363 matches
-
dorea ca prima legătură feroviară să se realizeze mai întâi, iar Ungaria opta pentru cea de-a doua legătură, s-a căzut de acord să se deschidă simultan ambele rute. Astfel, la 31 mai 1874, s-a semnat o convenție româno-maghiară prin care s-au stabilit detaliile legării orașului Brașov de Ploiești printr-o linie ferată pe Valea Prahovei, care urma să treacă granița între cele două țări la nord de orașul românesc Predeal și la sud de satul austro-ungar Timișu
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
datelor ultimului recensământ separat pentru Mănăștur, din anul 1890, din totalul de 3.099 de locuitori, 1.569 s-au declarat maghiari, 1.489 români, 16 germani, 5 slovaci ș.a. La începutul secolului al XX-lea satul era unul mixt, româno-maghiar. La Mănăștur existau în perioada interbelică două parohii, una greco-catolică, deservită de călugării din Ordinul Sf. Vasile cel Mare, care avea drept lăcaș de cult (închiriat pe 30 de ani) Biserica Calvaria, și una romano-catolică, cu sediul pe str. Mănăștur
Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/297968_a_299297]
-
milioane și jumătate de români "pe care ungurii se încăpățânează să-i considere și să-i trateze drept maghiari... Aș vrea ca Împăratul să știe că realizarea dorințelor sale depinde de rezolvarea prealabilă a problemei Transilvaniei sau alt fel spus, româno-maghiare. În ziua în care existența națională a românilor din Ungaria va fi asigurată, cauza maghiară va triumfa neîndoios, căci aflată în mâna românilor, Transilvania va fi de nebiruit". Cum se vede, orizontul politic al pașoptiștilor și unioniștilor cuprindea întreaga românime
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
Relații se oferă de luni până vineri între orele 10 și 16 la sediul firmei din str. Dr. Gh. Marinescu nr. 3, la tel./fax. 0256 201 866 și de la adresa de e-mail: dianab@ mail. dnttm. ro. IOAN BÎTEA Colaborare româno-maghiară l În vizor, sectorul agricol C.C.I.A.T. organizează un seminar de instruire în vederea creării „Centrului de Informare-Incubare Agro-Industrial Româno-Maghiar“. Inițiativa înființării unui asemenea organism s-a născut datorită faptului că tranziția agriculturii românești la sistemul de piață liber s-
Agenda2004-8-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282096_a_283425]
-
nr. 3, la tel./fax. 0256 201 866 și de la adresa de e-mail: dianab@ mail. dnttm. ro. IOAN BÎTEA Colaborare româno-maghiară l În vizor, sectorul agricol C.C.I.A.T. organizează un seminar de instruire în vederea creării „Centrului de Informare-Incubare Agro-Industrial Româno-Maghiar“. Inițiativa înființării unui asemenea organism s-a născut datorită faptului că tranziția agriculturii românești la sistemul de piață liber s-a dovedit a fi un proces anevoios și de durată. Proiectul va fi susținut financiar prin programul PHARE CBC, respectiv
Agenda2004-8-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282096_a_283425]
-
RibbentropMolotov, Ungaria a trecut la mobilizarea unor mari efective militare la granița sa cu România, motivând aceasta ca o măsură de prevedere la mobilizările „amenințătoare” ale statului român. La îndemnul guvernului englez, România a propus Ungariei un tratat de neagresiune româno-maghiar, respins prompt de partea maghiară, pe motiv că nu poate trata în condiții de presiune. Găsind un moment favorabil, Ungaria, prin ministrul său de externe, Csaky Istvan, a prezentat României un contra referat privind tratatul minorităților, cu prevederi ce nu
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
am prezentat evenimentele importante din cadrul acestei perioade: treptele parcurse de Constantin Prezan în cariera militară, rolul său în cele mai importante evenimente din istoria neamului: răscoala țărănească din anul 1907, campania din 1916, refacerea armatei române, campania din 1917, războiul româno-maghiar, apărarea Marii Uniri. Lucrarea se adresează iubitorilor de istorie, elevilor de liceu, celor care studiază discipline din cadrul C.D.Ș., de genul Personalități istorice - mareșalii României. Autoarea Februarie 2011
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3107]
-
în menținerea independenței Moldovei. Fără să renunțe cu totul la legăturile sale cu polonii, Ștefan cel Mare a urmărit, printr-o alianță cu Ungaria, să ridice o stavilă în fața unor eventuale încercări ale Poloniei de a cuceri Moldova. O colaborare româno-maghiară o impunea și primejdia turcească. Colaborarea domnului cu transilvăneni reprezintă o fază superioară în cadrul relațiilor moldo-ungare. Cu asentimentul regelui, dar mai mult din inițiativa lor, transilvănenii se grupau în jurul lui Ștefan cel Mare, în lupta pe care acesta se pregătea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și noile politici educative. Cursurile de îndrumare misionară și socială (Bogdan Moșneagu) 225 Țărăniștii și problema agrară din România, 1935-1946 (Dumitru Șandru) 245 VESTUL DE LÂNGĂ NOI Principatele Române în raporturile franco-ruse, 1861-1866 (Dumitru Ivănescu) 281 Despre