2,063 matches
-
Gotul († 370); 17 septembrie - Sf. Mc. Sofia și fiicele ei: Pistis, Agapis și Elpis (sec. II). BISERICA EVANGHELICĂ 12 septembrie - Duminica a 14-a după Sf. Treime. CULTUL MOZAIC 11 septembrie - Nițavim-Vaieleh; 12-14 septembrie - Slihot; 15 septembrie - Slihot, Ajun de Roș Hașana; 16-17 septembrie - Roș Hașana, ziua I-II. vă reamintim Inaugurarea Monumentului Eroilor Bănățeni al Națiunii Române are loc în 14 septembrie, de la ora 11, pe Muntele Mic. Data de 30 septembrie este termenul limită până la care cei interesați pot
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
Sf. Mc. Sofia și fiicele ei: Pistis, Agapis și Elpis (sec. II). BISERICA EVANGHELICĂ 12 septembrie - Duminica a 14-a după Sf. Treime. CULTUL MOZAIC 11 septembrie - Nițavim-Vaieleh; 12-14 septembrie - Slihot; 15 septembrie - Slihot, Ajun de Roș Hașana; 16-17 septembrie - Roș Hașana, ziua I-II. vă reamintim Inaugurarea Monumentului Eroilor Bănățeni al Națiunii Române are loc în 14 septembrie, de la ora 11, pe Muntele Mic. Data de 30 septembrie este termenul limită până la care cei interesați pot depune cereri pentru finanțare
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
16 noiembrie - Sf. Ap. și Ev. Matei; 17 noiembrie - Sf. Grigorie, făcătorul de minuni († 270); 19 noiembrie - Sf. Pf. Avdie; Sf. Mc. Varlaam. BISERICA Evanghelică 14 noiembrie - Penultima duminică înainte de Advent. CULTUL MOZAIC 13 noiembrie - Toldot, Binec. Lunii; 14 noiembrie - Roș Hodeș. Începutul Postului Crăciunului l În 15 noiembrie Din Sfintele Evanghelii aflăm că Mântuitorul însuși și-a început misiunea printr-un post de 40 de zile (Matei, 4,2; Luca 4,2), ca un nou Moise. Într-o discuție cu
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
cine sîntem e o chestiune tranșată, în mare măsură, astăzi, de vocabularul, normele și modelele psihiatriei moderne, nu neapărat în chip evident, cît mai degrabă insiduos strecurat în reflexele noastre cotidiene de gîndire. Aceasta este ipoteza de la care pornește Nikolas Roșe, profesor de sociologie și decan al Facultății de Științe Sociale și Matematice la Goldsmith College, University of London, în cea mai recentă carte a sa, publicată de Cambridge University Press, Inventing Our Selves: Psychology, Power, and Personhood (Inventîndu-ne sinele: psihologie
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Personhood (Inventîndu-ne sinele: psihologie, putere și conceptul de persoana). Am aflat de existența acestei cărți de pe cînd volumul era încă sub tipar, dintr-o colecție de eseuri dedicate temei identității, în care era inclus și un capitol din studiul lui Roșe. La momentul respectiv, teoria lui Roșe, conform căreia felul în care ne percepem propria identitate în secolul XX este în mare măsură influențat de apariția și evoluția disciplinelor consacrate psihicului uman, mi s-a părut foarte interesantă. Motiv pentru care
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
conceptul de persoana). Am aflat de existența acestei cărți de pe cînd volumul era încă sub tipar, dintr-o colecție de eseuri dedicate temei identității, în care era inclus și un capitol din studiul lui Roșe. La momentul respectiv, teoria lui Roșe, conform căreia felul în care ne percepem propria identitate în secolul XX este în mare măsură influențat de apariția și evoluția disciplinelor consacrate psihicului uman, mi s-a părut foarte interesantă. Motiv pentru care am căutat cartea și am citit
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
dar care sînt în sine suficient de interesante încît să treci cu vederea slăbiciunile argumentative ale autorului. În cel mai bun caz, ar fi putut fi un studiu revoluționar. Deși se apropie mai curînd de primul pol, cartea e pasionanta. Roșe pornește de la o constatare la îndemînă aproape oricui: că trăim într-o perioadă obsedată de problema identității, colective dar și personale. Teoriile deja existente referitor la această chestiune sînt, crede sociologul, fie excesiv culturaliste, în sensul că se rezumă la
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
la această chestiune sînt, crede sociologul, fie excesiv culturaliste, în sensul că se rezumă la a reconstitui o istorie culturală a conceptului de sine, fie naiv-prescriptiviste, în măsura în care aspiră la o normativitate a identității, incapabilă să țină cont de teoriile antecedente. Roșe aspiră la o abordare foucauldiană a conceptului de sine, în lumina căreia noțiunea de subiectivitate să fie înțeleasă ca rezultat, proiect al unui anumit tip de cunoaștere, apt de a determina ființă umană să se perceapă într-un fel particular
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
