605 matches
-
un apel în care se afirma că "deși sunt 20 de ani trecuți de când această provincie (...) românească s-a reîncorporat la patria mamă, totuși, regimul excepțional care ne guvernează, în loc să se îndulcească, (...) se înăsprește tot mai mult, întârziind opera de românizare"2306. În încheierea acelui apel se arăta "avem, dar, datoria, în interesul nostru și al statului român, să stăruim din răsputeri ca să intrăm și pe calea drepturilor în viața politică (...) a patriei, iar nu numai pe calea datoriilor și a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să fie editate publicațiile Lumea și Secolul XX care exprimau apropierea de cultura occidentală. Ce putea fi mai edificator?"109. Asemenea măsuri și altele cu o țintă similară se înscriu în procesul de "desovietizare" în fapt, de "derusificare" și de "românizare" a culturii românești, la începutul deceniului șapte al secolului XX. În acest sens, apare în toată semnificația următorul pasaj dintr-o intervenție a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la ședința Biroului Politic al C.C. al P.C.R. din 30 august 1963110: "După cum vedeți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vechi. Activitatea Ministerului Afacerilor Interne sub regimul domnului Mareșal Antonescu, Societatea Națională de Editură și Arte Grafice Dacia-Traian, 1943. Decret lege octombrie 1940, reorganizarea Sportului Românesc, Decret octombrie 1942. Propagandă, Primejdie. Existența și interesele statului, 1940, 1942, 1943. Comisari de românizare, pedepse de înaltă trădare, moartea pentru deportații care se întorc în țară în mod fraudulos, da, da, erau toate, Decretul privitor la interdicția căsătoriei cu străini și evrei, Processo Graziani, Agravarea pedepselor pentru înaltă trădare și spionaj, peste care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
2,1% de boli renale etc.2. Legătura dintre aceste boli și suferințele din timpul războiului (regimul concentrațional, munca forțată, lipsa de hrană, lipsa condițiilor igienice, stresul etc.) este evidentă. Legislația antievreiască a regimului xe "Antonescu"Antonescu, prin prevederile privind „românizarea” proprietății, ca și prin excluderea evreilor dintr-o serie de corpuri profesionale 3, a produs un evident proces de pauperizare În toate straturile populației evreiești, proces cu urmări firești În starea de sănătate a evreilor. Acest fapt și-a pus
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
fanteziste, fără legătură cu realitatea. Este greu de stabilit exact compoziția națională a Partidului Comunist. Pe de-o parte, din perioada ilegalității lipsesc În general evidențe, din cauza clandestinității, pe de alta, folosirea unor nume „de Împrumut” sau schimbarea numelui prin românizare, maghiarizare ori rusificare fac dificilă cercetarea. Într-un tablou evolutiv propus de o serioasă cercetare recentă, se ajunge, prin folosirea combinată a unor izvoare primare, la următoarea dinamică a procentului de evrei În Partidul Comunist: 1930 -18,1%, (față de 22
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
al membrilor P.C.R. nu a depășit 1.000 de oameni - și va scădea, proporțional, după ieșirea În legalitate, datorită creșterii masive a numărului de membri autohtoni ai Partidului, ceea ce pe bună dreptate autoarea lucrării citate, Hildrun xe "Glass"Glass, numește „românizarea partidului după 1944”2. Din cifrele citate se vede clar că, În 1930, românii erau minoritari În P.C.R., ungurii și evreii fiind majoritari. După 1944, datele se schimbă, numărul de membri de partid români crește brusc. La 21 decembrie 1945
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
neproletare, deci „nesănătoase” În viziunea comunistă a epocii. De altminteri, unul dintre scopurile acțiunii de verificare a membrilor de Partid din anii 1949-1950 a fost „Îmbunătățirea compoziției sociale și naționale a Partidului”. Purificarea Partidului Însemna În fond accentuarea procesului de „românizare”. Astfel, ponderea evreilor În Partid avea să scadă atât procentual, prin intrarea masivă a unor membri de partid autohtoni, În special din rândul muncitorilor, cât și În valoare absolută, prin excluderea din Partid a unui număr important de activiști evrei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
poată realiza „prin păstrarea singurelor metereze spi rituale: biserica, școala, limba și românismul”. În perioada 1870 - 1876, cât a apărut Semănătorul la Bârlad, problemele lui au fost cele menționate, „pentru că ridicarea satelor la un nivel moral și material , ca și românizarea orașelor” au fost lucruri de mare actualitate, precepte ce se vor regăsi și în Sămănătorul de la București, înființat mai târziu de Vlahuță și Coșbuc. Semănătorul de la Bârlad a fost o mare școală la care au crescut și s‐ au format
