9,301 matches
-
Am trecut cu privirea peste trupu-i mlădios ce se îndrepta cu vioiciune și i-am tras băsmăluța aninată de o crenguță, după care am făcut întrecere de fugă până la Pietrosul, care ne aștepta blând, cu crengile de pe poale încărcate de rod și aplecate de greutatea acestuia până la pământ. Ne-am tras sufletul după alergare și ne-am urcat în pom cu strigăte de învingători și râsete în valuri din nu știu care motive. Am mâncat cireșe mai mult decât am fi putut să
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
da sens vieții sale, de a o elibera de ritmul animalic al muncii urmate de odihnă. O sărbătoare nu era o simplă „pauză“ într-o viață de muncă, altfel lipsită de sens și grea, ci o justificare a acelei munci, rodul ei, transformarea ei sacramentală în bucurie și, deci, în libertate. Creștinii au dat un sens nou sărbătorii, transformându-i conținutul, trecând-o cu tot ceea ce aparținea omului „natural“, prin moarte și înviere. ( ... ) Creștinismul a însemnat revelarea bucuriei și dăruirea ei
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
chip de lumină” la sărbătoarea Schimbării la Față (Matei 1,7). „în chip de adierea vântului”, ca un Mângâietor, în cazul Sfântului Prooroc Ilie și a altor prooroci și sfinți ai lui Dumnezeu. Duhul Sfânt se arată și astăzi în roadele Sale, care sunt: dragostea, bucuria, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția (Gal. 5, 22; Efes. 5,9). Un lucru se impune de precizat și anume faptul că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl, așa cum avem mărturisirea Sfântului
CINE ESTE DUHUL SFÂNT? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466409696.html [Corola-blog/BlogPost/378861_a_380190]
-
umbrele drepte și coralii de mărgean iar pe degetele umbrei timpul iată înflorește până-n dosul stins al curbei unde văzu-ți înlemnește stai aplecă-te spre zi și măsoară-ți precis unghiul ca să poți curat trăi tu să fii cu roade pomul 26 mai 2016 cluj Referință Bibliografică: Cu umbra / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul VI, 17 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CU UMBRA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466172520.html [Corola-blog/BlogPost/373601_a_374930]
-
Dacă se vor căsători, prefera să se mute într-un apartament cu două camere, pe care să-l împartă doar cu soțul. Îi venea greu să-și părăsească noul loc de muncă de care se atașase. Începea să se vadă roadele muncii ei și ale experienței căpătate. Abia aștepta ca vițelele să dea naștere unor noi generații de animale de rasă elvețiană. Vrea să-și culeagă roadele muncii de peste doi ani de zile în fermă. Va reuși oare? Ce-i va
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
-și părăsească noul loc de muncă de care se atașase. Începea să se vadă roadele muncii ei și ale experienței căpătate. Abia aștepta ca vițelele să dea naștere unor noi generații de animale de rasă elvețiană. Vrea să-și culeagă roadele muncii de peste doi ani de zile în fermă. Va reuși oare? Ce-i va rezerva viitorul? Dacă căsătoria cu Mircea nu va fi una reușită din cauza părinților săi? A aprins veioza și a luat cartea de poezii în mână. A
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
în celulă și-L făcea mai înalt și mai trist.” (Radu Demetrescu-Gyr) Cuvântul purtător de viață al numelui sfânt Dumitru / Dimitrie își află rădăcina în termenii protodaci: Demeter-Demetrius-Demetrios-Dimomitir-Daghimitir semnificând așadar: pământul-roditor, rodul-pământului, pământul-mamă, mama-poporului, spicul grâului, cel harnic, darul Soarelui, roadele toamnei, belșugul toamnai, etc. Bunul Dumnezeu-Atotcreatorul și-a pus Creația Sa sub oblăduirea, îndrumarea și înrâurirea a două mari Călăuze-Înaintemergătoare precreștine- protodaco-zamolxiene: Sân George și Sân Medru, Metru-Mitru, cel care binecuvintează viața prin mirifica Primăvară și cel care o psalmodiază
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
belșugul toamnai, etc. Bunul Dumnezeu-Atotcreatorul și-a pus Creația Sa sub oblăduirea, îndrumarea și înrâurirea a două mari Călăuze-Înaintemergătoare precreștine- protodaco-zamolxiene: Sân George și Sân Medru, Metru-Mitru, cel care binecuvintează viața prin mirifica Primăvară și cel care o psalmodiază întru roadele sale bogate sub porfira Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți ai nobleței Cavalerului Trach, prin harul lui Iisus Hristos: Sân George și Sân Medru aduc renașterea în ființa Creației
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
