412 matches
-
Într-un singur an zece scriitori, toți pînă-n cincizeci. Ți-e frică să stai În casă, ți-e frică să ieși. N-ai cum să te aperi, nici În țara ta, nici aiurea, nicăieri. Pe cine a supărat neamțul ăsta roșcovan cu fața lui veselă de băutor de bere, cu barba lui creață, cu burtica lui de bărbat căruia Îi place să trăiască. Parcă-l aud recitind la Festivalul de poezie de la Sighișoara: „...Polonia e o țară frumoasă cu peisaje Încîntătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
transparente, parcă și-au pierdut din substanță, rizomi lipsiți de clorofilă, ieșiți din trupul unui tubercul muribund. Viață măruntă cu tresăriri lente, speriate, ca respirația nocturnă a unui ghettou. Acest copil numit Idel cu hăinuțele lui negre, lustruite, cu fața roșcovană, pistruiată, cu mersul clătinat ținîndu-se de pereți - o amețeală trecătoare, m-am obișnuit, hipertensiunea, mă apropii și eu de șaizeci - circumvoluțiile lui În care Încep să se șteargă textele aramice și Tora și Biblia și Vedele și Upanișadele și toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
crucea de piatră dracu știe cum se leagă astea se creează un reflex dacă aș avea acum o femeie aș călări la ea ore În șir aș trece Asia călare și stewardesa asta trebuie să fie nărăvașă rău o fi roșcovană și acolo pasca mă-sii de viață că omul nu poate să se bucure de hoitul lui nici cît un cîine și ea cu dușurile Înainte și după ca să nu-ți mai tihnească nimic Suzi e mult mai naturală nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Știam deja ce voiam. Aș dori o porție de ciuperci pane cu garnitură de orez și sos tartar, i-am spus chelneriței, cu figura ei specifică vârstei mijlocii, înfășurată într-un șorț alb cu volane și garnisită cu un coc roșcovan îngălat de fixativ. Și o felie în plus de lămâie. Nu i-am crezut niciodată pe oamenii care spun că uită să mănânce. Nu cred că e posibil. M-am lăsat pe spate în canapeaua de piele verde ce începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
fără să zică nici măcar un mic „adio!“. Fiefel nu putea uita niciodată cum fusese când Sașa, polonezul evreu, venise prima dată la ei. Era îmbrăcat pur și simplu ca un papagal: pantaloni de culoarea mării și veston roșu. Sașa era roșcovan și fuma tot timpul trabuc, scoțând pe gură inele de fum în direcția lui Feifel. Era în asta o sfidare, pentru că (așa tălmăcise Feifel) îi era frică de soțul Ritei. Feifel aflase că Sașa fusese căsătorit cu o poloneză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
foarte neobișnuite pentru viața liniștită și riguros ordonată a vechiului nostru liceu. 4 Eram în clasa a cincea și ne aflam la ora de limbă germană pe care ne-o preda Von Volkman, un bărbat complet chel, cu o fată roșcovană și cu mustăți à la Mazepa, de un alb roșcat. Acesta îl strigă pe Burkeviț la lecție, pronunțându-i numele cu accentul pe „u“. Pentru că cineva din clasă îi sufla continuu și tare, cu fața stacojie de supărare, Volkman îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
se răsti el la interlocutorul său așezat pe scaunul tare din fața sa. Era un tip mărunțel, nu mai înalt de un metru șaizeci și cinci, îmbrăcat într-un costum alb cu cămașa descheiată la gât. Avea fața îngustă conturată de o mustață roșcovană subțire ce se continua cu un cioc tuns scurt. De sub fruntea încrețită ce se termina într-un început de chelie, te priveau doi ochi negri, a căror privire vicleană nu zăbovea mai mult de o clipă într-un singur loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lui Jeshua Krohal, cearcănele sale vineții ca și trupu-i trîndav; apoi va tăia dintr-un condei orice aluzie răutăcioasă la adresa unor stări de lucruri ca și unele degresiuni biblice ca aceea despre femeia lui Lot, În care se recunoștea nemțoaica roșcovană din crîșma „Corona“ (care nemțoaică roșcovană avea o tainică legătură cu Lot prin pata albă de nădușeală care i se Întindea la subraț și pe care Jeshua Krohal, după propria-i mărturisire, „o sodomizase“). Din cele o sută douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ca și trupu-i trîndav; apoi va tăia dintr-un condei orice aluzie răutăcioasă la adresa unor stări de lucruri ca și unele degresiuni biblice ca aceea despre femeia lui Lot, În care se recunoștea nemțoaica roșcovană din crîșma „Corona“ (care nemțoaică roșcovană avea o tainică legătură cu Lot prin pata albă de nădușeală care i se Întindea la subraț și pe care Jeshua Krohal, după propria-i mărturisire, „o sodomizase“). Din cele o sută douăzeci de pagini ale Drumului În Canaan, Ben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
stagiul militar, timp în care a funcționat ca învățător Dumitru Huțu. Învățătorul Gh. Cârlănescu, de loc din Mărăști, era, atunci când a intrat în clasa I primară Toader Gh. Miron Boca, agronomul, „un bărbat cam la 32-35 ani, înalt, bine legat, roșcovan, punea la genunchi și folosea nuiaua de bătut.” Avea, ca om, păcatele lui, însă nu și se putea reproșa nimică în legătură cu activitatea la catedră; era devotat școlii și a intrat în conflict cu organele locale, care nu înțelegeau să sprijine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
