201 matches
-
pentru onorătoarea și mult prețuita conlucrare a D-sale, ne bucurăm a aduce aici frumosului geniu poetic și zelului național al D-sale un public omagiu”. Să reținem: celebra publicație cernăuțeană „Bucovina” era cea mai importantă și audiată de toată românimea de la Est de Carpați, de la Milcov la Ceremuș și nu numai. Iașul lui V. Alecsandri și Alexandru I. Cuza, Mînjina lui C. Negri, Cernăuțiul Fraților Hurmuzachi, Bucureștiul lui Ion Ghica erau locurile de întîlnire ale unioniștilor, făuritorii de drept și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
forțele care l-au ajutat să urce treptele tot mai înalte ale civilizației și culturii, materialul de preț în care și-a durat unele dintre cele mai valoroase creații artistice. Așa cum spunea Eminescu, limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii. Ca limbă maternă, limba română se însușește spontan în primii ani de viață, în cadrul conviețuirii sociale, în relațiile dintre copii și adulți, practica reprezentând faza inițială a învățării limbii. Ca limbă națională este atât mijlocul principal de comunicare între toți
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
aceea să poți face feliuri de încheieri" și continuă cu o analiză centrată pe sursele de "bogăție" demografică: "e însă prea de însemnat că românii și aici sunt cei mai roditori, de care iarăși negreșit trebuie să ne gratulăm. Pentru românime pruncii sunt un izvor de bogăție îndată de la 9-10 ani în sus". Doar trei ani mai târziu, în 1847, un alt text, "Numărul românilor" (Foaie pentru minte, inimă și literatură, X (1847), nr. 31, 4 august, pp. 255-256), plecând de la
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
când s-a impus definitiv principiul fonetic ca normă a limbii scrise. Cu aceeași ocazie s-a adoptat și înlocuirea lui î cu â în cuvinte precum român, românesc și derivatele lor, „mod de scriere prin care s-a identificat românimea de la renașterea ei modernă încoace”. După 1948, ingerințele statului s-au manifestat și în această direcție, în octombrie 1953 o hotărâre a Consiliului de Miniștri impunând renunțarea la folosirea lui â, ca și a formei sunt. După 1990 i s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
orientându-se hotărâtor înspre filosofia raționalistă a Luminilor, devenită, ca și pentru ceilalți cărturari ardeleni, temeiul unui program de „luminare” a românilor din Transilvania în vederea consolidării culturii naționale. Idealurile sale iluministe și patriotice sunt enunțate și în programul societății studențești „Românimea cea tânără”, pe care o fondează în cadrul colegiului. Cu o bună pregătire filosofică (citise temeinic pe Aristotel, Spinoza, Voltaire, Rousseau, tradusese Fizica lui Fr. Chr. Baumeister), formată mai ales în spiritul kantianismului, se întoarce în 1846 la Blaj, unde ține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
a i se impune, iar votul exprimat în forurile internaționale era cel al României. Din toate acestea, se degaja continua preocupare ca o obsesie, de a asigura independența României și a îi apăra interesele, de a argumenta și dovedi identitatea românimii și a clădi o bază de afirmare a demnității noastre ca națiune. Utilitatea acestui efort de reconstituire a faptelor reale și de a le aduce la cunoștința publicului, de redare până la urmă a adevărului, se impunea, mai presus de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
obține o egală Îndreptățire și că ele au contribuit la creșterea conștiinței de sine și a sentimentului de mândrie și demnitate națională la românii de pretutindeni”. Marea adunare de la Blaj, de la 3 mai 1848, care a mobilizat pe Câmpia Libertății românimea din Transilvania, dar și din celelalte provincii, a dezvăluit păsurile iobagilor de pe moșiile grofilor și baronilor, ale țăranilor Încărcați de biruri, ale moților sărăciți prin acapararea pădurilor, ale minerilor exploatați de administrații venale ale preoților și cărturarilor umiliți În propria
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
înfățișeze marea proprietate ca fiind cauza mizeriei și a înapoierii vieții țărănești; din contră, literatura trebuia să contribuie la înfățișarea boierului „de neam”. „Ni trebuie - scrie N. Iorga - o cultură a tuturora, de sus până jos, dintr-un hotar al românimii până la altul, o cultură care să fie a noastră, cărți pe rândurile inspirate ale cărora să cadă deopotrivă lacrima înaltei, bogatei doamne și a săracei, cărți smulse de mâini nerăbdătoare până unde răsună graiul acestui neam.” Pentru realizarea acestui țel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
școale mai înalte, cîteva școale bune, cum este Lițeul și Seminariul din Blaj cu 18 profesori aleși, care mai vârtos de un jumătate de veac încoace au dat și dă pănă astăzi bărbați vrednici în toate părțile și la toată românimea; așa și Gimnaziul de la Beiuș și în Ungaria, școalele de la Arad șcl., dar în Bucovina și în cele două provinții? O mulțime de bărbați într-alte plase cum - ca să tăcem de cîțiva episcopi cu rîvnă adevărat apostoleascăderegători politicești, doftori, ostași
