903 matches
-
Când iese frunza la răchită, Cu verdele atât de crud Și e câmpia iarăși înverzită, Frumoasă ca un tânăr nud. Îmi pun câmpul așternut, Căpătâi snop de strujeni Și mă văd la început, Mic copil la Rădășeni. Îmi vreau cenușa risipită, Prin glodul satului natal, Prin pâraie pline de răchită, Pe unde cânta cândva LICAN. Aprilie 2003 Referință Bibliografică: Primăvară / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 403, Anul II, 07 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte
PRIMĂVARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_mihai_leonte_1328679719.html [Corola-blog/BlogPost/346620_a_347949]
-
mama sub preșul de la intrarea în lume. Numai că, crescând, ne luăm cu joaca și umblăm la sipet seara, când ne mușcă șarpele lui Moș Ene. De aceea nu ne dumirim să alegem între lumina cea ferecată și luminația cea risipită ademenitor de cel care înșală ochiul. Ruginindu-ne cheia, nu mai putem deschide cu ea decât sipetul fetei babei. Referință Bibliografică: CARTEA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 444, Anul II, 19 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
CARTEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_gheorghe_parlea_1332182981.html [Corola-blog/BlogPost/354639_a_355968]
-
Mârzac Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU GAROAFEI Lui Nicolae Labiș Fusese vie și albă că perla din salba risipită-n abis la ceas nepermis - fusese vie și galbenă că zeama din strachina risipita de vreme în nisipuri perene - fusese vie și roșie că sângele de moșie risipita de soarta într-o zodie moartă - fusese ruptă din soare că orice floare risipita de vânt într-un duh revolut. Referință Bibliografica: ELOGIU GAROAFEI / Ion Mârzac
ELOGIU GAROAFEI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_garoafei.html [Corola-blog/BlogPost/356156_a_357485]
-
GAROAFEI Lui Nicolae Labiș Fusese vie și albă că perla din salba risipită-n abis la ceas nepermis - fusese vie și galbenă că zeama din strachina risipita de vreme în nisipuri perene - fusese vie și roșie că sângele de moșie risipita de soarta într-o zodie moartă - fusese ruptă din soare că orice floare risipita de vânt într-un duh revolut. Referință Bibliografica: ELOGIU GAROAFEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de
ELOGIU GAROAFEI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_garoafei.html [Corola-blog/BlogPost/356156_a_357485]
-
abis la ceas nepermis - fusese vie și galbenă că zeama din strachina risipita de vreme în nisipuri perene - fusese vie și roșie că sângele de moșie risipita de soarta într-o zodie moartă - fusese ruptă din soare că orice floare risipita de vânt într-un duh revolut. Referință Bibliografica: ELOGIU GAROAFEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ELOGIU GAROAFEI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_garoafei.html [Corola-blog/BlogPost/356156_a_357485]
-
care ar atenua consecințele literaturii amorfe expediate prin comunicarea de masă sau ar direcționa-o spre calitate ar fi paralelismul cu forme culturale tradiționale, cenacluri, întâlniri, lecturi, recitări, în care consumatorii culturali să nu fie singuri în fața calculatorului cu opțiuni risipite și risipitoare selectivitații. Acest paralelism ar asigura și promovarea scriitorilor fără susținere de grup, care nu sunt în cărțile elitei, destul de grupată și cam aceeași din anii ’80, să nu fie izolați în fața directivelor sau stimulilor culturali dictați. Este ceea ce
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454653937.html [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ÎNCREZUTE ȘI FRUMOASE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Încrezute și frumoase, printre ronduri risipite, trei gerbera arătoase, s-au pornit pe turuite: - Ia te uită, ce lalele ! Doar boboci cât degetarul. N-au găsit nimic în ele, viespile cătând nectarul. Panseluțele-s prea mici, ce să mai vorbim, surată ? Poate doar niște pitici le-
ÎNCREZUTE ŞI FRUMOASE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1434782038.html [Corola-blog/BlogPost/372449_a_373778]
-
creștin-ortodox pentru pământul străbun și cerul mântuitor este continuată în rodirea sa lirică: Suntem pământul roditor al unui dacic neam,/ Profeții marilor căderi de azi,/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ Și ne-ngropam martirii camarazi.// Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni./ Când tulnicele sunau jalnic pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea din străbuni.// Noi celor drepți le-am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri./ Cu el am străbătut prin
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