ochi autorizat să le descopere și să le studieze, si inteligibile, adică semnificative din perspectiva unor criterii și norme care depășesc cazul unui individ anume. În cultura contemporană, criteriile și normele sînt stabilite de disciplinele psi, eticheta generica sub care Roșe grupează psihiatria, psihologia și psihanaliza. Iar specialistul împuternicit să aplice aceste criterii este the shrink, chiar dacă autorul nu îl numește astfel. Ambiția psihiatrului (sau a psihanalistului ori psihologului) este de a dezvălui și explică abisurile ființei umane, pe baza tehnicilor
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
îl descoperă că pe un dat preexistent, obiectiv, în așteptarea unei lumînări explicative din afară. Ne-am aștepta, într-o astfel de carte, la o istorie critică a grupării psi, la detalii legate de apariția și evoluția discursurilor acestor discipline. Roșe promite la început o istorie critică, insistînd asupra cuvîntului critic, dar datele concrete pe care le furnizează sînt puține. Analiza lui nu are, din păcate, nimic din fascinația anecdotica a istoriei ideilor, ci e mai degrabă sec-teoretică. Fidelitatea față de conceptele
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
mă tem, victima unui limbaj de lemn foarte sofisticat, ce-i drept, dar totuși monoton că orice limbaj de lemn. Poate că sîntem încă prea puțin obișnuiți cu astfel de abordări, și prea atașați de narațiunile istoriei ideilor. Ca sociolog, Roșe e în primul rînd preocupat să dejoace pretențiile de putere, în cîmpul cunoașterii contemporane, ale disciplinelor psi, felul în care acestea manipulează gîndirea și individul, insinuîndu-si modelele și vocabularul, care ajung treptat să fie preluate fără nici o rezistență critică, drept
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
și vocabularul, care ajung treptat să fie preluate fără nici o rezistență critică, drept dogmă. Cartea lui are, de fapt, mai multe mize, dintre care una este de a deconstrui statutul psihologiei că știința în peisajul gîndirii contemporane. Psihologia este, insistă Roșe, în mod fundamental o disciplină socială, chiar dacă scopul ei explicit este de a studia eul individual. O distincție precum cea dintre psihologie și psihologia socială nu are sens, pentru autor, căci felul în care conceptualizam sinele este influențat de norme
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
conceptualizam sinele este influențat de norme și principii transindividuale. De altfel, aici stă foucauldianismul acestui volum, în accentul pus pe legătură între identitate personală și putere, politica, mecanisme sociale de reprimare și subsumare a individului. Disciplinele psy, așa cum le identifica Roșe, sînt produsul unei culturi și mentalități occidentale, apărut ca urmare a unei anumie filozofii și la un anumit moment dat, bine definit istoric, la sfîrșit de secol XVIII. Roșe merge mai departe chiar, stabilind o conexiune între psy și liberalismul
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
de reprimare și subsumare a individului. Disciplinele psy, așa cum le identifica Roșe, sînt produsul unei culturi și mentalități occidentale, apărut ca urmare a unei anumie filozofii și la un anumit moment dat, bine definit istoric, la sfîrșit de secol XVIII. Roșe merge mai departe chiar, stabilind o conexiune între psy și liberalismul democratic, ca paradigmă în care libertatea individului reprezintă o valoare supremă, de unde și preocuparea oficială a societăților aflate într-un asemenea regim politic de a normă binele și confortul
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
asigura că totul e în regulă, că nimic misterios sau ininteligibil nu tulbură adîncurile subiectivității. Ceea ce presupune, inevitabil, stabilirea unui criteriu aprioric de inteligibil, precum și de subiectivitate. Identitatea personală, așa cum e ea normata în psihanaliza, psihologie sau psihiatrie, este, insistă Roșe, un concept rezultat în urma unui anumit proiect politic. Apariția psihologiei se produce odată cu intrarea sufletului cetățenilor în sfera guvernării oficiale: noțiunea de raționalitate, ca marca a domeniului public, devine sursă regulilor de conduită individuală, astfel încît pentru a putea fi
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
sursă regulilor de conduită individuală, astfel încît pentru a putea fi tolerat în spațiul public, alături de ceilalți, individului i se prescrie, de pildă, să își cenzureze emoțiile, să își controleze viața interioară. Un asemenea control nu reprezintă nimic altceva, susține Roșe, decît echivalentul unor tehnici sociale, statale, politice, de dominare și manipulare a individului de către puterea oficială. Autocenzura psihologică (interdicția de a plînge în public, de pildă, sau de a te certă cu o persoană apropiată) face parte, conform foulcauldianului Roșe