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
1997, ora 13,23 8. Blidul de linte Cu riscul de a face să roșească obrazuri subțiri și de a mă expune criticii „oamenilor de bine“, nu pe bună dreptate iritați de amestecul meu În propria oală, aceea a soartei românimii, auziți iarăși, astăzi, o voce ce vă permite s’o comparați: când discută o problemă general umană - ecologia - privind-o global, respectiv o problemă națională neuitând cărui popor Îi aparține; tot un fel de ecologie. Și o fac aducându-mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am rămas primii născuți. Că de fost, am fost până la Bug, adică până acolo unde Burebista a avut ce aduna - traci nordici - sub sceptrul său. Dar o presiune constantă, veșnic de la răsărit, exercitată două mii de ani, a bejenit spre apus românimea de peste Nistru, chiar dacă doar parțial. Și am ajuns acolo minoritari; ba chiar și dincoace de Nistru, adică acolo unde Ucraina nu-și vrea atinsă, nici măcar În perspectivă, integritatea teritorială, croită pe pământul altora, al nostru adică. Ce se va Întâmpla
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
face fiecare, om ori animal, e treaba lui. Istoricul actualizează. Și așa, romanul i-a romanizat pe daci, chiar și pe aceia din nordul sau estul extrem, unde nu i-au călcat sandalele, doar pentru a explica o unitate a românimii și pentru că au văzut contemporaneitatea rusificării, de exemplu. Inginerul modelează. Și așa, pentru toate mințile Renașterii, cu toatele - omit retoric scriitorii - și Înainte de toate inginerești, omul era un mecanism, chiar dacă tare complicat, iar aștrii un fel de felinare agățate de un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poți invoca spiritul luptător al lui Eminescu, nu pe al pesimistului Bacovia... Istoria a dat dreptate spiritului locului. În vremurile grele ale Războiului de Întregire, Iașii au devenit capitală deplină: Teatrul a devenit Parlament, Primăria Palat Regal, Piața Unirii Mecca românimii spre care alergau și În care jurau Înaintea plecării pe front, voluntarii ardeleni. Și tot Iașii, cot la cot cu Chișinăul, au opus ultima rezistență În fața tăvălugului rusesc, vopsit de astă dată În roșu... Laurii și sângele au facut cunoscuți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o politică prea plecată când răsăritului, când apusului - servitutea de țară mică! - destule precedente care i se pot Întoarce Împotrivă. Cu România e Însăși Natura, care Îi oferă un mediu unic, singular pe mapamond: esența, adică apa, care udă Întreaga românime, izvorăște din Carpați și atât, precum spițele unei roți din butuc, pentru a se uni În obada Tisei, Nistrului și Dunării. Iată și de ce nu mai avem astăzi ce-a fost În afara acestei obezi În vremea lui Burebista. „Observator“, 1
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
musafiri și jecmănitori” <endnote id="(391)"/>. Tot el scria În 1938 că, pentru români, evreii sunt „cotropi- tori”, „alogeni”, inserați „În mijlocul organelor de viață ale unei societăți istorice stupid ospitaliere” <endnote id="(67, p. 165)"/>. Cu alte cuvinte, pentru Iorga, „românimea” era față de „evreime” de „o bunătate prostească” sau de o „ospitalitate stupidă”. Acest tip de retorică era foarte la modă În epocă, astfel că și un intelectual neangajat politic ca G. Călinescu a derapat puțin pe această pantă. Comentând romanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
peste botul unui râmător.” - spun Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu în al lor „Pe noul front.” Despre I. Flondor, N. Iorga nota în „Neamul Românesc”: „Iancu Flondor, șeful vechiului partid național, era recunoscut de toți ca singurul conducător al întregii românimi bucovinene... ... În zilele când o mare parte din fruntașii Bucovinei românești rătăcesc în pribegie, când atâta vlagă a țării oprită sub steagul capitulării, când rutenismul ucranian întindea o mână lacomă până la Suceava și avangarda sa obișnuită, a bolșevismului prădalnic, începea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziaristică patriotică, va fi internat - alături și de alți confrați (în total vreo 60 de ostatici) - la Hotelul Imperial din Capitală. Amintirile sale din perioada ocupației, scrise spontan, dar netransfigurate literar vor apărea imediat după război, în foileton, în cotidianul Românimea, fiind reunite în volum, în 1921, sub titlul Capitala sub ocupația dușmanului. Îndată ce orașul va răsufla însă liber la sfârșitul anului 1918, Constantin Bacalbașa, care avea patima ziaristicii în sânge, își va reîncepe activitatea de presă, tot la un jurnal