franțuz bătrân, de statură înaltă și mai mult decât corpolent. Trupul îi semăna cu un uriaș ou de rață, iar ochii lui pătrunzători, albaștri și binevoitori, se opreau din când în când cu mulțumire pe pântecul lui enorm. Avea tenul roșcovan și părul alb. Era genul de om care-ți stârnește pe loc simpatia. Ne-a primit imediat într-o cameră pe care ai fi putut foarte bine s-o găsești într-o casă din Franța, și vreo două dintre curiozitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
în urma ei se așternea de îndată mozaicul alb și diafan al fluturilor iernii. Ridică de câteva ori capul, privind peste gard. Se aștepta ca, în curând, Vasilică să apară de după colțul străzii alergând spre magazin. Băiatul preotului era un năzdrăvan roșcovan care îi amintea de Mihăiță, nepotul ei cel mic. Într-un târziu, ieși pe poartă și se sprijini de coada măturii, cercetând strada în lung. Nu se vedea țipenie de om în ajunul acestui Crăciun. Oftă. Închise portița în urma ei
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
la cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Bunicul Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
la cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Bunicul Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Fum, muzică, hărmălaie ... uiți de toate necazurile și, pentru o oră, două, scapi de stres. Cum am ocolit barul, nici n-am făcut doi pași, că am zărit o fată la bar, cocoțată pe scaunul înalt, din lemn masiv. Era roșcovană, minionă, cu pletele curgîndu-i pe lîngă obraji ... am mai făcut doi pași și m-am oprit. Ce-mi atrăsese oare atenția la ea? Nu mi-am dat seama. M-am întors și am privit-o iar, mai atent. M-a
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
o înăbușe emoțiile, strigă cât putu de tare: „A zis tata că nu este acasă!" Pe moment nu înțelese de ce musafirii înaintau și, mai ales, de ce râdeau cu așa poftă. Când cei doi musafiri s-au apropiat de ea, bărbatul roșcovan și creț a mângâiat-o părintește pe cap și, scotocindu-se prin buzunare, a scos o hârtie de zece lei, pe care femeia, soața acestuia, i-a înmânat-o fetei zicându-i în timp ce o ținea drăgăstos de umeri:” Să-ți
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
scos din groapă. Era o pălărie din paie de orez, veche și roasă pe la boruri, primită de pomană cine mai știe când și de la ce răposat. Se scărpina cu mâna stângă în vârful capului, mai avea câteva fire de păr roșcovan și dacă ar fi insistat, n-ar fi avut mult pană să devină un spân numai bun de speriat morții. Adică să-i întoarcă de la groapă! În mâna dreaptă ținea sticla de rachiu pe care tocmai o primise de la colegul
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
Gălățanu, pregătit de el, cu melodia “Mama”; * LOCUL I la secțiunea interpretare a Festivalului Național de Muzică “Mamaia Copiilor“ 2010 a fost câștigat de copiii pregătiți de el: - Maria Crăciun cu melodia să “Mama“ - categoria 10-12 ani; - Mădălina Lefter - Ștefan Roșcovan cu melodia să “Norocul meu e mama mea“ - categoria grupuri mici - duete; - Grupul “Via Music Focșani“ cu melodia să “Ne e dor de povești“ - categoria grupuri mari * LOCUL ÎI la secțiunea “Creație pentru copii“ la Festivalului Național de Muzică “Mamaia
REGATUL ÎNGHEŢAT”, TURNEU NATIONAL! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367621_a_368950]
-
politicos să lăsăm la garderobă, aparatul... „de fotografiat”, umbrelele și sacoșa! Expoziția a fost superbă! Am admirat câteva ore lucrările celor doi, după care ne-am reîntors la garderoba pentru a ne lua obiectele lăsate acolo. În fața noastră un domn roșcovan la păr, cu trăsături de irlandez autentic aștepta și dânsul la rând! După cum v-am mai spus, acesta avea în mână o carte semnată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga: „The Bronte Sisters Critical Approach”! O lucrare în engleză despre surorile Bronte. I-
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
despre romanul „Jane Eyre” și care avea nevoie de niște informații și comentarii „mai speciale” despre Charlotte Bronte și surorile ei. Atunci, în aceea zi de martie, a anului 2000, pe terasa unei cafenele din centrul orașului Wellington, un domn roșcovan, cu trăsături de irlandez, profesor de franceză și italiană la un liceu din oraș, pe nume Anthony Morris, a rostit o frază remarcabilă care mi-a rămas până astăzi în memorie: „In my opinion, Zoe Dumitrescu Bushulenga is the great
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
afară! Ce să fie, bunăoară? Cum era noapte-nstelată Și, trezit așa deodată, Pe-o ureche cu scufia, Ioachim ieși sub via Cea cu struguri tămâioși, Sări degrab’ în galoși, Zăpăcit și adormit, Când prin dreptu-i a țâșnit O nălucă roșcovană, Cu mișcări ca de cucoană. Atât apucă să vadă Din ce se-ntâmplă-n ogradă. Cineva se strecură, Trei găini de înhăță Și dădu bir cu fugiții, Cu noile achiziții. În curând larma fu stinsă, Curtea de pace cuprinsă, Iar
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
apropiere a șoselei naționale. Așa se face că într-o bună zi toată comuna a fost năpădită de o sumedenie de ostași simpli ai bravei armate roșii, însoțiți de comandanții lor, gloată pestriță de indivizi în majoritate blonzi, unii mai roșcovani cu părul tuns scurt, alții asiatici cu ochii oblici și cu fețele late, cu nasuri cârne și mici, sau, dimpotrivă, borcănate, însoțiți de mașini, căruțe cu bagaje, trase de cai asudați și plini de praful lungului drum străbătut, s-au
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]