909 matches
-
slută, ocna o mânca, acolo îi putrezeau oasele, așa-mi mâncă mie sufletul, că m-aș duce în lume la soru-mea... Stă la țară lângă Târgoviște, în casa părintească, zice soru-mea: hai Ană și-ți du bătrânețile aici, destul ai robit în fabrică, am lucrat la fabrica de chibrituri patruzeci de ani, acuma am pensie bună, da' copilu' ăsta zice: Nu mă lăsa mamă că nu-mi ajung banii, el e lăcătuș, câștigă două mii de lei pe lună, nu le ajung
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
trecute printr-o lungă beție sau prinse cel mult, într-un ungher de încăpere și gâdilate. Specialitatea, autorul cărții și titlul, te rog-adăugă una dintre fete, în timp ce transpirații tot mai reci îi năclăiau, unsuroase, hainele și o sete nestăpânită îl robea tot mai mult. Gâtul uscat nu-i permitea parcă să mai pronunțe niciun cuvânt. Privirea înglodată în nămol făcea imaginea cu masa și cu cele trei fete, tot mai incertă. Cețoasă chiar. Totuși auzul nu-l înșela: Titlul cărții, cărții
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în iluzie, DA, CERUL! Cartea era ca planiglobul, dimensiunea era netedă ca oglinda în care se reflectau tridimensional gândurile, se materializau, multiplicându-se. Se sperie, precum calul care vede totul diform, dacă ar ști frumosul patruped ce nemernică gâză îl robește! Dacă ar ști albina ce ființă firavă este omul multiplicat în hexagoanele retinei! Da, omul era diform, da, o diformitate multiplicată la infinit, o oglindă paralelă cu paralelele timpului și spațiului. DA, CERUL! Doamne, tare Ești singur! La radio se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se oferă însă o surpriză și mai mare. Poetul s-a culcat și cu o pădure: „Doar frunzele mai pot să numere / de câte ori cu pădurea / pe iarbă m-am culcat / de câte ori buzele ei / roșii de fragi / cu sete m-au robit / Nebănuite fântâni de șoapte / și visuri mi-a dăruit / În nopți cu rouă cântând / m-a trimis acasă / doar cu pletele-i de vânt / Eu am tăcut cu sfială/ înlănțuit de simțuri / vrejuri pâlpâitoare.“ (Izvor) Ne frapează, de data aceasta
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
anii care aupremes debutului tău în volumpe mai vîstnicii Nchita Stănescu, Hagiu, Baltag... Te raportai la poeții cam de aceeași vastă cu tine, mulți dintre ei pe atunci studențilaFildlogie?LaIoan Alexandru, Blandiana, CostanțaBuzea, GabtielaMeinescu Ptuț Păunescu, Matei Gam, Dorin Tudoran, Robesc.. PeMazUescul-ai cunoscut mai târziul... Cînd a devenit puternică obsesia Bacovia. Cît de bine ai cunoscut marea poezie interbelică? Primul poet de care m-am apropiat, cînd mi-ar fi fost mai greu să-l înțeleg pe Eminescu sau pe
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
unui călugăr, poate cel mai celebru sfătuitor de domn: "Doamne, tu ai dreptul de-a schimba-n mormînturi/ Pentru neatârnare, oameni și pământuri./ Dar nu-l ai pe-acela ca să-i umilești./ Poți ca să îi sfarămi, dar nu să-i robești." Istoria acestor învinși neumiliți, fiindcă fibra lor, îndărătnică, nu poate fi zdrobită ușor, o scrie Mateiu Caragiale. Nu doar în versuri, se-nțelege. Pentru ei, dezmoșteniții unei sorți dinainte falite, regretînd etern, fără să fi luptat o dată, se-nalță Pajerele
Iluzia luptei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7557_a_8882]
-
că materia cu care operează bardul nu e precumpănitor una a percepției senzoriale, cu o densă textură trupească. "Viziunea spiritualistă" e o perspectivă dedusă ori adăugită, nu un factor inițial. Apropiat de Caraion cu a sa lamentație întunecată, de ins robit fără izbăvire lumii fizice sau de primul Alexandru (Ion) cu aceeași cruntă depoziție de damnat, Liviu Georgescu îi deploră pe "oamenii acestei planete însingurate" nu pentru că n-au parte de o salvare transcendentă, ci pentru că își reduc existența psiho-fizică aidoma
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
vor transmite informații. Acest dispozitiv va putea să interacționeze strâns cu materialul genetic al omului, cu creierul și cu sistemul nervos, astfel încât nimeni nu va putea să-l mai scoată. De aceea, cei care vor primi acest semn vor fi robiți de Antihrist. Și cine va înțelege că ceva nu e în regulă nu-l va mai putea scoate. Cine va încerca să îl scoată va muri. Aceia care vor primi semnul vor suferi mai mult decat creștinii. Dar asta nu
Teorie INCREDIBILĂ a Conspirației. Cum descrie un preot grec al Treilea Război Mondial: Bătălia dintre Iisus și Lucifer este aproape by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63115_a_64440]
-
