1,110 matches
-
din viața domniei sale a fost pelerinajul la Mănăstirea Sfântului Sava din Palestina de astăzi, unde s-a închinat cu multă bucurie și s-a rugat cu credință, smerenie, dragoste și nădejde la mormântul Sfântului Ioan Damaschin. Totodată, o influență deosebit de rodnică au exercitat asupra cugetării teoretico - estetice a Domnului Profesor Mihail Diaconescu, lucrările și scrierile marilor teologi Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae. Așa încât ample capitole din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei demonstrează cu prisosință această influență. Faptul că în elaborarea tratatului
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Românești în locul lui Constantin Brâncoveanu. Ei au fost ridicați de la palatul domnesc din București în seara zilei de 13/25 ianuarie 1716. La Constantinopol au fost întemnițați la Edicule și apoi uciși în noaptea de 6/7 iunie 1716. Colaborarea rodnică dintre domnitorul Constantin Brâncoveanu și stolnicul Constantin Cantacuzino a ridicat timp de peste două decenii prestigiul Țării Românești față de marile puteri europene. Dimpotrivă, discordia dintre ei le-a hărăzit un sfârșit tragic și a făcut să se abată asupra țării mari
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
a lungul anilor și continuă să fie extrem de largă: de la poezie, cărți pentru copii, eseuri, proză, critică și istorie literară, la conferințe publice și canto, dar și până la conducerea unui muzeu și a unor teatre. Anul 2015 a fost foarte rodnic pentru L.O.N., căci i-au au apărut două cărți: Parabola Vulturului (proză scurtă, Colecția “Floare albastră”, Editura Pim, Iași), și Scrisori din prezentul meu (publicistică, Editura Mediapress, Botoșani 2015). Există multă similitudine între cele două cărți: ambele conțin
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
autorul acestei lucrări, Domnul Profesor Dorin N. Uritescu, desțelenește puțina noastră înțelegere, explicând limpede că: „Pamfletul este o creație, cu atât mai izbutită, cu cât feluritele modalități ale expresiei artistice: epitetul, metafora, comparația, antiteza, antonomaza, etc. o slujesc efectiv și rodnic.” Din cuprinsul lucrării aflăm că temele specifice pamfletului sunt cele care privesc unele aspecte ale vieții politice, economice, sociale, respectând o caracteristică estetică, care nu permite „alunecarea într-un limbaj vulgar, trivial”, chiar dacă își asumă în mod frecvent „duritatea expresiei
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
bine, menirea...“ Mihail Sadoveanu, „Domnul Trandafir“ Scriitorul și jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu animat de dragostea pentru literatură a chemat scriitori români de pretutindeni să picteze prin slove cununa de aur a eternității. Activitatea sa de apostolat literar s-a dovedit rodnică, dovadă revistele realizate în urma prieteniilor literare cu scriitorii din diferite centre culturale ale țării. Consider că literatura română contemporană are nevoie de oameni precum Ioan Romeo Roșiianu, oameni care se sacrifică pe ei pentru a aduna mărgăritarele nepieritoare ale neamului
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
folcloric local. Dimineața celei de a doua zile a fost dedicată vizitelor la casele memoriale George Coșbuc și Liviu Rebreanu, iar după-amiaza a aparținut în întregime reprezentanților Zilele ,,Lumină Lină’’. În deschiderea ei, Muguraș Maria Petrescu a prezentat activitatea deosebit de rodnică manifestată de această revistă literară și pe alte meridiane ale globului, prin cei doi reprezentanți ai săi, Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor Damian - Director fondator și vorbitoarea însăși. Este vorba de cunoștințe făcute printre scriitori din Turcia (Mesut Șenol, Ayten
ZILELE ,,LUMINĂ LINĂ’’ LA BISTRIȚA ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93784_a_95076]
-
câteva epigrame, le-a citit fiind răsplătit cu ropote de aplauze. Cum a trecut timpul, nici nu ne-am dat seama, că, doamna Liliana Hinoveanu ne-a mulțumit pentru participare, ne-a urat sănătate, o primăvară frumoasă și un an rodnic. S-a făcut schimb de cărți. Daniela Tiger și Mircea Trifu au dăruit propriile volume cu autografe. Au fost făcute zeci de fotografii în grup și individual. S-au legat noi prietenii, iar seara, în jurul orei 20.00, la despărțire
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377248_a_378577]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ȘI AUTOCEFALIE RODNICĂ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Biserica Ortodoxă Română între identitate concretă și autocefalie rodnică... În introducere, vom sublinia că vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ȘI AUTOCEFALIE RODNICĂ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Biserica Ortodoxă Română între identitate concretă și autocefalie rodnică... În introducere, vom sublinia că vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, ori despre slujitorii, activitățile și acțiunile Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
