2,983 matches
-
regimului militar al Dunării nu a fost menționată în 1921, nu din cauza că ea nu există încă în 1878 s-au făcut mențiuni cu privire la această problemă ci din cauza polarizării pozițiilor diferitelor puteri în privința acestei chestiuni vitale, de care depinde siguranță riveranilor și dreptul lor de legitimă apărare. România a încercat și ea, însă fără succes, să contribuie la soluționarea acestei importante chestiuni mai ales că era țară cu cea mai lungă frontieră dunăreana susținând dreptul riveranilor de a avea flotă militară
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
vitale, de care depinde siguranță riveranilor și dreptul lor de legitimă apărare. România a încercat și ea, însă fără succes, să contribuie la soluționarea acestei importante chestiuni mai ales că era țară cu cea mai lungă frontieră dunăreana susținând dreptul riveranilor de a avea flotă militară pe Dunăre (mai puțin țările învinse în război); trecerea navelor militare străine prin apele teritoriale ale unui riveran urma să fie posibilă numai cu o prealabilă autorizare din partea acestui stat. 1.5.1.2. Regimul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
soluționarea acestei importante chestiuni mai ales că era țară cu cea mai lungă frontieră dunăreana susținând dreptul riveranilor de a avea flotă militară pe Dunăre (mai puțin țările învinse în război); trecerea navelor militare străine prin apele teritoriale ale unui riveran urma să fie posibilă numai cu o prealabilă autorizare din partea acestui stat. 1.5.1.2. Regimul Dunării instituit la Belgrad în 1948 Existența regimului stabilit în 1921 a fost pusă sub semnul întrebării în momentul în care Germania nazistă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de fluviul Dunărea; aceste negocieri au pus în opoziție în privința regimului adoptat pentru Dunăre Occidentul, reprezentat de SUA, Anglia și Franța, care solicitau un statut de membru în viitoarele organisme ale Dunării, si URSS, care susținea teza participării exclusive a riveranilor fluviului în aceste organisme. Imposibilitatea ajungerii la un acord a impus amânarea luării unei decizii în acest sens, astfel că această problemă a fost trecută pe agenda Conferinței de pace de la Paris (29 iulie 1946-15 octombrie 1946), apoi pe agenda
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Prin această nouă convenție, URSS dorea să-și întărească poziția față de țările care ulterior au devenit statele sale satelit (cu exceptia Iugoslaviei), înlăturând în același timp orice amestec al puterilor neriverane în administrarea fluviului și susținând un interes major comun tuturor riveranilor: acela de a asigura respectarea suveranității statelor riverane în apele lor teritoriale, alături de asigurarea libertății de navigație comercială și de înlăturare a posibilității intrării de vase de război aparținând neriveranilor pe fluviul Dunărea. Astfel, așa cum în trecut, în momentele în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
întărească poziția față de țările care ulterior au devenit statele sale satelit (cu exceptia Iugoslaviei), înlăturând în același timp orice amestec al puterilor neriverane în administrarea fluviului și susținând un interes major comun tuturor riveranilor: acela de a asigura respectarea suveranității statelor riverane în apele lor teritoriale, alături de asigurarea libertății de navigație comercială și de înlăturare a posibilității intrării de vase de război aparținând neriveranilor pe fluviul Dunărea. Astfel, așa cum în trecut, în momentele în care puterile apusene erau preponderente, acestea reușiseră îndepărtarea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și două autorități care să vegheze asupra respectării principiilor și regulilor impuse de aceste regimuri; ca urmare, s-a înființat un singur organism internațional Comisia Dunării, cu sediul la Galați, transferat apoi la Budapesta în 1956 care reunea guvernele tuturor riveranilor Dunării (cu exceptia Austriei, care a devenit membră în 1960, si a Germaniei, care a devenit membră în 1963), si care avea sarcina de a supraveghea modul în care prevederile convenției erau respectate de către riverani numai de-a lungul fluviului între
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în 1956 care reunea guvernele tuturor riveranilor Dunării (cu exceptia Austriei, care a devenit membră în 1960, si a Germaniei, care a devenit membră în 1963), si care avea sarcina de a supraveghea modul în care prevederile convenției erau respectate de către riverani numai de-a lungul fluviului între Sulina (de-a lungul canalului Sulina) și Ulm, nu și în partea rețelei de râuri specificata în 1921. Mai mult, s-a convenit că regulile de navigație să fie stabilite de către țările dunărene al
