling italian, Sauvignon, Rkatiteli, Roșioara, Băbeasca neagră, Mușcat Ottonel și Sân Giovese. Pentru struguri de masă se cultivă soiurile Perla de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Mușcat de Adda, Coarna neagră și Italia.
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și o colecție cu specii americane utilizate ca portaltoi (Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
autorizate la înmulțire și comercializare. În același context al sinonimiilor și omonimiilor se includ și denumirile greșite ale unor soiuri existente în colecțiile ampelografice, sau faptul că unele soiuri se cultivă în alte zone sub diferite denumiri, de exemplu soiul Riesling se cultivă în Africa de sud, sub denumirea de Johanniesberg, iar soiul Gamay se cultivă în California sub denumirea de Napa Gamay. Din aceste considerente este imperios necesar ca descrierea ampelografică a unui soi să fie însoțită și de toate sinonimele cunoscute
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
notează următoarele caractere:forma secțiunii transversale, suprafața, culoarea dominantă, prezența lenticelelor, perozitatea și grosimea internodiilor. În secțiune transversală, coardele pot avea formă circulară (3309C), eliptică (Chasselas blanc) sau aplatizată (Kober 5BB). Culoarea dominantă a coardelor poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și crocantă (Sultanină). Gustul boabelor reprezintă un element foarte important și el poate fi: franc, ca la majoritatea soiurilor, muscat (Muscat Ottonel, Muscat de Alexandria), foxat (la hibrizii producători direcți), herbaceu (Cabernet Sauvignon) sau alte gusturi specifice cu caracter particular (Riesling, Sauvignon, Traminer). Cu privire la grosimea pieliței, aceasta poate fi foarte subțire, subțire (Chasselas doré), mijlocie (Carignan), groasă (Servant) și foarte groasă (Ohanez), acoperită sau nu cu un strat de pruină, mai gros la soiurile pentru struguri de masă și la hibrizii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ca element de descriere a soiurilor de viță de vie, interesează sub următoarele aspecte: prezența sau absența semințelor în bob și din acest punct de vedere există struguri fără semințe (Corinth noir), cu rudimente (Sultanină) și cu semințe complet dezvoltate (Riesling italian); lungimea semințelor oscilează de la foarte scurte (Vitis rupestris), la lungi și foarte lungi (Alphonse Lavallée și Muscat de Hamburg); mărimea semințelor apreciată prin masa medie a 100 de semințe are limite mari de variație de la mai puțin 10 mg
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6.1.4.) . Observațiile se efectuează vizual, iar nivelurile de expresie și soiurile de referință sunt: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Riesling italian). 2.3. Culoarea internodiilor pe partea ventrală (cod OIV 008; UPOV 101; IBPRG 6.1.5.) . Pentru acest caracter s-au stabilit trei clase de variație cu următoarele niveluri de expresie și soiuri de referință: verde (nota 1 - soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
stabilindu-se grupele de clase în funcție de culoare, nivelurile de expresie a caracterului și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Riesling italian). 2.5. Culoarea nodurilor pe partea ventrală (cod OIV 010; UPOV 12; IBPRG 6.1.7.) . Se fac aceleași notări ca la partea dorsală schimbându-se soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
particularități ce se pot întâlni la acest caracter, OIV (083-2) propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare (între N1 și N2) cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.20. Desimea perilor lungi orizontali, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 084; UPOV 48; IBPRG 4.1.10.) se apreciază prin examinarea suprafeței mezofilului frunzei partea inferioară a sa între nervurile principale. Desimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
referință fiind cele menționate . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.22. Desimea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG 6.1.34.) se examinează nervurile principale pe toată lungimea lor, pe fața inferioară a limbului , pentru a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale strugurilor (: cilindrică (Riesling italian), conică (Traminer roz), cilindo-conică (Fetească regală). 1.2.2. Gradul de ramificare al strugurelui. Este dat de ramificarea axului principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos, biotipul cu flori femele), multiaxiali (Raisin de Palestina
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos, biotipul cu flori femele), multiaxiali (Raisin de Palestina). 1.2.3. Gradul de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling italian), biaripați (Merlot), sau triaripați (Cruciuliță) și rămuroși (Muscat de Hamburg). 1.3. Bobul 1.3.1. Culoarea mustului . Mustul la strugurii pentru vin poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și puternic colorat la soiurile tinctoriale (Alicante Bouschet). 1.4
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
băuturile care fuseseră oferite înainte de masă: Gabriel adusese un amestec de gin cu suc proaspăt de portocale, totul ținut la gheață în termosuri speciale. Alex adusese două sticle de whisky și două sifoane. Pearl adusese Coca-Cola. La masă, se băuse Riesling iugoslav. Și iată mâncărurile de prânz: Gabriel adusese biscuiți de aperitiv unși cu pateu, salam danez, felii de limbă fiartă, salată verde, salată de roșii, salată de măcriș, cartofi noi, pâine de secară cu semințe de chimen, brânză de vaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fost cufundată în amurg. În locul năpădit de iarbă, care fusese cândva holul mare al casei, constatară că se reverbera un ciudat ecou și Tom îl convinse pe Emma să cânte. Cântase motetul lui Blake. Emma băuse la prânz whisky și Riesling cât încăpuse în el, și acest lucru explica faptul că se lăsase atât de ușor convins să cânte, cât și temeritatea conversației lui cu Pearl. Puritatea și forța cântecului și dulceața pătrunzătoare, răscolitoare a vocii lui le fascinară, le lăsară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
peste 2,6% din suprafața agricolă a comunei. Vița de vie altoită era deținută de către proprietarii cu pământ mult, ca Brăescu, Ciuche, Oprișan, Cucu, Vasiliu, Galan, Chirilă și Tătărășanu, care foloseau soiuri pentru struguri mari și soiuri pentru vin ca Riesling, Chasslas d’Ore sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate viile au fost defrișate, pe motiv că sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
d’Ore sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate viile au fost defrișate, pe motiv că sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca Albă, Riesling italian, Fetească Regală, Sarba și Afuz-Ali) pe o suprafață de 50 de ha la Satu Nou, Cerdac, Cioara, Dealu- Perjului, îngrijite de pasionați viticultori cum ar fi Gheorghe Ionașcu, Vasile Tătărășanu, Toma Tabarcea, Gheorghe Trandafir, Spiridon Sava, Ion Hâncu sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
putut constata că fiecare specie este mai bogată în anumiți aminoacizi. Nuciferele sunt bogate în arginină și acid glutamic, strugurii în arginină și metionină. La struguri s-au evidențiat deosebiri între soiuri. În timp ce unele soiuri au sucul sărac în aminoacizi (Riesling, 200 mg/100 ml), la alte soiuri conținutul este de trei ori mai mare (Chardonnay, 595 mg/100 ml; Cardinal, 674 mg/100 ml). Principalii aminoacizi din legume și fructe sunt în număr de 37, din care 14 cu caracter
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Bistrița Bistrița N., Batoș Mureș 2 centre distincte: Geoagiu Hunedoara și Dej Cluj. Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor aromate și a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. II. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei 6. Cotnari Cotnari Iași, Hârlău, Cucuteni, Tg. Frumos, Frumușica 7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte: Hlipiceni Botoșani, Plugari, Probota Iași 8
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]