noul context de după anul 1989, ierarhii, profesorii de teologie și preoții Bisericii Ortodoxe Române își desfășoară activitatea lor pastoral-misionară, socială și culturală pentru a fi vrednici de înaintașii lor, cărora doresc să le cinstească memoria printr-o activitate tot mai rodnică ( ). În încheiere, vom susține că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica nu este în fond, doar comunitatea cu număr mare sau foarte mare de membri ci chiar și cea cu numărul cel mai mic, dar
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile noastre, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Material documentar realizat de către Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Biserica Ortodoxă Română între identitate concretă și autocefalie rodnică... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1487, Anul V, 26 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
această întâlnire, cu „panerele” literare pline cu fructele inspirației, profesionalismului lor. Cum remarca și amfitrioana manifestării, mureșenii, „fiind ei copii cuminți și harnici”, au venit la întâlnire cu cărți noi, proaspăt culese... electronic, date la tipar, apărute și aduse spre rodnică folosință, cititorilor: „În numele adevărului”- publicistică, autor Lazăr Lădariu, „Timpul iubirilor”- publicistică, autor Mariana Cristescu, „Un ocean de deșert”- roman de Al. Florin Țene, „Poporul de proști versus Eminescu”, versuri de Răzvan Ducan, și, la fel de „harnic, îmbogățind „recolta” autohtonă, George Roca
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
apărute la Editura Napoca Nova. La multe dintre cărțile scriitorilor susținuți moral de Domnul Profesor, am lucrat ca duo, ca echipă, Domnia Sa semnând predoslovia, eu postfața. Colaborarea noastră profesională nu sa redus la munca din editură, în acești frumoși și rodnici ani (mai cu seamă pentru Domnul Profesor, căci încă, din păcate, nu pot ține ritmul cu Domnia Sa nici ca nivel de energie, nici ca putere de muncă ori febrilitate a creativității sau abilitate de exprimare în multiple ramuri filologice). Profesorul
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
Ilinei Gregori își delimitează inițial un teritoriu la prima vedere - călinesciană, firește - steril, pe care-l va explora însă complet, chiar cu prețul revenirilor succesive. Anii berlinezi ai lui Eminescu se dovedesc aici, gândiți dinspre capitala prusacă, cu mult mai rodnici. Întâi pentru că deși aflată într-o perioadă de criză teoretică, deși pierduse deopotrivă studenți, profesori și prestigiu, Universitatea Friedrich Wilhelm era încă redutabilă sub aspectul cercetării științifice. Trimis de Maiorescu să-și definitiveze studiile necesare ocupării unei catedre de filozofie
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
înfiripat un prestigiu substanțial în viața personală, la catedră, în fața studenților, în relațiile cu dirijorii din țară, pe care i-a coordonat prin „întâlnirile profesionale” din Conservator timp de decenii, anticipând calitatea sa de Președinte al A.N.C.R. Relieful sufletesc rodnic al profesorului Crăciun și impresionanta sa fidelitate pentru Adevărul adus la Lumină în orice situație, l-au proiectat în fața studenților ca pe o personalitate și un model de care și astăzi absolvenții instituției noastre își amintesc cu o bucurie și
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
poartă numele de socialism. Îi cunosc chipul din cărți, îi cunosc versiunile istorice și îi văd acum fața românească. Întocmai altora, cer dreptul de a-mi cuceri prin el libertatea, singura libertate de care mai știu, cea de a fi rodnic". Ultima frază e capitală pentru a înțelege mobilul compromisului. Noica acceptă a emite la comandă texte obediente pentru a putea scrie și publica, pentru a se reintegra lumii culturale, primenite prin "liberalizarea" din jurul anului 1965. Fără a putea șterge, după cum
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
Literară a României, care avea ca program principal "înaintarea literaturii curat zise și încurajarea autorilor și traducătorilor cărților care ar contribui la aceasta." în împrejurările zbuciumate ale Revoluției de la 1848, această Asociație nu a putut însă să desfășoare o activitate rodnică. Astfel s-a ajuns ca, în 1866, să se fondeze Societatea Literară Română. La scurt timp și-a schimbat numele în Societatea Academică Română după cucerirea independenței naționale s-a transformat, în 1879, în Academia Română. La începutul secolului al XX