tratează cu aceeași reținere față de străini cu care fusese întâmpinat la vremea sa eroul din romanul nostru. Amândoi sunt germani constrânși să se transplanteze pe tărâmuri făgăduite zadarnic. Cumnatul meu e cumva ... tot un fel de Fred. Cu toții sunt contemporani risipiți ca firimiturile din fața de masă pe care mama lui Fred avea obiceiul să o scuture după ce familia termina de mâncat. La fel face și mama mea, iar eu mă gândesc că acest obicei al scuturatului feței de masă e comun
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
prins. In lumea gândurilor mele, Clipă, de clipă plâng, Lumină dragă a vieții tale Și-al vieții mele amurg. Un dor tăcut Lui I.B. Atâtea toamne au trecut, Ducând pe a lor aripe, Un dor ce a rămas tăcut, În risipite clipe. Și clipe-s frunzele câzând, Sunând pe caldarâme, Un dor tăcut ce suspinând, În lacrime-mi rămâne. Și lacrimi de safire-mi curg, Pe frunze ruginite, Un dor tăcut e al meu amurg, De-amurguri tăinuite. Angela - Lucia Drăghici Referință
LUCIA DRĂGHICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_dragoste_de_angela_al_florin_tene_1382360556.html [Corola-blog/BlogPost/352488_a_353817]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NOAPTE DE VIS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1729 din 25 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce noapte de vis! Sevă violetă îți susură-n trup și te înfioară. Miraj risipit întruna repetă: Ești tânăr iară! Profunzimi de dor se umplu cu-arpegii. Cioplești pe mister litere sonore. Stelele le-auzi descifrând solfegii din aurore. Ți-ai scos și-ai zvârlit ruginita-armură. Vechile tristeți le-ai gonit din minte și simți
NOAPTE DE VIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443209018.html [Corola-blog/BlogPost/372159_a_373488]
-
negura uitării, Azi, amintirile-mi revin, Ca un balsam,contra durerii. Mi-e dor de tot ce-a fost cândva, De mine,când eram copil, Și să trăiesc din nou,aș vrea, Fiorul primei întâlniri. Mi-e dor de clipă risipita De timp,în cele patru zări, Precum nisipu-ntr-o clepsidra, Asterne-n vechi iubiri,uitări. Mi-e dor s-aud o vorbă bună, Fără să ma-ndoiesc de ea, Să dorm afara-n nopți cu luna, Mi-e dor de tinerețea
MI-E DOR de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1420565983.html [Corola-blog/BlogPost/352200_a_353529]
-
din cerul Astral ... În toamna anotimpului esențelor, când citim taina adâncurilor în fiecare frunză, timpul e o obsesie: „Te văd peste umărul Toamnei, Timpule, înmuiat în vers ... / Nu-mi trimite, încă, inelul tău, grăbită toamnă!“ Câte versuri și câte culori risipite, ca să găsim cuvântul ascultat ca într-o scoică? Spre a ne vindeca de efectele Timpului: „Vindecați toți prin lumină/ tot în timp ne e demersul”, scuturându-ne de „povara timpului mort”. Într-un fel, se recunoaște „timpul creației” în validarea
TAINA SCRISULUI (32) – UN PRIVILEGIU AL SCRIITORULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_taina_scrisului_32_elisabeta_iosif_1345745653.html [Corola-blog/BlogPost/355143_a_356472]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului lasă-mă să-mi întind brațele, la umbra cuvintelor tale. mă voi rătăci, știu. primește-mi gândul și gestul rămas în dalta înfiorării, când înflorirea a amorțit cu brațul întins prin tulpină, reconstruind inelele sevelor risipite dens printre nerostiri. mi-e dor. mi-e rușine să cânt și bâigui mângâiere, când tu ascunzi degetele la pieptul prea larg, pentru a mai încape timpul. timpul meu și poate al nostru, uitat de mult într-o filă a
LASĂ-MĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lasa_ma_anne_marie_bejliu_1326435170.html [Corola-blog/BlogPost/361736_a_363065]
-
sus aleși nici nu le pasă, Dumnezeu, dacă o vrea, să-i ierte! Pentru ei mereu e sărbătoare, Primiți-i dar, cu sare și cu pită, Eu, nu pot și tot ce spun mă doare Că prea se duce viața risipită! Ei vă promit nemărginirea toată Cu dragoste absurdă să-i votați, Ce mai muncitoresc era odată În Țara noastră plină de plecați! Referință Bibliografică: Dureri de Mai... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1219, Anul IV, 03
DURERI DE MAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1399097419.html [Corola-blog/BlogPost/344208_a_345537]
-
și-mi amintește doar de tine În dorul ei nemărginit îmi poartă pașii spre coline Unde pe iarba de o clipă verdele se mai agață Flori galbene, flori-aripă, au vara pictată pe față Cu degete de crizantemă îmi mângâi toamna risipită În viața mea - o anatemă -, cu buze de vară lovită De lacrima ce se prelinge în ale sufletului trepte Urcând pe scara-n care ninge cu zile de toamnă nedrepte Și-n loc de vânt se iscă toamnă în ochii
TOAMNĂ IAR... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1441616556.html [Corola-blog/BlogPost/343376_a_344705]
-
dorului ce pleacă, tot pe furiș, spre alte zări mai calde las sufletu-mi un ceas să mai petreacă în marea ta de perle și smaralde - sub nesfârșiți corali, pe perne de meduze să-și afle grea odihnă, în valuri risipita - și, de va fi să mai iubesc și alte muze un stol de ciocârlii mă ducă în ispita. Referință Bibliografica: ELOGIU ISPITEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ELOGIU ISPITEI de ION MARZAC în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_ispitei.html [Corola-blog/BlogPost/359626_a_360955]
