272 matches
-
serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: În Parcul Natural Bucegi se desfășoară festivalul Padina FEST, criticat pentru cantitatea mare de deșeuri lăsat în urmă. Reportaje
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
atât de faună locală, cât și exotică. Anual Zoo Târgu Mureș este vizitată de un număr de 100 000 de vizitatori. În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. "Pentru detalii, vezi: Mureș și Pocloș" Localitatea se întinde mai accentuat pe partea stângă al râului Mureș, care izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă la Târgu Mureș
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
jumătatea secolului al XIX-lea, în anul 1892 învățând acolo 40 de elevi (din care 4 fete). Satul Dițești era reședința unei comune de sine stătătoare, fondată, conform legendei, în vremea lui Mihai Viteazul, fiind formată din cătunele Dițești și Roșioara, totalizând 1466 de locuitori și aflată tot în plasa Filipești. Comuna avea o biserică fondată de localnici în 1882 și o școală frecventată de 113 copii (din care 6 fete). În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în aceeași
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
cu diferite specii de pești, acțiuni finanțate de: Direcția Apelor Mureș, AJVPS-Mureș și Asociația pescarilor sportivi din jud. Mureș. Au fost astfel introduse în lac, sub formă de alevini, juvenili sau reproducători următoarele specii: Crap, Caras, Păstrăv, Plătică, Avat, Babușcă, Roșioară, Șalău, Știucă, Biban, Amur, Novac. - înființarea lacului de acumulare BEZID a reprezentat o necesitate îndelung analizată și studiată sub toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile a zonelor adiacente. Realizarea lui a implicat
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
ar fi șopârla și șarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crișului Repede. Dintre mamifere putem aminti și vidra.În Crișul Repede trăiesc deasemenea mai multe specii de pești , cum ar fi : Avat , Biban , Caras , Crap , Lin , Păstrăv , Roșioară , Somn , Șalău , Știucă , Clean ș.a. Clima orașului este determinată de Vânturile de Vest, fiind așadar o climă temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,3 °C, pentru luna iulie media nedepășind 21 °C, în timp ce în ianuarie se înregistrează
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
se află lacul Iezer, un liman fluviatil al râului Ialomița, cu o suprafață de 120 ha și o adâncime de 10-12 m. Este reprezentată de speciile de pești de apă dulce de câmpie, care trăiesc în lacul Iezer: crap, caras, roșioară etc. Din 2008 pe lac se desfășoară anual Concursul Național de Pescuit la Crap. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gheorghe Lazăr se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Circus aeruginosus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"); Pești: sorete ("Lepomis gibbosus"), știucă ("Esox lucius"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus"), biban ("Perca fluviatilis"), crap ("Cyprinus carpio"), plătică ("Abramis brama"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), năpârcă ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca râioasă brună ("Bufo
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se estimează
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești din speciile: caracudă ("Carassius carassius"), babușcă ("Rutilus rutilus"), somn ("Silurus glanis"), biban european ("Perca fluviatilis"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus") sau șalău ("Sander lucioperca"). Flora sitului este una diversă și alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), plantații cu pin roșu și pin negru, arin
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
viticole. Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit în principal de soiuri pentru vinuri și în mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă. Din prima categorie se amintesc soiurile Aligote, Feteasca regală, Saint Emilion, Riesling italian, Sauvignon, Rkatiteli, Roșioara, Băbeasca neagră, Mușcat Ottonel și Sân Giovese. Pentru struguri de masă se cultivă soiurile Perla de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Mușcat de Adda, Coarna neagră și Italia.