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru că trebuiau integrați în noul stat, România Mare un stat național care a dezvoltat pe parcurs ambiții de mic imperiu și a redus națiunea politică la etnie -, chiar și românii care nu proveneau din Regat. S-a discutat mult despre românizarea forțată a minorităților din provinciile alipite în 1918, dar proiectul era mai vast și mai urgent: trebuiau românizați potrivit noilor norme și românii care trăiseră în alte ordini politice, economice, sociale, culturale. V. N. : și care erau mai apropiați de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
În 1949, se produce însă "rebeliunea Gheorghiu-Dej Emil Bodnăraș", la care se va ralia și Ion Gheorghe Maurer: În mijlocul acestei dominații sovietice copleșitoare, Dej și susținătorii săi au reușit să inițieze o epurare a elitelor dependente de sovietici și o "românizare" parțială a conducerii", totul făcut cu diplomație, asimilându-le cu epurările inițiate de Beria împotriva veteranilor Războiului Civil din Spania, "evitându-se tonurile antisovietice, antisemite și antimaghiare"250. Surpriza e că, spre deosebire de Beria, Gheorghiu-Dej atrage de partea aripii naționale tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
134. Nu întâmplător, în întreaga zonă a Carpaților Păduroși, toponimia majoră și chiar hidronimia sau oiconimia este românească 135. Descălecatul s-a petrecut într-o vreme în care populația Maramureșului se afla într-o faza avansată de omogenizare în direcția românizării. Influxul masiv al rutenilor, care s-au extins în regiune pe fondul crizelor interne din Polonia, a complexificat structura etnică. Astfel de mișcări au mai avut loc în Carpații Orientali între zona secuiască și vestul Moldovei, unde pe un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
special pentru vocabularul agricol, pastoral, religios, adică pentru elementele lui cele mai arhaice. Partea următoare sistematizează argumentele toponimice. A patra, la fel de sintetică și expeditivă, pe cele de ordin arheologic. Dovezile continuității dace și daco-romane, emergența creștinismului în zona carpato-dunăreană, procesul românizării (sec. VI-XI) constituie verigi importante în demonstrația autorului. Încă o parte prezintă continuitatea instituțiilor socio-politice. Ultima, a șasea, evocă sumar sursele medievale ale continuității românești. Între acestea, e și o petiție prin care sătenii români din Sânpetru își revendicau
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
scriptic) de redactorul notei însem(i)nate de LP. Narcisismul presupus al personajului interferează cu cel al cititorului, care-și arogă (prin alegere) rolul de instaurator de sens. Dar lucrurile se complică dacă ne aducem aminte că am pornit de la "românizarea" unui adjectiv "franțuzesc" (l-am găsit la un autor care scrie în hexagoneză, într-o carte apărută la Paris, având mărcile grafice specifice respectiv accentul pe E-ul inițial și dublarea consoanei la derivatul adjectival). Este primul pas al înstrăinării
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
legei Sanitar Veterinară/1912”. Nu ne permitem niciun comentariu, dar n-ar fi rău să privim cu luciditate și la ce se întâmplă în zilele noastre, vizavi de tăierile neautorizate. O cerere obișnuită în acele timpuri, era și acea de românizare sau de reromânizare ge specială care dădea dreptul petenților de a-și schim a numele „înstrăinate”, adică schimbate de către Încet, încet, orașul își revenea după coșmarul cutremurului din data de 9/10 ralul Antonescu a decis numirea primarilor di proape
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
eliberare a Basarabiei și Bucovinei de Nord, pe 22 iunie același an, încurcase și mai mult stufoasa birocrație valabilă chiar și în zilele noastre. Venind să vină în ajutorul aplicării legii, guvernul Antonescu constituise CNR ul, sau, Comitetul Național de Românizare, un organism cu o grămadă de servicii și sub-servicii, ce ajungeau până la cel mai umil sătuc românesc. La nivelul județelor apăruse o altă structură birocratică numită „Administrația Imobilelor Evreești Expropriate”, care urma a se ocupa cu plasarea acestora în interes
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
extraordinară de "a dribla" Statul și concepția sa materialistă, Biserica dovedind, prin ierarhii săi, a fi cu adevărat vizionară. ,,Bizantinismul" Bisericii Ortodoxe Române a fost transformat progresiv, ținându-se cont de modificările inerente ideologiei național-comuniste, într-un ,,naționalism" și o ,,românizare", teze care conveneau regimului. ,,Bizantinismul" și naționalismul constituie elementele de continuitate pe care le putem observa pe tot parcursul secolului XX în concepția ortodoxă, elemente determinante în ceea ce privește atitudinea Bisericii față de statul comunist 6. Un alt aspect privitor la relația dintre
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
