606 matches
-
memoriei românilor, ci este și un aspect al procesului de „omogenizare” a societății și de integrare forțată, de „românizare” a celorlalte grupuri etnice. Fiind foarte complex și continuând în multe privințe asimilarea forțată din perioada interbelică, procesul de integrare și românizare derulat de regimul comunist viza multiple paliere ale vieții sociale. Începând cu sfârșitul anilor '50, politicile de integrare au infestat în primul rând domeniul educației. În timpul regimului comunist, romii, grup etnic cu o lungă istorie a discriminării în Europa, nu
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
trăiau 543 de germani, adică jumătate din câți trăiau înainte de război. În locul lor au venit români, în mare parte veniți din alte părți ale țării, din diferite motive politice și economice. Cert este că guvernul comunist a încurajat și susținut românizarea satelor germane. În acest scop, le-a acordat etnicilor germani dreptul de a părăsi țara și de a pleca în Germania în schimbul unor sume în valută. Ca atare, mulți dintre cei care mai rămăseseră au luat această cale. În final
Iecea Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301369_a_302698]
-
devine o miză a multor intelectuali care încep să conteste nedreptățile politice și sociale tot mai evidente ale epocii. În România, extinsă teritorial după 1918, se resimte acut diferența culturală între Vechiul Regat și noile provincii unite. Încep politicile de “românizare”, care polarizează societatea în jurul dezbaterilor privind identitatea românească. Pe de-o parte sunt adepții unui naționalism retrograd, care resping schimburile culturale și influențele străine în interiorul țării, de partea cealaltă plasându-se așa-numiții “internaționaliști”, care promovează valorile universale, în detrimentul
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
a putea fi afișat în oraș, iar pentru înființarea Frontului Plugarilor a fost adus Moise Floruțău, de la Cluj, fiindcă cei înscriși până la acea vreme nu știau o iotă românește. În luna mai 1945, Leontin Sălăjan (Silagyi Levente) a cerut insistent românizarea PCR, iar în noiembrie, Vasile Luca (Lukacs Laszlo) a sosit în municipiu pentru a desființa conducerea locală a PSD, compusă numai din apatrizi, veniți aici după septembrie 1940 (ex. Kohn, Szilard) deoarece se opuneau înființării secției românești, înfiripată aici de
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
Radu Lecca i-a propus lui Ion Antonescu ca centrala să colecteze suma de 1,2 miliarde de lei, de la cei 16 mii de evrei care au fost menținuți în funcție, prin "dispense individuale" cumpărate de la așa-zișii "inspectori de românizare". Banii aceștia urmau să fie folosiți pentru evreii săraci care prestau muncă în folosul comunității. După ce a analizat propunerea, guvernul a urcat suma la 2 miliarde de lei, jumătate urmând a fi colectată imediat, restul până la sfârșitul anului. Din aceștia
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
Practic, acesta era pe scurt planul german de deportare, aprobat de naziști, și adus la cunoștința autorităților românești.(p. 236) Istoricul Jean Ancel, aduce în sprijinul acestei afirmații, un document, practic, o telegramă din 29 septembrie 1942, de la Subsecretariatul pentru Românizare, pe care Radu Lecca ar fi scris cu creionul : "Planul nostru prevede evacuarea tuturor evreilor care nu sunt folositori economiei naționale, în Polonia", consemnarea fiind semnată de Radu Lecca. Originalul documentului olograf cu adnotarea lui Lecca, ("transcris" de Jean Ancel
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
Mihai-Răzvan Ungureanu: Există vreo problemă anume în Republica Moldova? Alexei Venediktov: Mă întrebați pe mine? Nu pe Lavrov? Vă voi răspunde. Statul rus, mulți demnitari ruși consideră că se intensifică influența românească în Republica Moldova, că are loc o acțiune în scopul românizării, susținută de structuri statale cu bani publici. Dacă domnul Lavrov vă va întreba, ce îi veți răspunde? Mihai-Răzvan Ungureanu: În primul rând, faptul că Republica Moldova este un stat independent. Acest lucru înseamnă că ea adoptă singură deciziile privitoare la viitorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Dacă domnul Lavrov vă va întreba, ce îi veți răspunde? Mihai-Răzvan Ungureanu: În primul rând, faptul că Republica Moldova este un stat independent. Acest lucru înseamnă că ea adoptă singură deciziile privitoare la viitorul ei. Noi nu judecăm în termeni precum românizare sau rusificare. Noi judecăm în termenii următori: cum s-ar putea face ca Republica Moldova, ca toate regiunile în care și România, și Federația Rusă au interese, să devină o regiune stabilă, ca acele conflicte înghețate de tipul celui din Transnistria
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
