85 matches
-
maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația cu rromii din sat este o problemă cu implicații cotidiene. Interviurile dezvăluie faptul că țiganii din Ludoș sunt pe de o parte românizați, aceștia fiind integrați perfect în comunitate, iar ei nu-și mai asumă etnia lor, afirmând că sunt români. Și există pe de altă parte țiganii cortorari, care refuză strategiile de viață general acceptate (munca, educația) și preferă să trăiască din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
clasa boierească e mai "înaintată"), și din burghezi, adică dintr-o clasă mai revoluționară, din aceea care se influențase mai mult de ideile Revoluției Franceze. (Desigur că burghezia bucureșteană de la 1848 era, în parte, vechea burghezie grecească dinainte de 1800, acum românizată, acea burghezie care, în vremea Revoluției Franceze, era atât de entuziasmată de ideile noi.) În epoca lui Eminescu, critica teoretică rămâne în Moldova, dar critica în forme de artă se mută în Muntenia, pentru că acum formele noi și-au dat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
extremi" ai acestei teorii. În accepțiunea sa, este clar că "elementul alogen" din interiorul PCR este responsabil de ororile post-revoluționar leniniste petrecute în România. După ce încearcă să ne convingă că, pe lângă Ana Pauker (evreică) și Vasile Luca (maghiar cu nume românizat), Teohari Georgescu era de asemenea "alogen" (ceea ce este fals), Cosma afirmă că ponderea decizională a lui Gheorghiu-Dej era minoritară în raport cu hotărârile concertate ale acestora, orientate înspre subordonarea României marelui vecin de la răsărit. "Oricât ar fi fost Gheorghiu-Dej de român", scrie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
franțuzesc, chinezesc, indian etc., avem și destule „fusion“, multe dintre acestea oferind o bucătărie cu adevărat rafinată și inventivă, dar nu există (nici în România, nici altundeva pe glob) nici măcar unul în care bucatele „specific românești“ (adică acelea suficient de românizate încât originea lor să fie depășită creativ) să fie tratate altfel decât cu un respect plictisit. Sub zodia unei abordări tradiționalist kitschiste, un local „românesc“ înseamnă în primul rând un decor: blănuri de urs roase de molii, puse peste scaune
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cîteva luni În urmă, la 13 martie, În Piața Teatrului. Nimic despre epoca dintre cele două războaie. Andreea Andreescu, ocupîndu-se de problema Universității maghiare din Cluj În perioada 1945-1959, oferă documente semnificative, dosarele din 1948 ale cadrelor. Numele sînt adesea românizate: pentru a cita doar pe cele mai cunoscute, Gaal Gabor („Gavril”) sau Szabedi Laszlo („Vasile”). Despre pe atunci tînărul Jako Zsigmond se spunea că „Își găsește cu greu drumul În aplicarea unei metode științifice mai apropiate de marxism-leninism”. Intervenția sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sale, Cristoforovici (sau Ioan) Arghiropol, era dragoman la Iași pentru autoritățile rusești. Ascendența Arghiropolilor cuprinde nobili și poate chiar și membri ai familiei regale bizantine. Ei au contractat căsătorii mixte cu români și românce și au devenit pînă într-atît de românizați, încît unul dintre ei a luat-o cumva pe căi greșite, devenind argat bun la toate într-un sat din Moldova 5. Dar ceilalți membri ai familiei Arghiropol și-au menținut statutul. Gheorghe Arghiropol s-a însurat cu Elena Drăghici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mormînt. Era moldovean, ca și Iorga, născut la Huși în 1899, ca fiu al camaradului de arme al lui Iorga, Ion Zelea Codreanu, cu care (împreună cu A. C. Cuza) fondase Partidul Naționalist Democrat. Familia lui provenea din Bucovina. Zelea era varianta românizată a numelui Zelinski, un nume ucrainean. Mama lui Codreanu, Elisabeta Brunner, era de origine germană. Cu toate acestea, atît tatăl cît și fiul au devenit naționaliști români înfocați. Astfel, tatăl și-a românizat numele din Zelinski în Zelea și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în care se mai găsesc specialiști evrei. 6/. Obligarea tuturor întreprinderilor de a forma ucenici români și acordarea de încurajări morale și materiale în acest scop. 7/. Finanțarea excepțională cu ajutorul Statului și al Băncii Naționale Române, a comerțului și industriei românizate. 8/. Trecerea cât mai degrabă a bunurilor evreești expropriate, în patrimoniul unor cumpărători români, aleși dintre categoriile cele mai îndreptățite din punct de vedere național, dar capabili să le pună în valoare și să suporte toate sarcinile economice și fiscale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Românismului (deschisă de revoluția de eliberare națională din 1821). Putem conclude că odată cu articularea statului național, întregul trecut românesc a fost turnat în matrițe naționaliste, în timp ce identitatea națională, anterior definită aproape în întregime de originea romană, a fost pe deplin românizată. Fără să renunțe la romanitatea originară (vezi secțiunea în care se discută chestiunea originii), reușitele politice ale românilor îi fac pe aceștia să se identifice din ce în ce mai mult cu românitatea contemporană. Originea. În calitatea sa de structură de rezistență mitică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]