bogate sub porfira Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți ai nobleței Cavalerului Trach, prin harul lui Iisus Hristos: Sân George și Sân Medru aduc renașterea în ființa Creației și rodul binecuvântat prin sacralitatea înțelepciunii omului ales. Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos preia moștenirea genetică și spirituală a Națiunii-Mamă a Neamului primordial pelasgo-traco-scito-geto-dac, prin Moștenitoarea regală a acestui pământ binecuvântat Fecioara Maria, consființind totodată tradiția și spiritualitatea protodacă, prin aura hristico-creștină
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
învățat să îndrăznesc a crede că Duhul lui Dumnezeu este prezent și lucrător în mine și că pot recurge în orice clipă și moment la ajutorul lui și că multe din gândurile, cuvintele sau smeritele mele atitudini și fapte sunt rodul prezenței și lucrării harului dumnezeiesc. De la Părintele Petroniu Tănase mi-a rămas chipul și îndemnul nevoințe trupești. De la Părintele Dionisie Ignat de la Colciu, așezarea în smerenie față de celelalte neamuri ... . Dintre teologii și profesorii români sunt profund recunoscător Bunului Dumnezeu că
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
se vor raporta la un al treilea, în care se regăsesc amândoi în egală măsură, la modul foarte propriu, dar care reprezintă o persoană aparte. Cu toate acestea trebuie spus, că însoțirea celor doi reprezintă căsnicia în sine, copilul este rodul căsniciei. Odată crescuți mari, copii se desprind de părinți și cei doi soți rămân mai departe, până la sfârșit, împreună. Spun acest lucru, pentru că există ispita foarte frecventa de a face din relația cu copilul un substitut pentru relația cu celălalt
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
copilărie să devină taxatoare pe autobuz, profesie avantajoasă în perceperea ei de atunci, pentru motivul că ar fi ocupat întotdeauna un loc și ar fi legat o prietenie cu șoferul, iar ca bonus ar fi putut să coboare oricând, oriunde, rod al bunei înțelegeri cu șoferul. Între timp a uitat de autobuz și complicități amicale cu șoferul, alegând Științele Economice pe care, spre deosebire de aspirațiile mai vechi le-a absolvit și a urmat și studii aprofundate în finanțe, tot la ASE, precum și
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427874216.html [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
americani din anii 60, culminate în imensul concert din Woodstock din August 1969. După mai 1968 Franța nu a mai fost ce a fost înainte. Franța a făcut o turnură radicală spre stanga, spre o societate libertina care azi culege roadele ideilor semănate în 1968, idei care la acea vreme păreau ideale. Același lucru s-a petrecut și în Marea Britanie, unde beatlemania a fost pistă de lansare a unei revoluții sociale care a dus Marea Britanie în situația în care e azi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
mari ca viața în umbra răutăți profane? Cuvântul, de când și-a marcat existența, a ars umanul dând dureri fără margini, a secat teluricul și s-a întins roditor spre înaltul cerului, coborând cu savoare spre nimicirea entității om. Cuvântul este rodul ideilor noastre și unul dintre cele mai puternice fermentări de distrugere a semenului, cu dureri de neînchipuit. Unii dintre noi îl folosesc pentru mângâierea inimilor bolnave, a alinării durerilor fizice sau sentimentale, alții îl au ca sprijin în a-și
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
oferă iubitorului de poezie, grație Editurii „SEMNE”,București, 2013, care a măiestrit un autentic „album de artă”, prin grija inginerilor Sanda și Ștefan DULU. Lirică prin excelență, bogată în universul tematic, concesivă în idiosincraziile ei, cartea lui Theodor Răpan este rodul harului său poetic, conferind noutate și specificitate Sonetului. El readuce în fața cititorului o specie literară cultivată, în mod deosebit, cu câteva sute de ani în urmă. Cu toate acestea, nimic nu este vetust. El valorifică particularitățile barocului, ale romantismului, dar
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
de viață și de moarte - în care, cel mai tulburător mi se pare a fi raportul dintre om și Dumnezeu, dintre Creație/Poesie și Creatorul/Poetul său: „Să ne iubim! Apocalipsa vine/ Abia atunci când holdele, bogate,/ Se vor pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin’să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun mâna pe piatră!” (CLXXXIV). Drumul existențial al poeziei, reconstruit în funcție de rodul iluminărilor interioare, dobândește conotații singulare. Complexele structuri axiologice sunt mediate prin cele estetice și, e cazul, cei în drept să descopere, prin actul critic, recunoașterea valorii! „Poeți, credeți-mă, el este totul:/ Pare un demon? Cine să-l alerge?/ Fără de