nu ni se permitea. În 1945 am ajuns În Iași. Am revăzut familia, casa unde am stat noi Între timp a fost golită de toate lucrurile, de toate obiectele noastre, am găsit-o complet goală. A trecut prin procesul de românizare - nu știu dacă știi de legea aceea cu românizarea. Ar fi interesant să ne povestiți fapte personale, ce vă amintiți exact. De exemplu, dacă ați mers cu trenul, ce vă amintiți din timpul când ați mers cu trenul spre Moghilev
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Iași. Am revăzut familia, casa unde am stat noi Între timp a fost golită de toate lucrurile, de toate obiectele noastre, am găsit-o complet goală. A trecut prin procesul de românizare - nu știu dacă știi de legea aceea cu românizarea. Ar fi interesant să ne povestiți fapte personale, ce vă amintiți exact. De exemplu, dacă ați mers cu trenul, ce vă amintiți din timpul când ați mers cu trenul spre Moghilev. Sau ce vă amintiți de acolo sau ce vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
așa, ca niște animale. (decembrie 2002) „Foamea era marea problemă” interviu cu Ghizela Vasiliu Mihai Vakulovski: Doamnă Ghizela Vasiliu, ce făceau părinții dumneavoastră Înainte de Holocaust și cum ați simțit legile antisemite? Ghizela Vasiliu: Tatăl meu avea o cofetărie, dar, o dată cu românizarea, a pierdut-o. Ne-am dus la Sărdeni, să fim toată familia Împreună, și de acolo ne-au luat pe toți În Transnistria. Noi am fost trei surori și un frate, dar fetița cea mai mică - avea un an și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
deportați. Din ordinul mareșalului Antonescu, toți evreii din Suceava am fost deportați: n-a rămas nici un singur evreu În Suceava... — De ce legi antisemite vă aduceți aminte din acea perioadă dinaintea deportării? — În primul rând era legea aceea, cum se chema, românizarea. Ei, atunci au fost confiscate bunurile evreiești, pe urmă a fost o lege cum că evreii n-aveau voie să locuiască la țară: pe toți evreii de la sate i-au adus la orașe, În ghetouri... Tatăl meu era dintr-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Își vedea de treabă, nimeni nu-l făcea pe celălalt vinovat că el nu are, că el este evreu, sau maghiar... Ce legi antisemite vă aduceți aminte din perioada premergătoare deportărilor? — Țin minte că primul conflict cu regimul a fost românizarea fabricilor, deci pierderea totală a averii. Căci tata nu a reușit să scoată nimic, fiindcă tot ce câștiga investea: voia să modernizeze, era o ambiție tehnică a lui... El, pornind ca meseriaș simplu, a avut mai mult o ambiție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cincizeci, când Partidul Comunist abia se instalase ca stăpân atotputernic în România. La acea epocă, procentajul evreilor la toate nivelurile de conducere ale Partidului era deja relativ important, dar niciodată determinant. Cu atât mai mult după ce cu timpul procesul de "românizare" a cadrelor de conducere din aparatul de partid și de stat va deveni politica perseverentă a nucleului de conducere suprem. Această politică va avea la un moment dat drept consecință profilarea P.M.R. P.C.R. ca un partid devenit judenrein aproape în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
fost redactor-șef al săptămânalului Cultura/Literatura și arta, de câteva ori la plenarele și ședințele Biroului CC al PCM, I. Bodiul, primul-secretar al CC al PCM, și alți activiști de partid de rang înalt i-au adus învinuiri de "românizare" a ziarelor, l-au acuzat de naționalism" (p. 11-12), "La ședința Biroului CC al PCM din 3.08.1982, prezidată de S. Grosu, prim-secretar al CC al PCM, având pe ordinea de zi chestiunea "Cu privire la manifestările naționaliste din republică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și familiei acestuia și aducând cu sine riscul palpabil al morții. În conformitate cu reglementările din ce în ce mai severe, în timpul războiului, absența de la muncă a fost echivalată cu dezertarea, fiind pedepsită cu moartea și confiscarea întregii averi, aceasta intrând în proprietatea Centrului Național de Românizare. Taberele exterioare de muncă erau caracterizate de condiții de trai extrem de dificile. Alimen tația săracă, condițiile de cazare improprii, condițiile sanitare deplorabile, lipsa accesului la îngrijire medicală, expunerea la condiții meteorologice extreme, precum și impunerea programului zilnic de muncă grea depusă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la religia creștină. De asemenea, alte decrete-legi importante reluau în forme modificate sau nu definiția evreului: Decret-lege pentru trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului (04.10.1940), care lărgea mai mult categoria de evreu decât Statutul juridic.. ., Decret-lege pentru românizarea personalului din întreprinderi (12.11.1940), Decret-lege pentru interzicerea pentru evrei de a folosi posturi de radiorecepție (06.05.1941), Decret-lege pentru recensământul locuitorilor având sânge evreiesc (16.12.1941) etc. Această redefinire continuă a evreului nu numai că îngreuna
