167 matches
-
chiar cea de la vârful piramidei! „Raportul de activitate dela 25 ianuarie la 25 februarie 1947”, fusese scris și semnat de noul responsabil, avocatul Manea Șafer, „doctor în drept”, așa cum se semna la sfârșitul documentelor. După cum se vede și acesta își românizase numele evreiesc Schaffer, pentru a părea cât mai neaoș și loial noilor stăpâni cu stea în frunte ce propovăduiau cu maximă ură „internaționalismul proletar” și „revoluția socialistă mondială”. De altfel, aproape imediat după evenimentele din august 1944, Schaffer fusese „ales
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unității permanente. Cert este că țara Românească și Moldova au fost țări diferite, iar Transilvania, deși populată majoritar de români, ca stat (elită conducătoare, instituții), nu a fost românească, ci ungurească. După prăbușirea Ungariei, principii Transilvaniei, departe de a se fi „românizat“, s-au erijat În continuatori ai acesteia. De ce Însă țara Românească și Moldova au fost țări separate, s-au Întrebat unii istorici români. La această Întrebare, răspunsul cel mai simplu este: „De ce n-ar fi fost?“ Statele medievale nu s-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Ana Pauker-Vasile Luca. Spre deosebire de „naționalistul“ Pătrășcanu, handicapul lor era „invers“, Ana Pauker fiind evreică, și Vasile Luca, ungur. De fapt, principiile invocate și acuzațiile formulate contau prea puțin. Se dădea o luptă pentru putere, atâta tot. Și, treptat, conducerea se româniza. Inițial, ponderea principală a avut-o gruparea moscovită, liderii care stătuseră ani de zile la Moscova, În preajma lui Stalin, și dintre care cei mai mulți nici nu erau români. Veneau Însă puternic din urmă cadrele din interior, care, prin forța lucrurilor, trebuiau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o explicație istorică. Mai Întâi, În micul partid comunist din 1944, românii erau minoritari, iar evreii numeroși. Chiar după ce partidul și-a Însutit rândurile și a devenit predominant românesc, cercul restrâns al liderilor și al comuniștilor de Încredere s-a românizat mai Încet. Și sovieticilor le-a convenit inițial o asemenea conducere „cosmopolită“, interesul lor fiind acela de a lovi În tradiția națională românească; nu numai evrei, dar și maghiari și persoane de alte naționalități ocupau posturi sensibile În aparatul politic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de cosmopolit. Localurile cele mai cunoscute purtau variate nume europene, precum Hugues, Riegler, Giovanni, Fialkovski... Bucureștiul atrăsese o mulțime de comercianți și meseriași, dar și intelectuali de tot felul, profesori, medici sau ingineri, veniți de pretutindeni. Astăzi, orașul s-a românizat; era Însă pe atunci una dintre capitalele cele mai cosmopolite ale Europei — și nu trebuie uitat că România s-a făcut și printr-o importantă infuzie de străini care au adus aici competența și dinamismul lor. Și parcurile aduceau o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au protestat, considerând că această solicitare este ilogică „tocmai din punct de vedere antisemit” : „Ei [= antisemiții] ar trebui să aibă un interes ca evreii să se Îndeletnicească cu agricultura, pentru ca să nu inunde - după cum spun ei - comerțul și meseriile. Vreți să românizați orașele, atunci Încurajați emigrarea evreilor din orașe la sate. Dar dacă vreți să excludeți pe evrei de la posesiunea terenurilor rurale, atunci continuați sistemul din Evul Mediu, care ne-a adunat În orașe, făcându-ne comercianți”. Acest discurs al deputatului Mayer
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
odraslă regală, nobilă. Toader era ultimul Limbric din faimoasa familie, care a pus osul la războaie și a apărat Moldova, care nu este a noastră.... toată încă. Pădurile, poienile, zăvoaiele toate, erau populate pe vremuri cu Limbrich, care s-au românizat în timp și acum a rămas doar un singur Limbric. Om destoinic de altfel, care a luptat din răsputeri ca această familie să nu se stingă odată cu el. Nevastă-sa, o fată vrednică și voinică, îi turna doar fete și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-se cu adevărat acasă în ținutul Năsăudului și pretutindeni în Ardeal, scriitor român, căsătorit cu o română despre care are profunda, nestrămutata convingere că este cea mai minunată soție din lume - cu asemenea soție, patagonez să fii și tot te românizezi rapid! - s-ar fi putut considera liniștit cel mai verde român) am spus câtorva prieteni, în majoritate evrei, adevărul: iată cine sunt, ce origine (etnică) nesănătoasă am. Mai și glumeam pe această temă. Îmi amintesc că Lucian Raicu însuși a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în mod cert, exact reacția ei. De indignare. În orice țară există, pe lângă masiva populație majoritară și pe lângă una sau mai multe