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
încă nu îndeajuns de cunoscută și de prețuită de sensibilizare a guvernelor puterilor învingătoare în legătură cu legitimele revendicări naționale românești). Apărut cât de repede s-a putut, la 2/15 decembrie 1918, sub direcția lui Constantin Bacalbașa, coti dianul de dimineață Românimea saluta cu entuziasm, în zilele incandescente ale sfârșitului de an memorabil 1918, înfăptuirea deplină a unității statale românești - prin revenirea la patria-mamă a Basarabiei, Bucovinei, Transil vaniei, Banatului - datorită luptei și jertfei românilor din toate provinciile locuite dintotdeauna de aceștia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sufletească și nici cerșind la porți străine un câștig, datorat milei umilitoare, dar pe calea măreață a jertfelor sângeroase.“19 studiu introductiv 15 18. Constantin Bacalbașa, „1915“, Steagul, an. II, nr. 1, 3 ianuarie 1915, p. 1. 19. „Noul avânt“, Românimea, an. I, nr. 1, 2/15 decembrie 1918, p. 1. Ceva mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își reafirma și crezurile democratice („Suntem pe pragul unei lumi noi... Religiunea cea nouă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din 1921 („În ceea ce privește România, dreptul ei este tare, fiindcă n-a ieșit din război cu răpiri de teritorii, ea n-a dobândit decât ceea ce i se cuvenea“22), la justificarea istorică 16 studiu introductiv 20. Constantin Bacalbașa, „Au murit stăpânii“, Românimea, an. I, nr. 23, 25 decembrie 1918/ 7 ianuarie 1919, p. 1. 21. C.C. B. „Reforma agrară la Cameră“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11 537, 10 aprilie 1921, pg. 2. 22. Constantin Bacalbașa, „Ochii noștri deschiși“, Adevărul, an. XXXIV, nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și primejdia avalanșei de „literatură-marfă”, precum și lipsa de interes pentru educarea gustului poporului. Se indica totodată singura cale pentru crearea unei literaturi viabile: întoarcerea la „obârșia culturală”, la tradiție. Autorii programului identificau specificul național cu cel țărănesc, în viziunea lor „românimea cea adevărată care tot mai păstrează firea ei din bătrâni” oferind garanția autenticității. De aici, și idealul unei literaturi pe înțelesul tuturor, pentru țăranul de la vatră, servind implicit idealul unității culturale. Credința în rostul propagandei culturale era reflexul unui iluminism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
acest mecanism de etnicizare a spațiului nu este nici el un dat etern și definitiv, ci o simplă istorie, măcinată de timp. Imaginea Europei la românii ardeleni (1800-1850): construcții identitare și utilizări ideologice Pentru românii din Imperiul Habsburgic, Patria, Transilvania, românimea, Ungaria, Monarhia Austriacă constituiau doar primele cercuri ale identității lor politice. Cea mai vastă geografie simbolică și culturală În care se Încadrau aceste repere ale proximității era, fără Îndoială, Europa. Un nume care, Începând cu Epoca Luminilor, era sinonim cu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
decât românii. În fruntea mișcării românești se situează un „comitet director” (igazgató komité), - este vorba, desigur, de Comitetul Național desemnat la Blaj și transformat apoi În Comitet de Pacificațiune -, care, În opinia lui Kőváry, urmărea să ridice la luptă Întreaga românime. În regiunile În care acest lucru nu se putea obține cu ușurință, comitetul aplica măsuri de intimidare pentru a-și recruta aderenții. Cu privire la noua organizare administrativă și militară a Transilvaniei, Înfăptuită de Comitetul Național, Kőváry afirmă că, prin aceste măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
primele mențiuni legate de Sf. Parascheva și Iași, din „Cazania lui Varlaam” și 'Cronica” lui Enache Kogălniceanu, vorbitorii: Valentin Ciucă, Valeriu Slusar, Benoit Vits, directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, în timp, simbolul unității întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de brad la Biserica „Sf. Nicolae” din Copou, în jurul „Monumentului Eroilor Patriei” și a Troiței Cercetașilor. Paradă militară la statuia Ștefan cel Mare. 8.XI. „ Zilele Orașului Telenești”, cu participarea filialei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
numelui lui Costache Negri, fapt ce dădea impresia unei aniversări, ascunzând scopul adevărat al întrevederii. Primul ecou al acestei întâlniri a constat în hotărârea adoptată în ședința membrilor fondatori ai Asociației literare, din 22 iunie 845, de a angrena „toată românimea” în sfera de activități a societății. Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Costache Negri au fost chemați la București, pentru a face parte din Comitetul de conducere al Societății. Misiunea lor era de a aduna bani și de a-i trimite
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]