304 matches
-
Toate Articolele Autorului Și parcă intuind doar ce spusese celebrul său conjudețean Marin Preda despre țărani în nu știu care povestire, cum că un țăran ajuns la oraș, tot țărani caută , așa și el, a căutat odată ajuns pe meleagurile unchiului Sam românași de-ai lui, mai întâi de orice condiție materială sau religioasă, apoi căutându-i pe aceeași de-o credință cu el, pe adventiștii de Ziua a Șaptea, a fost adoptat de ei practicând meserii pentru care în țara lui prietenii
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
bandă la abator, ca deportații în camerele de gazare naziste, condamnații nevinovați care și la ultima suflare încă sperau să le vină apă de baie pe țeavă ... ! Mamă sfântă Românie, Cui te las și cui ne lași? Triști români și românași Fără vlagă și mândrie, Turmă de naivi și lași Izgoniți în pribegie ... ! Căci și voi poate simțiți cu lacrimi în ochi și amară durere în inimă marea amenințare cu pieirea, apropiindu-se moartea care ne învăluie tot mai de apropae
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
trebuiau sa se bucure, să simtă mâna caldă și catifelată a femeilor. Numai că primăvara se lăsa rugată, așteptată. Frig! Același îngheț si în sufletul și buzunarele oamenilor. Puțini își mai permiteau să cumpere flori. Vântul sărăciei zburda prin buzunarele românașilor. Asta nu e criză, e mama crizei! Sunt în șomaj tehnic. Din puținul avut, am dat bani copiilor să ducă flori profesoarelor. Frumos mai era în vremurile bune! În departamentul nostru, lucram trei băieți, femei vreo treisprezece. Le ofeream mărțișoare
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
de aici, bine inspirați, au avut ideea (poate din cauza dorului de-acasă) să deschidă o tarabă în parc, în zona de mâncare, unde ofereau celor prezenți (desigur contra-cost) delicatese culinare din Țara Csardașului, precum: langos și kúrtös kalács. Din păcate românașii noștri nu au reușit să facă ceva pentru a-și promova produsele tradiționale... Păcat, ar fi avut mare trecere, sunt sigură! Cam acestea ar fi experiențele pe care le-am trăit aici în Londra în luna cadourilor. În final aș
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
si asemănarea sa. Măsura, îl decupa de la creștet până la bărbie, de la umeri spre locul de bătut cuie. Îi făcea mâinile și picioarele, fața cu mustața și barba roșcovană, frumoasă și creață, așa cum văzuse el că le plăcea cel mai tare românașilor care se închinau la icoane. Cum era mult de trudit la un Crist, am plecat din atelierul de fier, am pierdut ziua prin târgul de vite, prin cel de bucate, pe la șetrele săsoaicelor cu turtă dulce de să-ți tot
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
care ne-a prezentat un „purpuriu” de vechi cântece de pahar, de alde: „Hai acasă mai tramvai” și „Du-mă acasă puișor”. Încheierea a fost minunată! Hava Naghila! Un frumos cântec israelian, interpretat virtuos și de cântărețul Dinu și de românașii dansatori! Ce mai! Un adevărat spectacol multicultural! Păcat că a început ploaia și ne-a alungat artiștii! Totuși, al de sus, a ținut cu consulatu’ și după vre-o zece minute de stropeala s-a făcut iar frumos și senin
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
nu-i chip să te atingi de ele tam-nesam. Se tem, se tem ca dracu' de tămâie să cerceteze cazul anchetat de jurnaliști la televiziune iar omul a fost iute-nmormântat. Strong subiect să nu adoarmă țara! Mai este-o săptămână românași iar dorul ne-a cuprins acuma vara să dăm fuga la vot, parc-am fi arși. Du-te la vot, de ce lor să le pese de hoți, de al strămoșilor hotar?... Numărătoarea? Ei știu cine iese, nu au nevoie de
TOTUL VA FI O.K.! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369075_a_370404]
-
pe care îl butona ca un mare specialist și o fetiță de aproape un an botezată acolo în Belgia de către nepoții mei. Pe unul dintre ei îl cunoșteam. Lucrase și el în șantierul naval din Mangalia și locuia tot în Românașii la un “gratar” și ceva “udătură” să meargă bine la friptură. în Pecineaga. Dacă-i pun la socoteală și pe cei mici, eram în living doisprezece români adunați de pe meleagurile patriei, într-un oraș flamand medieval, unde în afara localnicilor mai
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