-
stau pe fruntea mea, atît de jos le vedeam eu pe atunci și credeam că or să se risipească peste dealuri și peste munții din depărtare, dar era numai o emoție specifică unui copil, stelele sînt tot acolo, dar altfel risipite, cineva, cred eu, i-a schimbat pămîntului traiectoria, poate că a îndepărtat planeta din calea unui asteroid ce ne-ar fi nimicit, cine știe?! și așa se explică schimbarea climei, pentru că situația este tragică: cînd nu plouă este secetă și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
bufnete, gâfâieli, icnete de durere. Apoi, curând, mi-au pătruns parcă în creier, țipate în urechi, cuvintele lui Martin: Sus, Werner! Mișcă-te odată, ce dracu’! M-am ridicat cu un efort disperat, clătinându-mă pe picioare. Vedeam merindele mele risipite, cred că instinctiv mă aplecasem să le adun, lasă-le în p...a mă-sii, mai strigase prietenul meu, de altfel și vreo doi deținuți, treziți ca printr-un miracol la viață, se năpustiseră spre ele să le înșface. Din
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
publicat în Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017. te caut te caut prin albastrul meu de dor, scotocesc fiecare colț de tăcere, sperând să găsesc cuvintele din noi, nu am să le strig, nu aș vrea să deranjez literele risipite care-încotro, se odihnesc după atâta alergătura. au mai rămas atâtea fraze nespuse. te caut peste tot, de parca mâine nu am mai exista ... Citește mai mult te cautte caut prin albastrul meu de dor,scotocesc fiecare colț de tăcere,sperând să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihail_coand%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
tot, de parca mâine nu am mai exista ... Citește mai mult te cautte caut prin albastrul meu de dor,scotocesc fiecare colț de tăcere,sperând să găsesc cuvintele din noi,nu am să le strig,nu aș vrea să deranjez literele risipite care-încotro,se odihnesc după atâta alergătură.au mai rămas atâtea fraze nespuse.te caut peste tot,de parcă mâine nu am mai exista... XI. CAND, de Mihail Coandă , publicat în Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017. când câte au mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihail_coand%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
este groasă în capăt, e semn că vom avea o iarnă grea, cu multă zăpadă, însă, dacă este subțire, iarna va fi săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelșugat. De asemenea, sângele scurs după sacrificiu nu trebuie risipit. Mai mult, dacă porcul era negru, tot sângele i se strângea într-un vas, amestecat cu mei, pentru a fi folosit în restul anului la descântat. Prin unele sate din jud. Dolj, porcii se taie de cu noapte, așa că până la
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419014387.html [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DACĂ SUNT FEMEIE Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Doamne, sunt femeie și mereu îmi spun Dacă asta-s toată, daca flori pe drum Risipite parcă drept din poala Ta Cresc in urmă-mi, pasul să mi-l pot vedea. Dacă sunt femeie, cuget liniștit Gând-furtună-n noapte, vis neispășit Coamă-nvolburată, tropot de la cai Înhămați la steaua unde mă scriai Într-un timp odată, ce
DACĂ SUNT FEMEIE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1420856657.html [Corola-blog/BlogPost/350134_a_351463]
-
a viselor minunată aripă... Pe umeri de zare să mă sprijin aș vrea Atunci când, singură, mă cuprinde întristarea, Când nimeni nu m-ascultă și nu mă-nțelege Doar depărtarea suflete curate alege... Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoși Să-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n voie alunecă pe lângă mine Să se oprească când totul va fi bine... Atunci când am să devin o vagă amintire De pe umerii zării voi arunca câte o privire, Spre lumea aceasta în care nu mă regăsesc
MARIANA CIUREZU by http://confluente.ro/articole/mariana_ciurezu/canal [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
plutesc pe a viselor minunată aripă...Pe umeri de zare să mă sprijin aș vreaAtunci când, singură, mă cuprinde întristarea,Când nimeni nu m-ascultă și nu mă-nțelegeDoar depărtarea suflete curate alege...Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoșiSă-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n voie alunecă pe lângă mineSă se oprească când totul va fi bine...Atunci când am să devin o vagă amintireDe pe umerii zării voi arunca câte o privire,Spre lumea aceasta în care nu mă regăsescSi-n
MARIANA CIUREZU by http://confluente.ro/articole/mariana_ciurezu/canal [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]