unele „planuri“ de uniune româno-maghiară, 1919-1942 (Lucian Leuștean) 303 Relațiile româno-polone și politica britanică din estul Europei, 1938-1939 (Bogdan-Alexandru Schipor) 331 ROMÂNII NOȘTRI, ROMÂNII ALTORA Românii din Bucovina habsburgică, 1774-1918 (Constantin Ungureanu) 353 „Ausgleich“-ul din 1910, o încercare de rezolvare a problemei naționalităților în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aici și atitudinea refractară față de noul domnitor, care va fi recunoscut cu foarte multă greutate de către Alexandru al II-lea. • V. Russu, România în relațiile internaționale, p. 209. • C. P. Russie, dosar 236, f. 402. DESPRE UNELE „PLANURI“ DE UNIUNE ROMÂNO-MAGHIARĂ (1919-1942)* Lucian Leuștean Mulți dintre istoricii care au scris despre România și Ungaria din perspectiva relațiilor internaționale în perioada dintre cele două războaie mondiale au făcut referiri, mai scurte sau mai lungi, mai vagi sau mai substanțiale, cu privire la anumite idei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la aceste lucruri, însă în calea unei abordări sistematice a subiectului existau - și există încă - câteva obstacole ce păreau inhibitorii sau de-a dreptul descurajante. Este vorba, în primul rând, de aspectul psihologic: de-a lungul întregului secol XX, relațiile româno-maghiare au fost atât de tensionate, încât părea inimaginabil ca niște oameni politici și diplomați români și maghiari să se fi gândit la o uniune între cele două țări, sub orice formă ar fi fost aceasta. Singura soluție, psihologic vorbind, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
gândit la o uniune între cele două țări, sub orice formă ar fi fost aceasta. Singura soluție, psihologic vorbind, ca respectivii oameni politici și diplomați să nu fie categorisiți drept imbecili sau/și trădători, era aceea ca propunerile de uniune româno-maghiară să fie etichetate drept diversiuni ale inamicului. Aceasta a fost, de altfel, și soluția adoptată de către cei mai mulți dintre istoricii români care au scris despre această problemă. De * Acest text reprezintă o variantă revăzută și completată a subcapitolului I.8 din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
problemă. De * Acest text reprezintă o variantă revăzută și completată a subcapitolului I.8 din lucrarea noastră România și Ungaria în cadrul „Noii Europe“ (1919-1923), Iași, Editura Polirom, 2003. • Era vorba despre o potențială uniune „politică“, „economică“, „vamală“, „personală“ sau „dinastică“ româno-maghiară. altfel, acest verdict nici nu se abătea, credem noi, de la ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. În al doilea rând, un alt obstacol, în opinia noastră mai important, era - și este încă - acela privitor la precaritatea surselor pe care se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
abătea, credem noi, de la ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. În al doilea rând, un alt obstacol, în opinia noastră mai important, era - și este încă - acela privitor la precaritatea surselor pe care se poate baza istoricul în chestiunea uniunii româno-maghiare. Cu prea puține excepții, datorită eșecului evident al demersurilor respective, posibilii participanți, români și maghiari, la negocierile care s-au purtat, printre altele, și pe tema unei apropieri între cele două țări nu și-au recunoscut public acțiunile în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alte cuvinte, erau surse ce lăsau un loc mult prea mare presupozițiilor, ipotezelor și întrebărilor, oferind, în același timp, prea puține certitudini. Acestea sunt motivele pentru care, în istoriografia română, sunt atât de reduse numeric referirile la planurile de uniune româno-maghiară. Practic, nimic semnificativ nu s-a mai scris după cele consemnate de Gheorghe Brătianu, cu peste 60 de ani în urmă. Considerând ideile referitoare la o federație între România și Ungaria drept „zvonurile cele mai fantastice“, Gh. Brătianu scria: „Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Csaba și Mako la revărsarea Mureșului, pe care într-adevăr Brătianu le socotea necesare de revendicat“2. Alți istorici români au comentat și mai laconic zvonurile despre discuțiile purtate în perioada ocupației românești din Ungaria cu privire la realizarea unei „uniuni personale“ româno-maghiare, considerându-le „bizarerii lipsite total de suport istoric“3. Un cercetător american, care a prezentat relațiile dintre • Gheorghe I. Brătianu, Acțiunea politică și militară a României în 1919 în lumina corespondenței diplomatice a lui Ion I. C. Brătianu, ed. a II
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