mormântul”? Trebuia să muncim? Păi, ce, noi nu muncim? Cum n-am înțeles ce-ai scris în ziarul „Timpul”din 18 dec.1877? Spuneai că „temeiul unui stat și bogăția unui popor stau în muncă”. Apăi...muncesc cu sârg bieții românași, muncesc! Cei plecați în alte state, pentru îmbogățirea popoarelor de acolo, iar cei din țară, care sunt în șomaj, muncesc la negru, șubrezind temelia statului român, pentru îmbogățirea băieților deștepți. Cuum? Am încurcat ițele? Le-am încâlcit rău de tot
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
Articolele Autorului Fragment din eseul „LIMBA ROMÂNILOR” 1.MULT E DULCE ȘI FRUMOASĂ Poeții-grădinarii limbii Cam așa a glăsuit un poet extaziat despre limba română: „mult e dulce și frumoasă/limba ce vorbim/altă limbă armonioasă/ca ea nu găsim/românașul o iubește/ca sufletul său/o, vorbiți, scrieți românește/pentru Dumnezeu”-George Sion (1822-1892). Marele Eminescu a spus că este „ca un fagure de miere” iar Alexei Mateevici a considerat-o „un șirag de piatră rară/risipită pe câmpie”. Așa
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
a spus și au încropit, acolo, de-o limbă românească. Trebuie să le mulțumim din inimă „călcătorilor” pământului românesc. Apoi, au mai învățat alte cuvinte și cu ocazia comerțului făcut cu respectivii barbari și urmașii lor. Dar cel mai mult, românașii noștri și-au îmbogățit limba când și-au trimis odraslele la Paris, de unde tinerii studioși s-au întors cu recolte bogate de neologisme, adevărate „pietre rare” pe care le-au agățat la gâtul limbii române. Și astăzi zestrea limbii române
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
a schimba între noi experiența acumulată de-a lungul anilor și bineînțeles de a ne exprima chiar și dorințele. Această idee, a d-nului William Brînză o găsesc excepțională, RESPECT. Spre uimirea mea in fața Ambasadei se adunaseră un grup de Românași pentru a protesta crezînd probabil că este o întrunire la nivel Politic. Țin să menționez că am fost plăcut impresionată la reacția domnului William Brînză, care invitase în număr de 6-7 Persoane din grupul cu pricina pentru a le da
ÎNTRUNIREA COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DIN AUSTRIA de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358454_a_359783]
-
bun, Puțini pot să înțeleagă, Dorul de pământ străbun! Azi, e Ziua Națională Și nu poți uita ușor, Tihna din casa natală Și-al românului scump Dor: Unitate. . .Țara-ntreagă Și stăpân pe glia lui! Puțini pot să înțeleagă, Firea românașului! Știe a munci, nu-i șagă, Om mai harnic ca el, nu-i! Îți dă inima întreagă, Un cuvânt bun, dacă-i spui. Amărât a fost într-una, Și cu cizma pe grumaz. Când îl îndoia furtuna, El, cu lacrimi
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
cum e, s-o ia naiba, "Coana CRIZA", care n-are cap, n-are picioare, dar pe unde calcă pustiește, atunci înseamnă că ne bântuie o stafie... Criza ca o stafie bântuie lumea și lumea dârdâie de frica ei... Dar românașul nostru cel cu talpa lipită de firul ierbii ce face?... hai da de... de stafii să-i fie lui frică?! Nu scriu domnii cocoșați de învățătura istoriei recente că o stafie a mai bântuit Europa și s-a învartit vreo
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
de la secțiunea muzică, recitare, teatru, dans au evoluat pe scenă. spectator. Cei care au “spart gheața” au fost elevii școlii din Nicosia, apoi au urmat elevii celorlate școli românești din insulă: Limassol, Pafos, Larnaca, Dali, Paralimni. Au fost nemaipomeniți micuții românași, s-au întrecut pe ei înșiși în strădania lor de a se încadra în rigorile unei competiții: sinceri, luminoși, plini de emoție și bucurie, având toți împreună și fiecare în parte o strălucire deosebită, înviorând atmosfera cu surâsuri și glasuri
ŞI ÎN CIPRU ROMÂNII AU TALENT MINI MISS & MISTER DIASPORA ROMÂNĂ DIN CIPRU 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359407_a_360736]
-
le vând lor niște “corăbii albe” din “generația optzecistă” și câteva “fregate” din flota Marioarei Crudului Iaurta, inclusiv pe Ifigenia, stăpâna grădinilor lui Tozgrec din Grădina Maicii Domnului, iar ei să mă finanțeze din banii publici ai “popolu-lui” de țerani românași și să-mi sprijine candidatura la Premiul Nobel pentru literatură. Dragă prietene - din “generația optzecistă” și din generația Facebook al acestui “continent secret”, pe care după cum chiar tu afirmi că te lupți cu toate puterile ca ”să intri în conștiința