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau comenzi de la armată, sau dela diferite autorități de stat, chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului; această excepție este valabilă numai pe timpul duratei executării comenzilor; d) Cei care se găsesc în întreprinderile supuse românizării și cari sunt sau nu dublați de români; aceasta însă numai până la 31 Decemvrie 1941; e) Cei strict indispensabili funcționării întreprinderilor comerciale importante, pe care Ministerul Economiei Naționale le va considera ca necesare vieții economice; f) Cei strict indispensabili funcționării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Terit. București/C.T.B. - Cercul Teritorial București C.F. - Căile Ferate C.F.R. - Căile Ferate Române C.I. - Centru de Instrucție C.J.M. - Codul Justiției Militare C-Lung - Câmpul-Lung cm. - centimetri C.M. - Curtea Marțială Cmdt. 1-7 Terit./ Comand. 1-7 Terit. - Comandamentele 1-7 Teritoriale C.N.R. - Centrul Național de Românizare Col. - colonel Com. - comună Comand./ comandt./ Comnd./ C-dantul/Cdți./ C-ți. - comandant/comandanți Comand./ C-mente - Comandament/Comandamente Comand. A.P. - Comandamentul Apărării Pasive Comand. Apăr. Inter. a Terit. - Comandamentul Apărării Interioare a Teritoriului Comand. Bat. - Comandant Batalion Comand. Cerc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Teritoriului Motomec. - Motomecanizare M.R. - Ministerul de Război M.S. - Majestatea Sa M.U. - Mare Unitate/Mari Unități Munic./Municip. - municipiu N.E. - nord-est No./ Nr. - număr Noem./ Nov. - noiembrie Nr. crt. - număr curent O. - ordin Obs. - observații O.C.R. - Oficiul Central de Românizare O. zi - ordin de zi Oct. - octombrie Ofiț. - ofițer/ofițeri Or. - oraș Ord. - Ordin p./pt. - pentru Par./parag./paragr. - paragraf P.C. - punctul de comandă Pct./punct - punct Pentru conf./ Pt. Conf./ Pt. conformitate/p. conformitate - pentru conformitate Permanența Div.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi luate pentru transportarea evreilor pasibili de a fi trimiși în Transnistria ca infractori la munca obligatorie. 81. 14 iulie 1942. Nota nr. 60.960 a Secției I, Stat Major, referitoare la normele de colaborare a organelor Oficiului Central de Românizare cu organele militare în vederea aplicării Instrucțiunilor Marelui Stat Major nr. 55.500/1942. 82. 17 iulie 1942. Anunț apărut în ziarul Curentul, anul XV, nr. 5178, referitor la repartizarea evreilor la muncă obligatorie. 83. 20 iulie 1942. Decretul-lege nr. 2068
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau comenzi dela armată, sau dela diferite autorități de stat, chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului; această excepție este valabilă numai pe timpul duratei executării comenzilor; d) Cei care se găsesc în întreprinderile supuse românizării și cari sunt sau nu dublați de români; aceasta însă numai până la 31 Decemvrie 1941; e) Cei strict indispensabili funcționării întreprinderilor comerciale importante, pe care Ministerul Economiei Naționale le va considera ca necesare vieții economice; f) Cei strict indispensabili funcționării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1) Aceste comisiuni au dreptul de a primi următoarele cereri: a) De la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare, sau netrecute în plan, dar care au contracte, sau comenzi dela armată sau dela diferite autorități de Stat. b) Dela întreprinderile supuse românizării, fie că personalul este sau nu dublat cu români; excepțiunea însă are valoare până la 31 Decembrie 1941. c) Prin Ministerul Economiei Naționale, dela întreprinderile comerciale importante, găsite ca atare de acest Minister. d) Prin Banca Națională a României, dela instituțiunile financiare, pe care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
era suficientă și nimic altceva. - Acte. Șef Secția I-a Colonel ss Borcescu. STUDIU ȘI PROPUNERI asupra PROBLEMEI EVREEȘTI în ROMÂNIA Cuprinsul: 1. Capitolul I: Situația juridică a evreilor din România, după legislația actuală. 2. Capitolul II: Situația evreilor față de românizarea economiei naționale. 3. Capitolul III: Situația evreilor din punct de vedere al obligațiunilor militare. 4. Concluziuni generale și propuneri. 5. Proiecte de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi date, în caz că se aprobă propunerile făcute Octomvrie 1941 STUDIU ȘI PROPUNERI
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nevoie a se ține seama de toate aspectele și elementele care constituiesc problema evreească. În acest scop, în studiul de față se analizează problema evreească dintr-un întreit punct de vedere și anume: - situația juridică a evreilor; - situația evreilor față de românizarea economiei naționale; - situația evreilor din punct de vedere al obligațiilor militare. CAPITOLUL I. SITUAȚIA JURIDICĂ A EVREILOR DIN ROMÂNIA DUPĂ LEGISLAȚIA ACTUALĂ 1/. Legislația dinainte de 6 Septemvrie 1940. Din punct de vedere juridic este de reținut de la început că, în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]