480 matches
-
a Rusiei în interstițiul amintit. Gestul, semnificând o îndepărtare de logica înscrisă în cuprinsul referatului preliminar și interpretat ca o apropiere de spiritul cunoscutei sinteze xenopoliene, era însoțit de câteva aprecieri de natură să împieteze ori să lezeze cooperarea științifică româno-sovietică, precum: „expunerea politicii coloniale țariste este împănată de contradicții în toate sintezele rusești”, sau „tema este strict subordonată comandamentelor politice actuale” și, nu în ultimul rând, referindu-se la caracterul colonialismului rus, sesiza cu subtilă ironie că, în încercarea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anul 1991, la 7 ani după întâlnirea la care am făcut afirmațiile menționate mai sus, care au fost urmate de critici aspre la nivelul conducerii MAE. România era considerată cel mai incomod partener din cadrul CAER; colaborarea economică și schimburile comerciale româno-sovietice au fost marcate de o serie de factori de influență interni și internaționali (curente, reforme din economiile țărilor membre ale CAER, epuizarea energiilor de dezvoltare a colaborării economice în cadrul CAER, reajustări ale politicilor de stabilire a prețurilor între țările membre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a fost de cca 80 mil. dolari; se poate aprecia că România a creditat economia URSS, timp de zece ani, cu câte 80 mil. dolari anual, cu o dobânda modică de 2%, potrivit practicii CAER. În deceniul 1971-1980, schimburile comerciale româno-sovietice se realizau, fără dificultăți majore, fără sincope conjuncturale, dinamica fiind determinată, în mare parte, de creșterea prețurilor pe piața internațională, la care se aliniau și țările membre CAER. Dacă în perioada 1981-1989 schimburile totale ale României scăzuseră față de deceniul anterior
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
regiune. Potrivit unor informații provenite din surse sigure, partea rusă și partea română se pregătesc pentru realizarea vizitei la Moscova la nivel înalt, acțiunea putând avea loc într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. Unele aspecte ale relațiilor româno-sovietice în anii 1961-1962 DR. NICU BUJOR* Summary The author who has a degree in law granted by Moscow University and a doctor's title of political sciences presents the most important momenta of the visit carried out to the USSR
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
discutate". Vizita a avut totuși o semnificație aparte. Ea constituia un element nou în peisajul politic al lumii socialiste și al raporturilor postbelice dintre România și URSS Era vorba de o primă acțiune la nivelul cel mai înalt în raporturile româno-sovietice, care presupunea o egalitate de tratament chiar dacă protocolar. Îmi amintesc că uneori, în discuții neoficiale, conducătorii sovietici opinau că având în vedere relațiile strânse de caldă prietenie dintre țările socialiste, surori, poate că ar fi indicat să se renunțe la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pătrat, pledând cu pasiune pentru folosirea metodei semănatului culturilor prășitoare în cuiburi așezate în pătrat pentru ca semănăturile să poată fi lucrate bine și la timp în două direcții. Și aceasta era o problemă tehnică aparent fără legătură cu raporturile politice româno-sovietice, dar menită să tensioneze atmosfera; expunerea ei conținea elemente de reproș. La încheierea discuțiilor, delegațiile s-au deplasat la Teatrul de Operă și Balet pentru spectacolul de gală. A doua zi, dis-de-dimineață, înainte de plecarea delegației la următorul punct din program
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
politică și scena vieții: N. S. Hrușciov a fost înlocuit cu L. Brejnev (octombrie 1964), iar cinci luni mai târziu (martie 1965), Gh. Gheorghiu-Dej se stingea din viață, în locul lui fiind ales Nicolae Ceaușescu. O nouă pagină începea în relațiile româno-sovietice! Intervenția armată în Cehoslovacia din august 1968 și poziția României. Întâlnirea E. Bodnăraș -A.B. Aristov la Mangalia-Sud (21 august 1968 DR. NICU BUJOR* Summary As it is well known on the night of 20 th towards 21 st of
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
naționale, a căror legitimitate nu putea fi pusă de nimeni la îndoială. Despre România anilor '60 se vorbește în termeni elogioși. După ce, la 19 martie 1964, Nicolae Ceaușescu a informat conducerea Partidului Comunist Chinez, prin intermediul ambasadei de la București, despre convorbirile româno-sovietice de la Pițunda, între conducerile P.M.R. și P.C.C., ale României și Chinei s-a angajat un dialog substanțial, fie direct, fie prin intermediul misiunilor diplomatice de la București, respectiv Beijing. Astfel, până în martie 1965, timp în care acest dialog a consacrat solidaritatea româno-chineză
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