provoca cele mai mari resentimente la maghiarii din toate clasele, se complăcea în a-și înfățișa o alianță ungaro-română, pe care ar cimenta-o unirea celor două coroane“5. Și unii dintre istoricii maghiari au scris despre proiectele de uniune româno-maghiară, fără însă a putea articula o imagine coerentă despre discuțiile care au avut loc în mai multe rânduri, în vara și toamna anului 1919, în toamna lui 1920, la sfârșitul lui 1921 și ulterior 6. Însă, probabil nu întâmplător, singurul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dedicat în exclusivitate acestei teme nu aparține vreunui istoric din România sau Ungaria, ci unei cercetătoare din Germania 7. Din păcate, deși textul respectiv este mai izbutit decât altele în privința trasării unei evoluții a problematicii legate de planurile de uniune româno-maghiară, există două handicapuri ce s-au dovedit insurmontabile pentru autoare. În primul rând, utilizează doar o singură categorie de surse - rapoarte ale diplomaților germani și austrieci de la Budapesta și București -, nereușind în destule momente să se distanțeze de relativismul unor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
personalitățile românești -, ce denaturează uneori concluziile 8. Ceea ce putem noi face în cadrul cercetării de față este să armonizăm unele dintre prezentările istoriografice uneori contradictorii, să recitim unele dintre documentele publicate ce fac referire la problematica privitoare la planurile de uniune româno-maghiară și să adăugăm, făcând apel la unele acte • Sherman David Spector, România și Conferința de pace de la Paris, Diplomația lui Ion I.C. Brătianu, Iași, 1995, p. 285. • History of the Roumanians, Cambridge, 1934, p. 545-546. • Mária Ormos, From Padua to
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al lui Constantin Diamandy (Ibidem, p. 99). inedite, noi elemente ale acestui puzzle extrem de complex, însă atât de departe de a fi complet. Este greu de stabilit când a apărut pentru prima oară și cui a aparținut ideea unei uniuni româno-maghiare. Afirmația conform căreia în mai 1919 regina Maria a României i-ar fi solicitat regelui Angliei să susțină o unire a Ungariei cu România 9 pare o simplă fabulație. Până la proba contrarie, este greu de crezut că într-un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Maria peste politica lui Ion I. C. Brătianu și a afirma că „România a propus regelui englez... să unească Ungaria, ca regat autonom, cu România, sub aceeași dinastie“ este o operațiune rizibilă. În realitate, sursa ideilor privitoare la o posibilă uniune româno-maghiară trebuie căutată în cadrul emigrației maghiare de dreapta 10. În primăvara și vara anului 1919, eterogenul grup de oameni reuniți sub sigla Szegedi gondolat („Ideea Szeged“), cu reprezentanți trimiși la Viena, Berna, Graz, Belgrad, Sibiu etc., era dispus la orice compromis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
arme împotriva pericolului slav și • Ibidem, p. 98. • Se pare că primele confirmări documentare credibile cu privire la uniunea românoungară sunt următoarele: tatonările lui Oszkár Charmant, primul ambasador maghiar postbelic la Viena, menite să-i atragă pe italieni în favoarea ideii unei confederații româno-maghiare (I. Romsics, op. cit., p.110-112) și memoriul pe care un profesor universitar din Debrecen, István Rugonfalvy Kiss, l-a trimis, în mai 1919, autorităților românești de la București și din Transilvania, text în care aducea argumente în favoarea unei federații româno-maghiare (idem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
confederații româno-maghiare (I. Romsics, op. cit., p.110-112) și memoriul pe care un profesor universitar din Debrecen, István Rugonfalvy Kiss, l-a trimis, în mai 1919, autorităților românești de la București și din Transilvania, text în care aducea argumente în favoarea unei federații româno-maghiare (idem, Graf István Bethlens Konzeption eines unabhängigen oder autonomen Siebenbürgen, în „Ungarn-Jahrbuch“, München, 15/1987, p. 77). • Într-un memoriu adresat de Edvard Beneš Conferinței de pace, la 18 iunie 1919, era subliniat faptul că guvernul contrarevoluționar de la Szeged i-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
miniștri - Gyula Andrássy, Vilmos Vászony, Ludovic Windischgraetz - l-au contactat pe Comnen, s-au întâlnit cu el (și cu ministrul României în Elveția, Pâcleanu) în mai multe rânduri de-a lungul lunii iulie 1919 și i-au propus o colaborare româno-maghiară, concretizată în ocuparea Budapestei și înlăturarea bolșevicilor, precum și susținerea de către români a guvernului de la Szeged 14. Prietenia maghiaro-română urma să capete trăinicie, „mai ales dacă am fi dispuși să ajutăm pe unguri să-și corecteze frontierele față de ceilalți vecini“15
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vărsării Mureșului în Tisa)21. Până la urmă tratativele au fost întrerupte datorită evenimentelor care au condus la ocupația românească din Ungaria; existau însă premise ca negocierile să fie reluate chiar la Budapesta. Oricum, zvonurile referitoare la propunerile maghiare de uniune româno-maghiară și-au intensificat circulația, stârnind aprehensiuni serioase și proteste la Belgrad și Praga 22. La puțin timp după victoria armatei române împotriva comuniștilor maghiari și după ocuparea capitalei ungare de către trupele românești, la Budapesta a avut loc o lovitură de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]