Zulniei („Iată-mă-s lipsit de tine, preiubită Smărăndiță”), Conachi va parafraza plin de convingere textul francez care îi plăcuse așa de mult. Zî citind astă scrisoare din amori alcătuită:/ „Am o inimă în lume care știu că mi-i robită!”/ Ars am fost de-a ta iubire, dar această despărțire/ Depărtîndu- mă de tine, m-au aprins cu covîrșire. Formula, săpată în inima poetică a autorului, revine aproape identică în celebra Scrisoare cătră Zulnia, piesa centrală a seriei de poezii
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
Și să jubilez ori de câte ori descopăr că există un fel de ghildă secretă a „shakespearofililor", ai cărei membri se întâlnesc, într-o vivace serendipitate, indiferent de locul unde trăiesc. Am tresărit plin de încântare aflând că marele regizor Andrei Șerban e robit unei pasiuni asemănătoare. Nu-mi rămâne decât să aștept și să nădăjduiesc (ca-n După douăzeci de ani, de Dumas!) că nu va amâna prea mult proiectul unei cărți despre Shakespeare, în care presimt o mare izbândă a gândirii și
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]
-
are de-a face cu aerele de suficiență ale ardelenilor față de miticii bucureșteni, accese pe care, pe urmele lui Iorga, le etichetează drept „handicapul de comportament al unor slugi care se iau pe ele însele drept nemeșii la care au robit într-o îndelungată istorie.” (p. 61) Scrisul lui Papuc are faldurile baroce al unei perorații făcute parcă pentru sine, în afara oricărei preocupări pentru un ecou imediat, de aici fraza lungă, cu intercalări multiple, în deplin dezacord cu uzul modern al
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
prin a stârpi neregulile și abuzurile mediului clerical al capitalei. A luat măsuri aspre împotriva clericilor care țineau în locuințele lor călugărițe, împotriva clericilor care se îmbogățeau de pe urma preoției, împotriva clericilor care duceau o viață nevrednică de preoți, care erau robi pântecelui, desfătării și desfrânării, care trăiau ca niște paraziți și lingușitori (...) a poruncit să fie ajutați săracii și văduvele (...) A zidit spitale pentru bolnavi, case de adăpost pentru bătrâni și săraci ...18 A reorganizat spitalele și ospiciile orașului mergând până la
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
într-un ritm sisific, ca apoi două nopți să se dedea unei escapade erotice culese din barurile bucureștene. Un mediu în care fornicația cărnurilor face casă bună cu înălțimea spiritului, într-un amestec cu tente sublimabjecte. Toți sînt spirite superioare, robite de o înclinație în fața căreia nici rațiunea și nici voința nu pot face nimic. Personajele par purtate de o tendință irepresibilă, care, deși aduce a predestinare, sfîrșește în dezastru. În 1959, Petre Sirin și Mihai Rădulescu sînt arestați de Serviciul
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
definitiv. Dan Simonescu, dascăl autentic și spirit echilibrat, a format prin intermediul prelegerilor, lecțiilor și seminariilor universitare, precum și prin contribuțiile și cărțile sale, o sumă notabilă de discipoli ce se cuvin a fi menționați: Corneliu Dima Drăgan, Ion Stoica, Mihail M. Robea, Gheorghe Buluță, George Corbu, Tudor Nedelcea, Victor Petrescu, Nedelcu Oprea, Mircea Regneală, Mircea Filip, Gheorghe Pătrar și mulți alții. Interesante și valoroase sub aspectul informațiilor și precizărilor, pe care le conțin, sunt și epistolele lui Dan Simonescu trimise mai tânărului
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Tudor Nedelcea, Victor Petrescu, Nedelcu Oprea, Mircea Regneală, Mircea Filip, Gheorghe Pătrar și mulți alții. Interesante și valoroase sub aspectul informațiilor și precizărilor, pe care le conțin, sunt și epistolele lui Dan Simonescu trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima. Folcloristul și istoricul literar Mihail M. Robea a
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima. Folcloristul și istoricul literar Mihail M. Robea a cercetat cu o stăruitoare pasiune zona Argeșului și a Muscelului timp de șase decenii, publicând un însemnat număr de articole, studii și cărți care îi conferă un loc inconfundabil și, desigur, distinct în spiritualitatea românească. * București, 12 aprilie 1979
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
cu o stăruitoare pasiune zona Argeșului și a Muscelului timp de șase decenii, publicând un însemnat număr de articole, studii și cărți care îi conferă un loc inconfundabil și, desigur, distinct în spiritualitatea românească. * București, 12 aprilie 1979 Dragă domnule Robea, Am primit azi cartea dumitale Basme 1 din Valea Vâlsanului și-ți mulțumesc călduros pentru prețiosul dar. În vara anului 1953, am stat o lună în Vâlsănești, găzduit de prof[esorul] Vasile Marin, ginerele folcloristului din regiune, Florescu, dacă nu