minorități bine conturate, și o categorie - restrânsă - de indivizi aflați în proces de metamorfozare etnică. Se rusifică, se românizează (cazul părinților mei și în faza finală a procesului - al meu), se maghiarizează. Nu poate fi decât în folosul societății respective ca, în cadrul ei, să se țină seama și de opinia, de optica acestor oameni, oarecum dedublați, dar atașați patriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ortodoxă din Aiud, am citit Icoane de lemn, Poarta neagră și Cimitirul Buna-Vestire: mama era prietenă cu soția protopopului, om „luminat“, care intenționa să introducă orga în catedrala, prin strădania sa în construcție atunci, în mijlocul orașului împlântată - și ca să-l românizeze. Probabil era aderent politic al lui Octavian Goga, fiindcă sub guvernarea Goga-Cuza a propus tatălui meu postul de primar al orașului. Dintre periodicele culturale, tata era abonat la Revista Fundațiilor Regale și la Muzică și poezie (el începuse educația mea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-și numele când Weigreih, când Waigraih și, mai nou În „Raportul de activitate pe luna aprilie 1949” - Vagreich. Nu cunoaștem motivele dar știm sigur că unii evrei, mai ales din cei Înscriși În partidul comunist, căutau cu insistență să-și românizeze numele, cel mai sigur din cauze populiste și de disimulare. Acestui „raport” i-a fost atașat și un „Plan de muncă” din care nu vom extrage decât echipa de conducere și „greutățile” combinate armonios cu „lipsurile”. Cu toate că aceste documente nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vor fi fost în contact, cel puțin cu slavii, mult mai devreme. În toată această istorie doi factori acționează în manieră determinantă: limba latină și străvechea rasă mediteraneană care, prin baza ei de articulație, transformă latina în română, iar ulterior românizează tot ce-i iese în cale. Istoria limbii române este pusă de Philippide în dependență totală de „originea românilor” ca rasă, ca bază de articulație, pe care el o transformă în deus ex machina chemat să rezolve problema limbii. El
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acolo ca să constatăm clasificarea pe care limba însăși și a dat-o prin propriile ei calcule etimologice, prin etimologia populară adică” (I, 383 urm.). Așadar autohtonii balcanici din Moesia Superior, români prin baza lor nativă de articulare a sunetelor, au românizat, preluând latina, șí latura semantică a acesteia, impunând astfel cuvintelor o nouă etimologie care ascunde în sine tot ce etimologia fonetică a savantului, preocupat numai de latinitatea cuvântului, nu poate explica. Se face astfel loc, prin etichetarea ca română a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
această continuitate (sub aspect fonetic, gramatical și mai cu seamă lexical) constituie împrumuturi care nu au perturbat firea latină a limbii române. Spre deosebire de Philippide la care baza psihofiziologică a autohtonilor a preluat latina transformând-o în română, iar ulterior a românizat tot ce i-a ieșit în cale, la S. Pușcariu sângele este pus să definească neamul. Acesta nu se află în legătură cu producerea limbii, cu preluarea latinei de către autohtoni și cu încărcarea cu împrumuturi a limbii române. Sângele se moștenește, limba
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
afirma că "lângă o trebuie să fie un ҳ care s-a șters cu timpul, G2COX fiind o formă de locativ plural după prepoziția VZ. Formele de locativ plural Huso presupun un nominativ plural Husi, pe care românii l-au românizat sub forma Huși” (vezi și prima ipoteză din lista de față). Pentru Emil Petrovici era greu de acceptat ipoteza originii numelui orașului Huși de la husiți, având în vedere că Huși (< Husi) era la origine, așa cum am văzut, un hidronim, semnalând
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și modesta mea strădanie de dragoman. Strădanie care m-a ajutat să-i înțeleg mai adecvat pe Hlebnikov sau Mandelștam, Maikovski sau Țvetaeva, Ahmatova sau Pasternak, Krucionâh sau Dobâcin, Ayghi sau Satunovski și alți mari scriitori, cărțile cărora le-am românizat. Traducerea te perfecționează ca cititor. Cititorul te perfecționează ca scriitor. A.B. Ați publicat peste 60 de cărți. Care ar fi relațiile poeziei, prozei, eseisticii dvs. cu lumea din jur, cu omul de pe stradă? Dar cu cititorul de pe net? Greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe pământ românesc, au rezistat cei care s-au dat după români, așa că un neamț corect, drept ca lama briciului, adus în supa levantină de pe Dâmbovița, nu are nicio șansă de reușită; trebuie să se dea pe brazdă, să se românizeze la moravuri și năravuri, adică să stricăm omul. Ca muritor, aștept greva generală și guvernul ce va să vină! 28 mai 2010 Prinț valah la drum de criză Motto: „Disprețul șterge insulta mai repede decât răzbunarea” Să se mai spună