al limbii române a demonstrat că procesul de trecere de la limba mamă la limba fiică este ireversibil în sensul că limba română nu mai poate fi întoarsă la formele gramaticale și la pronunția limbii latine. Rămâne deci de explicat doar românizarea latinei în pronunție și gramatică. Dar opera latiniștilor a mai arătat ceva care marchează și în prezent gândirea istorică. Este vorba de separarea într-un glosar aparte a tuturor elementelor nelatine din limba română, elemente care nu ar fi implicate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
beneficiat de suficient timp pentru a asimila creativ influențele străine. În plus, în plan social, contactul ei permanent cu lumea țărănească i-a permis să preia unele elemente din bucătăria băștinașă și să le folosească în procesul de înglobare, de românizare a preluărilor din alte tradiții culinare. Le vom aborda pe rând, nu înainte însă de a preciza că persistența, până în zilele noastre, a fracturii dintre aceste straturi este principalul motiv al necristalizării unei bucătării românești. Este admirabilă munca de arheolog
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
denumit de Radu Anton Roman „bucătăria târgoveață“, aceea care a avut suficient timp pentru a asimila creativ influențele străine. Înainte de a da câteva exemple de preparate culinare aparținând acesteia, de a încerca să le depistăm originea și să le urmărim românizarea, vom aborda un domeniu în care românii par a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
părăsirea internaționalismului și orientarea spre naționalism reprezintă o evoluție generală a comunismului, utopiile fiind prin natura lor izolaționiste, iar dificultățile traiului trebuind recuperate simbolic prin apelul la un presupus trecut glorios, în ciuda prezentului mizer; această mutare se explică și prin "românizarea" partidului comunist român, intelectualii recuperați în această fază înrâurind (chiar și postum) și ei acest filon naționalist (Blaga, Noica), fondul culturii românești fiind pus să justifice proiectul comunist.906 Naționalizarea începe odată cu reabilitarea Unirii și a lui Cuza (pus pe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mihai Viteazul și interpretarea flagrant naționalistă, istoria fiind siluită printr-un lung șir de falsificări, chiar dacă prin omisiune (conflictele dintre Moldova lui Vasile Lupu și Muntenia lui Matei Basarab, intenția lui Bălcescu de a unifica revoluția transilvăneană cu cea maghiară, românizarea Dobrogei, în majoritate covârșitoare musulmană etc.). ibid., pp. 159-162. 907 Ibid., p. 270. În anii '80 asistăm la o nouă reabilitare și "îndulcire a istoriei", chiar a lui Carol I și a Brătienilor și a lui Antonescu (limitat însă la
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776. Restructurarea programei de învățământ, lărgită pentru a include studiul limbii și literaturii latine, dislocă monopolul paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai târziu, Academia Domnească, transformată în Colegiul Sfântul Sava, avea să devină centrul de iradiere a românismului odată cu acțiunea apostolică desfășurată de Gheorghe Lazăr începând cu 1818. În aceste reforme fanariote, prin care s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a fost scena ambientală a ieșirii lor colective din istorie, pentru romanii în curs de românizare a reprezentat fortăreața care le-a protejat identitatea și continuitatea istorică. În concert cu consensul Școlii Ardelene, Moldovan descrie "apúnerea dacilor" ca singura finalitate posibilă ce putea să urmeze din "Frecàrile Romaniloru cu Dacii" (Moldovan, 1866, pp. 8, 5). Măsurându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitar al naționalităților minoritare supuse violenței naționalizării uniformizatoare, mult amplificat în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia revanșa, lansând propria sa campanie de românizare asupra populației maghiare înghițită, odată cu Transilvania, înăuntrul noilor sale granițe teritoriale. 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno- naționalism herderian Epoca habsburgică în Transilvania (1691-1865), cât și perioada regulamentară și cea postpașoptistă în principatele danubiene (1831
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nimic surprinzător în investirea unui asemenea volum de energii simbolice în hiperbolizarea semnificației unirii din 1600. Ce frapează este modul în care alte personaje istorice au fost racolate în regimentul de unificatori (în intenție) a fragmentatei vetre românești. Neașteptată este românizarea moldovenilor Ștefan cel Mare, Rareș cel Mare și Vasile Lupu în imediatul postludiu al unirii din 1859. Într-un manual de Istoria Romaniloru publicat tocmai în anul unirii, A.T. Laurian (1862) [1859] îi atribuia lui Ștefan cel Mare mobiluri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]