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > VIOREL VINTILĂ - ROMÂNAȘ LA SAN FRANCISCO Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului Cartea de eseuri, comentarii și interviuri, intitulată sugestiv „Românaș la San Francisco”“, apărută la editura ANAMAROL, București, 2011, semnată de Viorel
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > VIOREL VINTILĂ - ROMÂNAȘ LA SAN FRANCISCO Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului Cartea de eseuri, comentarii și interviuri, intitulată sugestiv „Românaș la San Francisco”“, apărută la editura ANAMAROL, București, 2011, semnată de Viorel Vintilă, proaspăt membru al Ligii Scriitorilor, ne revelează un scriitor dotat cu simțul observației, al ironiei, autoironiei fine și dornic de cunoaștere. Încă din „Cuvânt înainte” autorul ne
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
lumea, care a ieșit din țâțâni, să fie pusă la locul ei. Cunoașterea ucide acțiunea”. La care adaug aprecierea că... văd în Viorel Vintilă un viitor prozator de succes. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 15 august 2011 Referință Bibliografică: VIOREL VINTILĂ - ROMÂNAȘ LA SAN FRANCISCO / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
sau ce-or fi... nu asta e chestia! Vedeți că nu comentează nici unu’? Le e foame sau nu, toți bagă în ei, ca sparții. - Da, sare cineva să-i laude, și nici unul nu s-a plâns! - Păi, dacă erau românași de-ai noștri să vezi ce circ ieșea! - Corect, și pe căldura asta... - Păi, noi ne băgam picioarele și săream direct în apă! - E, na? - Pe bune! Zi dacă nu-i așa? - Băi nene, da’ de ce nu-și desfac umbrelele
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
la fel cu numele patroanei ce-l deținea”. Au intrat toți trei în acel restaurant și s-au așezat la o masă. La masa alăturată, stând de unul singur, un personaj inedit rostea ca pe o poezie, câteva cuvinte cărora românașii noștri nu le înțelegeau rostul: Popă n-ai vrut să te faci! Popă n-ai vrut să te faci! Nichita Tomescu, cel mai îndrăzneț și tupeist din fire, că doar era băiat de București, îl întreabă zâmbind: Păi de ce n-
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
Poezie), 120 pagini, 2009 Rocă, George,„De vorbă cu stelele” (Vol 1) - (Interviuri), 312 pagini, 2010 Rocă, George,„De vorbă cu stelele” (Vol 2) - (Interviuri), 296 pagini, 2010 Țene, Al. Florin, „Geamănul din oglindă”- (Român), 192 pagini, 2011 Vintilă, Viorel, „Românaș la Sân Francisco” - (Proza scurtă),152 pagini, 2011 Țene Al Florin, „Inelul de iarbă”, (Român) - 192 pagini, 2013 ———————————————————————————————- 1993 - Devine membru (fondator) al Academiei de Stiinte, Literatura și Arte (ASLA Oradea) http://asla.rexlibris.net 2002- Devine membru al Academiei
CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
-
dolari australieni. Și când te gândești că un dolar de-al nostru este egal cu un dolar yankeu... Ușor le este românilor americani să viziteze România... În general aceștia plătesc pe un bilet un sfert de preț din cât plătește românașul australian! Desigur că unii vor comenta că... cine naiba i-a pus să se exileze la capătul Pământului. - Destinul bade, destinul... Și nu îmi pare rău! - Păi atunci de ce te plângi nene cangurule? - Am zis și eu așa... să mă
PREGĂTIRI DE PLECARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342072_a_343401]
-
prieteni dragi și locuri inedite. Conduc vreo cinci ore non-stop până la Wickemburg. Simt că mă ia moleșeala la volan, si foamea... Intrăm într-un restaurant cu specific mexican numit „La cocina”. Ne umflă râsul când i-am citit denumirea. Bieții românași, rău au ajuns prin America... Iau masa „la cocina”! Ehe, dar de ce prânz gustos am avut parte! Viva cocina mexicană, adică bucătăria mexicană! Cu burțile pline, veseli și binedispuși în scurt timp am ajuns la „căsuța noastră” din capitală Arizonei
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
pe ce spun și ce gândesc. Mergeți voi fără mine. - Cum să mergem doar noi doi? Lasă că vei sta cuminte pe canapea sau pe scaun și vom fi pe barcă împreuna "și la bine și la rău" cum spune românașul la necaz, se revoltă Dalia. - Nu mă luați în calcul. Știu bine cum mă simt. Mă voi odihni ca să-mi revin cât voi veți fi plecați. - Nici vorbă! Nu merg fără tine, nicăieri. Stau aici să te doftoricesc cu tot
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]