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Roșe, decît echivalentul unor tehnici sociale, statale, politice, de dominare și manipulare a individului de către puterea oficială. Autocenzura psihologică (interdicția de a plînge în public, de pildă, sau de a te certă cu o persoană apropiată) face parte, conform foulcauldianului Roșe, din categoria mai largă a practicii scrutinului de sine prin controlul corpului, a vorbirii, și iată, a gîndirii fiecăruia dintre noi. Din copilărie sîntem educați în spiritul acestui scrutin de sine, în familie, școli, ori biserică. Orice spațiu public este
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Istoria nebuniei, tocmai pentru că ea se mișcă în permanență, ca urmare a modificării concepției noastre despre sine și subiectivitate. Prima contribuție importantă a psihologiei la lansarea unui proiect de evaluare a eului în virtutea acestei distincții normal/anormal a apărut, afirmă Roșe, odată cu testul de inteligență. Un asemenea test reprezintă, crede autorul, o formă de a vizualiza, disciplina și prescrie diferența, renunțînd totodată la mai vechile criterii care apelau la corpul uman ca reper diagnostic. La originile disciplinelor psy corporalitatea a jucat
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
celorlalte științe ale vremii (ne aflăm la sfîrșit de secol XVIII și început de secol XIX), psihanaliza, de pildă, avea nevoie de un inventar de metode științifice. La vremea respectivă, scientismul era asimilat în mod fundamental statisticilor și experimentului, susține Roșe. Ori pentru a face experimente și a măsura concret psihicul uman, atît de inefabil și greu de delimitat, psihanalistul apelează la un corespondent mai concret, măi lesne de inventariat, clasificat și raționalizat: corpul. De aici vogă frenologiei în secolul trecut
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
dintre normal și anormal, este interior/exterior. Cum știm ce anume din viața noastră cotidiană, din lumea în care trăim, mai precis, influențează lumea noastră interioară, acele adînci tenebre ale subiectivității? În răspunsul la această întrebare stă, cred, originalitatea lui Roșe, devenit pe neașteptate din critic al disciplinelor psy un teoretician psy în toată regula. Preluînd o noțiune deleuziană, aceea de împăturire, Roșe propune să înțelegem interioritatea ca fiind un fel de pliere, pliu, o împăturire în care intră limbajul, practici
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
influențează lumea noastră interioară, acele adînci tenebre ale subiectivității? În răspunsul la această întrebare stă, cred, originalitatea lui Roșe, devenit pe neașteptate din critic al disciplinelor psy un teoretician psy în toată regula. Preluînd o noțiune deleuziană, aceea de împăturire, Roșe propune să înțelegem interioritatea ca fiind un fel de pliere, pliu, o împăturire în care intră limbajul, practici sociale, norme și convenții transindividuale, adică tot ce definea exteriorul în accepțiunea curentă a termenului. Dar noțiunea de pliere anulează opoziția, insă
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
revers al exteriorului. Sîntem, în adîncul nostru, o sumă de reguli și practici interiorizate, asumate într-un anumit fel, particularizate. Mult zgomot pentru nimic, ar putea protesta unii. Nu asta ne învață mai toți teoreticienii postmodernismului? Ba da, iar Nikolas Roșe este unul dintre ei.
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
a intuit ca si astazi s-ar putea miza pe fastul montării și tradiția locului. Împreună cu scenograful Norman Garwood (Hook, dar și Brazil), creatoarea de costume Gabriella Pescucci (The Age of Innocence - Oscar, La città delle donne, The Name of Roșe, The adventures of Baron Münchausen, Indochine) și directorul de imagine Bojan Bazelli (licențiat la Praga și aventurat în industria filmului transoceanic de mai bine de un deceniu, vezi remake-ul Body Snatchers) a elaborat tactică unui reflex subliminal. Care funcționează căci
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
o biografie interesantă -, cu Radu Sighireanu, un foarte dotat poet, a murit tînăr, de tuberculoză, fusese să se trateze și la Davos, în Elveția, dar degeaba... - I-am întîlnit numele în cartea de convorbiri cu Clody Bertola, La vie en roșe... - Da, în ultimii ani ai vieții lui a fost îndrăgostit nebunește de Clody, care e din generația noastră. O văzuse în Don Carlos și rămăsese fascinat. O aștepta la teatru, îi scria poeme...Nu știu dacă aceste poeme s-au
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
unui arbitru care în timpul partidei își dă seama alergând încoace si-ncolo că a sactionat prea sever un fault de epocă, oricum. "Pictură lui Depărăteanu a zice el mărinimos a are proiecțiuni mari, dar e afumata, pastorala, ca la Salvador Roșa,... numai cu spațiul fără fund al epicii italiene": "Prin crângul acesta unde cântă cucul, Ah, pe-aci odată fluiera haiducul!" (ceea ce nu sună rău de tot, din contră n.n.) "... El încet cu flinta strânsă-n subtior... Își repezea plumbul brânci
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]