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
descoperiți și la discreția străinilor. Dacă n-ar fi așa, Tökés n-ar cere autonomie pentru încă două județe din Transilvania și nu și-ar face partid antiromânesc, pe motiv că U.D.M.R.-ul, aflat mereu la guvernare, este prea “românizat”, nu impune autonomia la ceea ce zice că este ținut secuiesc. Cum poți să zici că ești guvern, când nu ești în stare să impui măsuri de redresare a economiei și Consiliul investitorilor străini îți face ție program de ieșire la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
trebuie să ne referim și la aceșștia. în ce privește portul răzeșilor, putem spune să este deosebit de al țăranilor obișnuiți, lucrători ai pământurilor, cum îi numește Dimitrie Cantemir, care consideră că „țăranii”, în sensul de lucrători al pământului din Moldova, sunt străini, românizați în timp. Nu este locul aici să punem în discuție părerea domnitorului filosof, dar se cuvine să vedem societatea românească din Moldova medievală în dinamica și devenirea sa. Îmi este foarte greu să cred că toți cei care, nedoriți în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pildă, cu botezul catolicului Samoil Franco [...] la biserica din satul Ipotești 19. Episodul este povestit de Matei Eminescu într-o scrisoare către Corneliu Botez, datată 14 aprilie 1909; deși drastică, aceasta merită reprodusă pentru savoarea ei: Costake Caraieni, un grec românizat din Botoșani, accepta, la intervenția căminarului, să-și mărite cea de-a treia fată, Valerica, după Ioan Frank. Intervenția tatei era justificată spune Matei căci mama lui loan Frank era fata Doctorului Holtztreger, doctorul de casă al lui Balș. Mergând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
teritoriul respectiv se afla sub control britanic) și ale diplomaților francezi (Carol Iancu, Situația evreilor din România în perioada regimului antonescian reflectată în documentele diplomatice franceze) privind situația din România. Problemele diplomatice au apărut atunci când statul român a decis să „românizeze” proprietățile evreiești și când pașapoartele celor de religie iudaică au primit ștampila cu inscripția „Evreu”. Așa cum arată autorul articolului, cunoscutul cercetător Radu Ioanid, situația evreilor români, locuitori ai statelor europene, nu era diferită de soarta coreligionarilor lor. Evreii români din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dezamăgească pe români, frații noștri. În anul 160 d.Cr., niște negustori au semnat un contract pe o tablă de ceară: este primul document din istoria românească 2. Există o inscripție din secolul al IV-lea d.Cr. Latina de aici se românizează. Limba română se anunță în 571, cum o dovedesc povestirile lui Teofan și Teofilact despre războiul cu avarii. Ea a avut de luptat împotriva slavonei, limba oficială a Bisericii și a administrațiilor. Cele mai vechi cărți tipărite sunt în limba
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spre ceva periculos pentru noi românii, că trebuie să ne pregătim pentru un moment de criză similar cumva celui din 1939. Nu neapărat militar, cât la nivel de intelligence, nu excluzându-i pe maghiari din viața socială dacă nu se românizează peste noapte, cât mai ales excluzându-le liderii politici de la posibilitatea de a mai arbitra guvernarea din România. Deși are și a avut numeroși miniștri lăudabili, UDMR nu mai are ce să caute la guvernare pentru că pur și simplu a
Moise Guran atrage atenția asupra riscului ca Victor Ponta să mizeze pe voturile UDMR by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21622_a_22947]
-
susținerii valorilor culturale ale României. Îmi amintesc de campania lui împotriva reclamelor în limbi străine la tv și pentru etichetarea în românește a tuturor produselor aflate la vînzare în România. Mulți au rîs atunci de el, crezînd că vrea să românizeze numele "mouse-ului" și să-i zică "șoarece". Foarte puțini au înțeles atunci că Pruteanu se lupta cam de unul singur cu toți marii importatori care vindeau pe piața din România mărfuri pe care nu catadicseau să le eticheteze pe limba
Pruteanu după Pruteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8619_a_9944]
-
președintele României, excelent vorbitor de limbă chineză, va rosti, cu dificultate, câteva fraze de bun sosit - în engleză. Sau, poate, va fi altfel... Firește, o vom duce binișor/bine, într-o Europă care tot monotorizându-ne va sfârși prin a se româniza. într-o Uniune Europeană funcționând ritmic, precum bătăile inimii, conform unei Constituții unanim votate și cu strictețe respectată, căci răspunzând tuturor cerințelor. Iar urmașii noștri, descălecând în metropole cu veche tradiție culturală, le vor vizita catedralele, vor intra în librării
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]