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fi aduse la cunoștința Comisiei Dunării.78 Comisia Dunării, înființată în 1948, și-a dovedit de-a lungul timpului utilitatea, favorizând derularea unei activități de coordonare continuă, prin intermediul căreia s-au pus bazele colaborării extinse între economiile și societățile tuturor riveranilor Dunării.79 1.5.2. Facilitarea navigației pe Dunăre prin mijloace de natură tehnică Pe langă piedicile puse în calea navigației prin voința politică a diverselor puteri și care se concretiza în stabilirea unui anumit regim, care a fost în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
diverselor puteri și care se concretiza în stabilirea unui anumit regim, care a fost în mod repetat modificat, în funcție de interesele și puterea promotorilor acestor schimbări, si care nu întotdeauna avea în vedere interesele directe și vitale ce-i lega pe riverani de asigurarea libertății de navigație pe fluviul Dunărea, anumite porțiuni ale fluviului au ridicat în trecut (și mai continua să ridice) piedici în calea navigației prin aceea că în aceste porțiuni navigația era îngreunată sau nesigură din cauza caracteristicilor fluviului. Iar
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
sau nesigură din cauza caracteristicilor fluviului. Iar în cazul în care un stat avea suficientă putere, caută că, prin impunerea unor reguli specifice în aceste zone reguli care erau astfel gândite, încât îl favorizau pe cel ce le propunea, în defavoarea celorlalți riverani să creeze piedici în calea navigației, frânând dezvoltarea economică și posibila cooperare din zona bazinului dunărean. De-a lungul fluviului au existat mai multe astfel de zone unde, datorită caracteristicilor fluviului, a fost necesară găsirea unor soluții care să asigure
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fluviul Dunărea.85 Apoi, cu ocazia semnării Convenției prin care s-a stabilit statutul definitiv al Dunării în 1921, s-au făcut referiri specifice cu privire la sectorul Porților de Fier, susținându-se necesitatea constituirii de comun acord, de către cele două state riverane și CID, a unor servicii tehnice și administrative speciale, cu scopul de a menține și îmbunătăți condițiile de navigație în acest sector. Cu toate acestea, până după cel de-al doilea război mondial nu s-au realizat lucruri care să
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
articolului 21 care privește înființarea unei administrații speciale cu sarcina de a executa lucrări hidrotehnice și de a reglementa navigația în zona să de competență, funcționarea să urmând să se desfășoare în baza unui acord între guvernele celor două state riverane vecine, ceea ce scoate în evidență respectarea drepturilor suverane ale acestor două state, care au interese speciale în acest sector; a articolului 3 prin care statele își iau angajamentul de a menține în stare de navigabilitate sectoarele lor de Dunăre; a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și există atât interese generale, cât și interese speciale.89 Interesele generale vizează asigurarea navigației prin acest sector, toate țările interesate de transportul pe Dunăre având dorința de a se înlesni navigația în acest sector. Interesele speciale ale celor doi riverani sunt ușor de identificat în plan strategic; pe de o parte, exercitarea unui control asupra navigației în această parte a Dunării le facilitează controlul asupra Deltei Dunării; iar dacă se are în vedere utilizarea potențialului hidroenergetic al Dunării, producerea de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
punctata cu o mare importanță pe agenda tuturor statelor. Interesele speciale, care au putut fi promovate numai după recunoașterea drepturilor care izvorăsc din suveranitatea celor două state vecine, în conformitate cu mențiunile Convenției din 1948, sunt avute în vedere de cei doi riverani (în prezent România și Șerbia). Soluția satisfacerii simultane a intereselor generale și a celor speciale putea fi găsită numai prin îmbinarea acestor două interese, iar utilizarea forței hidraulice de către cele două state riverane urma să se realizeze astfel încât niciun fel
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
sunt avute în vedere de cei doi riverani (în prezent România și Șerbia). Soluția satisfacerii simultane a intereselor generale și a celor speciale putea fi găsită numai prin îmbinarea acestor două interese, iar utilizarea forței hidraulice de către cele două state riverane urma să se realizeze astfel încât niciun fel de atingere să nu fie adusă libertății de navigație pe cea mai importantă cale fluviala a Europei. Ținându-se seama de acestea, era necesar că pentru satisfacerea intereselor speciale să fie avute în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
care se ridică era cea a costurilor antrenate de lucrările care priveau în mod exclusiv îmbunătățirea condițiilor de navigație; dacă lucrările ar fi vizat numai îmbunătățirea condițiilor de navigație, acestea ar fi necesitat investiții foarte mari, pe care traficul țărilor riverane nu le-ar fi putut suporta, deoarece s-ar fi mărit disproporționat taxele de navigație la trecerea prin acest sector. În acest caz, desi finanțarea și executarea lucrărilor s-ar fi făcut de către cei doi riverani, aceștia fiind îndreptățiți să