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
vizită într-o zonă plină de mișcare a conducătorului unei țări care militează energic pentru ca lumea noastră să fie în mișcare. Vizita în Venezuela, a treia etapă a turneului latino-american al șefului statului român, a reliefat acest contact propice și rodnic dintre un continent în mișcare și o țară aflată la mii de kilometri distanță, dar considerată familiară aici prin activitățile și principiile înaintate pe care le promovează în relațiile cu celelalte țări ale lumii." (pag. 253) Între asemenea jaloane se
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
mai târziu, peste ani. La 1 noiembrie 1932, Lucian Blaga este transferat, cu consimțământul său, la Legația din Viena, unde venise ca ministru plenipotențiar cumnatul său, Caius Brediceanu. Vor urma patru ani (până la 1 februarie 1937) de viață în siguranță, rodnică atât pe planul creației artistice, cât și pe acela al diplomației - analizele făcute de Blaga presei austriece fiind adevărate radiografii ale unei perioade teribil de frământate, într-o țară devenită seismograf al situației europene. De la începutul anului 1933, când național-socialismul
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
echivalențe pentru mixarea genurilor sunt: "hibridizarea" genurilor (Ihab Hassan), "întrepătrundere", "pulverizarea/estomparea limitelor". Preluând o sintagmă utilizată de Michelle Morano, negotiation genre (negocierea de gen), fără o miză teoretică prea mare, am transformat-o într-o metodă de lucru foarte rodnică, care subliniază dimensiunea sociologică extrem de importantă a unui roman de largă popularitate. Procesul de negociere este bidirecțional, presupunând, pe de o parte, intenția autorului de a scrie romane pe placul cititorilor (deci o poietică a romanului popular) și, pe de
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
în luna iunie, la Universitatea bucureșteana. Firește, cel care a comentat în modul cel mai avizat nouă descoperire a fost dl. Paul Cornea, profundul cunoscător al culturii/literaturii române premoderne și moderne, cu implicațiile comparatiste și de contacte atît de rodnice în veacul al XIX-lea românesc (și nu numai!). Lia Brad-Chisacov pune în circulație două texte ale neogrecului Rigas: Prietenia supusă la încercare, un "apolog" moralizator, si comedia Vârtejul nebuniei. Ambele fac parte dintr-un manuscris aflat în arhiva baronului
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
3 martie 1956). 25 ani „Inițiative studențești. În Centrul Universitar Timișoara funcționează cercuri științifice inedite, care realizează o interesantă și eficientă acțiune de cercetare: cercurile de biostructură, sinergetică și antropologie“. (Drapelul Roșu din 26 februarie 1981). „Trei decenii de muncă rodnică. Sala de festivități a Cooperativei agricole din Diniaș, unitate distinsă cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“, a găzduit duminică adunarea generală a membrilor cooperatori și mecanizatori din localitate, consacrată jubileului a trei decenii de la înființarea acestei unități“. (Drapelul
Agenda2006-08-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284767_a_286096]
-
un singur stat. MARȚI, 14 FEBRUARIE OCTAVIAN COTESCU Se împlinesc 75 de ani de la nașterea actorului Octavian Cotescu. A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Iași, apoi a desfășurat o bogată activitate dramatică la Teatrul „Bulandra“ din București și o rodnică activitate didactică la I.A.T.C. (unde a fost rector între 1981 și 1985). A interpretat roluri în numeroase filme - „Balul de sâmbătă seara“ (1967), serialul TV „Un august în flăcări“ (1974), „Bietul Ioanide“ (1979), „Sosesc păsările călătoare“ (1984). A
Agenda2006-06-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284733_a_286062]
-
apărut capre, căluți și chiar măgăruși - o altfel de atracție pentru orășenii de dincoace de pădure. Vrea ca amenajarea de la liziera ei să-și depășească treptat condiția de muzeu și să devină acel sat bănățean care trăia cândva intens și rodnic. Mai văzuse în Serbia un sat care la capătul său se încheia într-un muzeu în care, mai ales vara, se muta toată suflarea acolo și demonstra cum freamătă Stari selo, satul vechi, dar mereu nou, prin viața pe care
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
d[umnea]v[oa]s[tră], Ion Taloș 2 [Domnului Dr. Stancu Ilin, Șoseaua Iancului, nr. 17, bloc 106, scara A, etaj III, apartament 14, București] * [Cluj Napoca, 20 decembrie 1996] Dragă Stancu Ilin, Încep prin a-ți ura un an rodnic și plin de succese, cu sănătate și bucurie. Apoi voi intra direct în subiect. A fost Voia3 din nou acasă și m-a incitat iar cu întrebarea: eu de ce nu merg la Freiburg? Cum la ultima noastră ședință tu ai
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]