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
ceață / cade pe tâmpla senină a țării”. Poezie patriotică rostită cu glas scăzut - „În țara mea / curg razele-fuioare de lumină - / țesând lanuri aurii de grâu...” -, fără surle și trâmbițe - „și-n augmentata strălucire / ce-și revarsă / plenitudinea celestă / naște / feeric rod de cuvinte / cu dor adânc de țară...”. Atracție pentru semnele belșugului/recoltei (nu doar în „Toamnă târzie”). Scântei de expresie. „[...] rostogoliri de fân / peste carul vremii...” Finale în suspensie. Implicare afectivă. „O, și pragul uitărilor, / ros de cari, / care-ți
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > IOANA / JOANA Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Editor / Tehnoredactare RODICA ELENĂ LUPU Traducerea / Traducción: Mario Castro NAVARRETE Coperta: Roena WOOLF după o pictură de Florin GROSU - ROADELE TOAMNEI Acordându-și lira pentru o confesiune erotică și având numeroase tangente cu spațiul romantic, Cezar Viziniuck Cătălin pare un exponent atipic al noilor orientări din poezia de azi. Dezinhibat și fără false pudori, exhibându-și inerente lascivități și apetituri
JOANA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1455654074.html [Corola-blog/BlogPost/340409_a_341738]
-
de ce nu, ca albul unui ghiocel deschis în dimineața unei primăveri. Mai vreau să spun despre Camelia un lucru esențial, și anume că este încrezătoare în faptul că are ceva de spus în poezie, că tot ce ne spune este rodul inteligenței și al talentului său. Din creanga luminii timpului, poeta culege roadele scrisului ei, zăpezile imaculate ale iernii rămase în urma pașilor, neuitați. Poezia ei pare smulsă dintr-o altă lume, din acel vis de dragoste, al blândeții și al simțirii
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443945681.html [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
vreau să spun despre Camelia un lucru esențial, și anume că este încrezătoare în faptul că are ceva de spus în poezie, că tot ce ne spune este rodul inteligenței și al talentului său. Din creanga luminii timpului, poeta culege roadele scrisului ei, zăpezile imaculate ale iernii rămase în urma pașilor, neuitați. Poezia ei pare smulsă dintr-o altă lume, din acel vis de dragoste, al blândeții și al simțirii sufletești, fiind construită pe imaginație și pe visul trăit în gingașa și
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443945681.html [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
dându-ne-o viață care e bună sau rea, cum este tot ce-am trăit. Privesc în urmă cu încântare parcursul vieții ajuns un strop, înțelegând că orice-ncrâncenare, întotdeauna avut-a scop. Și pricep asăzi rostul, menirea ce au dat roade pe-al vieții trunchi, spre-a nu mă-ntorce în nemurirea care mă-așteaptă, trist și-n genunchi. 18 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Și pricep / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2211, Anul VII, 19 ianuarie
ŞI PRICEP de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1484850263.html [Corola-blog/BlogPost/377536_a_378865]
-
din piatră seacă Să potolească setea și lumea cea posacă, Ghețarii se topesc și se prefac în pâine Un bob a încolțit în liniștea din mâine... Pescarii Tăi de Oameni aruncă iar năvodul, Când marea-i liniștită își dă ofrandă rodul În două se desface și îți sărută Pasul, Pioasă-i și supusă când îți aude glasul! Furtunile ascultă când poruncești să tacă, La talpa Crucii Tale chiar frunțile își pleacă Și înfloresc narcise, bujori și lăcrămioare Țes un covor de
UN COLŢIŞOR DE RAI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1439551532.html [Corola-blog/BlogPost/373242_a_374571]
-
ce ni se face rău trebuie să iertam, ca și noi să putem fi iertați de Dumnezeu. Am continuat consumul de droguri, iar, între timp, pastilele ce le luasem de la spital le-am aruncat, pentru că văzusem că nu dau nici un rod. (Marea parte, în renunțarea la droguri, trebuie să vină de la pacient, nu de la pastile. Dar asta nu avea să vină de la mine, ci avea să vină de la Dumnezeu. Slăvit să fie Numele Lui! Eu am dorit să mă las de
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
peste care trecea și adierii ce-l însoțea din vreme. O auzeam și noi bine de tot. Un murmur cald, mereu același, ca un refren de cântec vechi. Și povestea crește odată cu seva pământului purtată din vârf de munte spre rodul câmpiilor. Peste sat și păduri, luna-și așternuse vălul de zăpadă, prelungind înserarea până tîrziu. În alunișurile din marginea satului, mi s-a părut că privighetorii nu și-au contenit chemarea toată noaptea. Spre ziuă, au izbucnit în torent de
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]