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe care traficul țărilor riverane nu le-ar fi putut suporta, deoarece s-ar fi mărit disproporționat taxele de navigație la trecerea prin acest sector. În acest caz, desi finanțarea și executarea lucrărilor s-ar fi făcut de către cei doi riverani, aceștia fiind îndreptățiți să stabilească, cu încuviințarea Comisiei Dunării, taxe de navigație destinate recuperării acestor investiții taxe care nu puteau în niciun caz să constituie o sursă de profit totuși acestea ar fi fost extrem de mari, rezultatul fiind contrar scopului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
niciun caz să constituie o sursă de profit totuși acestea ar fi fost extrem de mari, rezultatul fiind contrar scopului lucrărilor care s-ar fi întreprins, deoarece ele s-ar fi constituit în piedici în calea traficului și schimburilor dintre statele riverane. Având în vedere existența acestor condiții, rezolvarea problemei navigației pe acest sector adică satisfacerea intereselor generale ale navigației devenea posibilă numai prin construirea de baraje corespunzătoare pentru centrale hidroelectrice, care să asigure astfel utilizarea potențialului hidroenergetic al acestui sector, concomitent
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
sectorul Cataractelor lipsa unor mijloace tehnice și financiare și în egală măsură, intențiile avute de Austro-Ungaria, intenții dictate de interesele sale în privința asigurării dominației pe o cât mai mare parte a cursului fluviului și de împiedicare a dezvoltării celor doi riverani (România și Regatul sârbo-croato-sloven) nu s-au soldat cu rezultatul mult așteptat, acela de eliminare a riscurilor și de reducere a cheltuielilor de transport prin acest sector. Mai mult, ridicarea unor piedici în calea exportului de produse românești spre Occident
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a impus aplicarea a 5 regulamente de navigație) a constituit o barieră suplimentară în calea dezvoltării comerțului românesc pe această importantă arteră internațională. Sfârșitul primului război mondial și prevederile tratatelor de pace au avut în vedere recunoașterea suveranității celor doi riverani asupra părții din fluviu care constituia frontieră comună, iar dovadă acestora este înserarea prevederilor menționate la articolele 11 și 12 din Convenția din 1921. După cel de-al doilea război mondial, odată cu consolidarea puterii URSS în partea de Răsărit a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dunărean, încercare care a culminat cu semnarea convenției de la Belgrad din august 1948, pe care cele trei puteri menționate nu au semnat-o. Totuși, prin prevederile sale, aceasta convenție instituia un regim pentru fluviul Dunărea care ținea seama de interesele riveranilor, care puteau să-și exercite suveranitatea, desigur sub supravegherea atentă a Moscovei, în special a lui Stalin, care dorea să-și consolideze pozițiile în Europa de Răsărit și-n statele din bazinul dunărean; un efect al acestei stări de lucruri
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ce urma să utilizeze potențialul hidroenergetic al fluviului Dunărea. Aceasta nu face decât să scoată în evidență faptul că, atât timp cât contextul politic internațional a fost caracterizat de o stare de tensiune (în prima parte a războiului rece) cele două state riverane nu au avut posibilitatea de a stabili relații de bună vecinătate, fiecare fiind influențată în politica să externă de "tutorii" lor, insă odată cu relaxarea tensiunii și promovarea "coexistentei pașnice" la nivel internațional, relațiile între cele două state vecine aveau și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
tratativelor româno-iugoslave pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier și se poate vedea cum absența unui context favorabil a împiedicat începerea și derularea tratativelor bilaterale. Cu toate ca la Belgrad, în august 1948, prin semnarea Convenției Dunării, statele riverane și-au luat angajamente ferme în vederea îmbunătățirii condițiilor de navigație,156 conflictul dintre Tito și Stalin a împiedicat atingerea acestui obiectiv; iar pierderile pe care le-a înregistrat navigația din cauza că obstacolele din calea să nu puteau fi eliminate, nu
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
atingerea acestui obiectiv; iar pierderile pe care le-a înregistrat navigația din cauza că obstacolele din calea să nu puteau fi eliminate, nu l-au împiedicat pe Stalin să-și exercite influență, fără să țină seama de interesele navigației și ale riveranilor. 2.4.2. Necesitatea construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier În Declarația Comună de la București din iunie 1956 s-a făcut referire directă la existența potențialului hidroenergetic imens pe care-l are Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav. Cu ocazia acestor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]