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
din înotătoare. Radiile simple se înseamnă cu cifre romane, cele ramificate cu cifre arabe. Dacă există 2 dorsale, atunci prima se notează cu D, după care urmează formula, continuându-se apoi cu D însoțită de formula respectivă. Formula înotătoarelor la roșioară ("Scardinius erythrophthalmus") este "D" III 8—9 (10); "A" III (9) 10—11 (12); "C" 19; "P" I 15; "V" 8. Aceasta înseamnă că în înotătoarea dorsală ("D") sunt 3 radii simple, neramificate, urmate de 8 sau 9 (rar 10
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
se află în satul omonim Roșioara din localitatea Berbești, județul Vâlcea și poartă hramurile „Sfinții Voievozi”, „Intrarea în Biserică” și „Cuvioasa Paraschiva”. Vechimea ei nu este cunoscută doar momentul refacerii ei în forma actuală, prin pisania de la 1867. Se distinge prin pictura interioară și din pridvor
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
din altar. Stenapii laterali sculptați cu ulcioare și altarul în șapte fețe dau un caracter aparte acestui lăcaș. Valoarea de document istoric și artistic o recomandă pentru includerea pe noua listă a monumentelor istorice. Nu se cunoaște vechimea lăcașului din Roșioara, însă succesiunea de trei hramuri sugerează cel puțin două momente de rectitoriri anterioare. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Trăsăturile planimetrice și sculpturale caracteristice indică ridicarea ei probabilă
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), angelica ("Angelica archangelica"), mac galben ("Glaucium flavum"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), iarbă roșioara ("Silene acaulis"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
firme din Anglia. Zona fiind nisipoasa, nu este prielnica culturilor cerealiere. Totuși acestea se cultivă în special în zona de vest a comunei precum și în lunca Dunării. Aici crește foarte bine vită de vie. În trecut soiul specific zonei era roșioara, ulterior apărînd și alte soiuri. La dezvoltarea viticulturii, precum și a pomiculturii, pe terenurile nisipoase, a contribuit, de-a lungul timpului Stațiunea de cercetări horticole, care își are sediul în prezent la Dăbuleni. De asemenea, un rol important l-a jucat
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara de semănătură (Corvus frugileus). Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai ales în apele râului Bahlui și în lacul de acumulare de la Pârcovaci. Dintre pești amintim: cleanul (Leuciscus cephalus), crapul (Cyprinus carpia), carasul (Carassius auratus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), caracuda (Carassius carassius), băbușca (Rutilus rutilus) etc. Recent, (cu decenii în urmă), au fost introduse și specii de crapi chinezești (Arystichthys, Ctenonophryngodon, Hypophtholamichtus), cu rezultate bune.Fauna cinegetică constituie o importantă bogăție a bazinului hidrografic al râului Bahlui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
până la 35 kg, cu exemplare de crap și crap topless de până la 20 kg, dimensiuni și greutăți ce nu trebuie să sperie. Alături de speciile din categoria grea, trăiesc specii de pești de talie mică, precum bibanul, carasul, caracuda, linul, plătica, roșioara, boața, cleanul, chișcarul, zvârluga, ce alungă tristețea de pe fețele pescarilor și transformă ieșirile în natură în adevărate clipe de fericire. Acest ecosistem, populat cu toate vietățile pământului, este la 24 km de Iași, la Larga Jijia, ocean de liniște care
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a coroanei pomilor maturi, iar cea dintre răzoare sau rânduri era de 4-6 m. Numele diferitelor soiuri de fructe ce se culeg de prin părțile locului își au originea și în culoarea acestora, de exemplu: în cazul prunelor deosebim albuțe, roșioare, gălbenioare, negruțe-mărunte, bune pentru țuică, merele pot fi vinete, vărgate, țigănești, roșioare, iar cireșele negre, albe românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau tomnatice, pere timpurii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
4-6 m. Numele diferitelor soiuri de fructe ce se culeg de prin părțile locului își au originea și în culoarea acestora, de exemplu: în cazul prunelor deosebim albuțe, roșioare, gălbenioare, negruțe-mărunte, bune pentru țuică, merele pot fi vinete, vărgate, țigănești, roșioare, iar cireșele negre, albe românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau tomnatice, pere timpurii, văratice sau iernatice, de-ale fânului (cele care se coc pe vremea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
echinocțiul de primăvară (22 martie) și începutul lunii mai, din iunie (după luna nouă) și până la căldurile mari din august, din septembrie și până la căderea zăpezii, precum și iarna, la copcă. Speciile de pește întâlnite în zonă sunt: carasul, crapul, roșioara, bibanul și șalăul în apele mari (iazuri și heleșteie), iar în apele mici: obletele, suducul și zborșarul. Crescătoriile de pește din Antohești și Motoșeni au fost populate cu specii de pește foarte productive de crap galițian și chinezesc. În aceste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sudiți Ialomița, Ulmu Călărași, Însurăței, Rușețu Brăila, Cireșu Brăila, Jirlău Brăila, Râmnicelu Brăila. Datorită condițiilor pedoclimatice, regiunea este specializată în producerea vinurilor de masă (albe, roze, roșii) și în secundar producerea de struguri pentru masă. Soiurile mai cultivate aici sunt: Roșioară, Fetească regală, Băbească neagră, Aligote, iar pentru masă: Perlă de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Muscat de Adda, Italia. În vederea dezvoltării unei viticulturi performante și durabile în România, a fost elaborată Hotărârea de Guvern nr.1432/2005 care, prin conținutul primului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]