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
voi scrie amintirile mele în sensul celor solicitate, după ce voi termina unele îndatoriri urgente, adică prin mai. Te rog să-mi amintești la începutul lunii mai de această promisiune, la telefon: 12.54.34. Caldă prietenie, Dan Simonescu P.S. Despre Robea Focărescu, personal, nu știu nimic, dar voi afla de la ruda lui, d[oam]na Popovici din București, născută Chiuțescu, avocat, de fel din Racoviță, mort în primul război mondial. D.S. * București, 22 iulie 1981 Iubite și stimate coleg, Am primit
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
un volum cu folclor argeșean. Desigur, îl cunoști: științific întocmit și foarte bogat în specii diferite. Primește urările mele de sănătate și spor la muncă. Dan Simonescu N.B. Lucrezi la monografia Miovenilor? * București, 16 oct[ombrie] 1981 Iubite domnule coleg Robea, Mulțumesc și te felicit pentru broșura 4 primită ieri. Ce frumos text au cele două orații vechi, din 1828, ce bine ai făcut că le-ai publicat! Model de limbă aleasă și de poezie! Scrisoarea care a însoțit broșura o
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
din Mioveni a fost poet! Îmi pare bine că te ocupi de Muscel și Argeș, e o regiune, cum ai demonstrat în teză7, cu vechi tradiții și, parcă, nealterate. Calde salutări prietenești, Dan Simonescu * București, 8 august 1984 Dragă domnule Robea, Primește, te rog, câteva pagini scrise în amintirea fostului meu profesor, N. Cartojan. Fii bun și așterne pe alăturata poștală titlurile articolelor 8 ce ai scris despre Rădulescu-Codin. Eu cunosc două, dar necomplete bibliografic: 1. Despre o „carte de citire
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
se bucure de progresul cultural al Argeșului. A ieșit monografa Miovenilor? Ai descurcat existența unui poet din familia Robeștilor, pusă, pare-mi-se, de Ionel Ionașcu? Mulțumesc anticipat și calde salutări. Dan Simonescu * București, 7 ian[uarie] 1987 Dragă domnule Robea, Am primit azi felicitările d[umnea]v[oastră] pentru Anul Nou și vă mulțumesc din inimă. Din partea mea aceleași urări de ani mulți și fericiți. 1987 cu sănătate și noroc, cu realizări frumoase și rodnice, în continuare. M-am bucurat
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
exemplar, ceea ce am și făcut. Ce ai făcut cu monografia Miovenilor? Un telefon (11.01.69) și mai ales o vizită acasă mi-ar face multă plăcere. Cu alese și prietenești sentimente, Dan Simonescu * București, 4 mai 1987 Iubite coleg Robea, Azi mi-a adus poșta revista Argeș, nr. 3, 1987, în care ați publicat o recenzie 9 asupra volumului C. Rădulescu-Codin, Literatura populară, I, 1986. Am citit-o cu mult interes și mi-a făcut mare plăcere pentru că am găsit
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
vorbă, dar am pierdut n[umă]r[ul] de telefon ce-l ai. Al meu: 11.01.69, seara, ora 20-22. Dragi salutări, Dan Simonescu Note *Originalele celor șase epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Mihail M. Robea din București. 1. Mihail M. Robea - Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș. Ediție nouă, adăugită. București, 1979, 232 pagini + ilustrații. (Societatea literară „Relief Românesc“ ). 2. M. Robea - Folclorul poetic din Stroești-Argeș. București, 1980, 248 pagini + 1
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
r[ul] de telefon ce-l ai. Al meu: 11.01.69, seara, ora 20-22. Dragi salutări, Dan Simonescu Note *Originalele celor șase epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Mihail M. Robea din București. 1. Mihail M. Robea - Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș. Ediție nouă, adăugită. București, 1979, 232 pagini + ilustrații. (Societatea literară „Relief Românesc“ ). 2. M. Robea - Folclorul poetic din Stroești-Argeș. București, 1980, 248 pagini + 1 f.h. (Societatea cultural-științifică „Stroești-Argeș“ ). 3. Adriana
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
până acum, se află în biblioteca profesorului Mihail M. Robea din București. 1. Mihail M. Robea - Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș. Ediție nouă, adăugită. București, 1979, 232 pagini + ilustrații. (Societatea literară „Relief Românesc“ ). 2. M. Robea - Folclorul poetic din Stroești-Argeș. București, 1980, 248 pagini + 1 f.h. (Societatea cultural-științifică „Stroești-Argeș“ ). 3. Adriana Rujan-Băjan (n. 1944), autoarea cărții Folclor poetic din Argeș. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu. Pitești, 1979, 422 pagini. 4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]