septembrie 1965, de către secretarul general al C.C. al P.C.R., este inițiată de Nicolae Ceaușescu spre a informa conducerea chineză despre convorbirile prilejuite de vizita delegației române în Uniunea Sovietică. Astfel conducerii chineze i se face cunoscut întregul inventar al litigiilor româno-sovietice, dovedindu-se disponibilitatea pentru un schimb sincer de informații și opinii și încrederea că liderii chinezi vor simpatiza cu pozițiile României. Aceștia află că, în hotărârea lor de a proteja atributele statului român independent și suveran, conducătorii români au solicitat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fie atinse atribute esențiale ale unui stat: suveranitatea și independența". 10 De o manieră indirectă mesajul era destinat în fapt Moscovei, care lansase deja în cadrul CAER propunerile sale privind integrarea economiilor țărilor membre și crearea unor organisme suprastatele. Divergențele profunde româno-sovietice pe această temă aveau să fie prezentate la scenă deschisă un an mai târziu, când opoziția tranșantă a României față de această tentativă a fost exprimată în modul cel mai clar și mai categoric. O nouă viziune asupra neproliferării armelor nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Italia, RF a Germaniei, Iugoslavia, Egipt, Japonia, Mexic, Suedia, susținută îndeosebi de sovietici, prin invocarea riscului de a se deschide o "veritabilă cutie a Pandorei", care ar putea cauza eșuarea proiectului. O tentativă vizând găsirea unei soluții prin convorbiri bilaterale româno-sovietice, la care a recurs conducerea României prin trimiterea la Moscova a ministrului adjunct al afacerilor externe, Mircea Malița, nu a dislocat Uniunea Sovietică de pe pozițiile sale rigide. Rezultatul negativ al acestui demers nu era însă unul concludent. Realitățile "de pe teren
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
c) Conferința ONU asupra dreptului mării care, după cum se știe, a durat aproape 10 ani și în cadrul căreia a fost adoptată Convenția ONU privind dreptul mării (1972), a constituit un alt moment semnificativ pentru felul în care a decurs colaborarea româno-sovietică în plan internațional, dând prilej unor puternice divergențe de fond cu URSS, interesele țării noastre fiind în totală contradicție și opoziție cu cele ale țării vecine de atunci. Era vorba, în special, de dezbaterile referitoare la delimitarea spațiilor marine între
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
româno-britanice (1974-1980) Dr. Nicu Bujor 59 Inaugurarea Bibliotecii române de la Paris, în anul 1988 Dr. Valeriu Tudor 64 Scurtă incursiune în relațiile româno-olandeze Ion Pătrașcu 69 Relațiile româno-ruse. Istorie actualitate viitor Dr. Lucian D. Petrescu 83 Unele aspecte ale relațiilor româno-sovietice în anii 1961-1962 Dr. Nicu Bujor 109 Intervenția armată în Cehoslovacia din august 1968 și poziția României. Întâlnirea E. Bodnăraș -A.B. Aristov la Mangalia-Sud (21 august 1968 Dr. Nicu Bujor 114 Patru decenii de la intervenția militară în Cehoslovacia (august
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dizidentă a lui Nicolae Lupu și a partizanilor săi. Majoritatea amănuntelor din raport au fost • Paul D. Quinlan, Ciocnire deasupra României. Politica anglo-americană față de România, 1938-1947, Iași, 1995, p. 147. • Vezi Misiunile lui A. I. Vâșinski în România (Din istoricul relațiilor româno-sovietice, 1944-1946). Documente secrete, București, 1997, p. 231-242. • Vezi Claudiu Secașiu, Preliminarii ale asaltului final asupra P.N.Ț. Contribuția organelor de informații (1944-1947), în „Analele Sighet“, nr. 5, 1997, p. 532. În vara aceluiași an, în timpul dezbaterilor Conferinței de pace de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
literatură și artă frecventat de numeroși scriitori ai vremii. Din 1944, după întoarcerea armelor, publicația își schimbă nu numai subtitlul, devenind „Ziar de luptă și dreptate”, ci și orientarea politică. Sunt acum condamnate acțiunile militare anterioare și este elogiată colaborarea româno-sovietică împotriva nazismului. Publicația păstrează totuși o linie democratică prin colaboratorii săi care se pronunță împotriva tendințelor politice extreme. Rubricile obișnuite sunt „Curier literar”, „Caietul poeziei tinere”, „Informații literare”, „Cronica dramatică”, „Cronica literară”, „Cronica plastică” și „Cronica cinematografică”, „Faptul artistic”, „Fapte
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
de un debut mai mult decât promițător. SCRIERI: Amiaza fantastică, București, 1968. Antologii, ediții: Trepte de civilizație românească, București, 1988 (în colaborare cu George G. Potra și Constantin Crișan); A. E. Baconsky, Itinerarii plastice, pref. Petre Stoica, București, 1987; Relațiile româno-sovietice. Documente, București, 1999 (în colaborare cu Mihai-Răzvan Ungureanu și Nicolae Dinu). Traduceri: Benedetto Croce, Poezia, pref. trad., București, 1972; Dionisie din Furna, Carte de pictură, pref. Vasile Drăguț, introd. Victor Ieronim Stoichiță, București, 1979 (în colaborare cu Smaranda Bratu-Stati); Jacques
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
aboneze la Scânteia. Au venit din „marea Uniune Sovietică” tot soiul de consilieri, specialiști în îndopare cu ideologie. S-a început o vastă operă de traducere din limba rusă a cărților și revistelor rusești. S-a creat Institutul de Studii Româno-Sovietice, care avea tocmai acest obiectiv. În fine s-a organizat unul dintre supliciile intelectualității: învățământul politic. La început a fost „Scurta istorie a PCUS”, apoi s-au diferențiat cercuri de socialism științific, altele de economie politică sau de materialism dialectic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sub tutela Universității din Petroșani, cercetătorii fiind transferați) și altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului era sub influență și manipulare KGB încă din 1948, când se înființase societatea mixtă româno-sovietică condusă de un colonel KGB; greva minerilor, la rândul ei, nu ar fi fost altceva decât o încercare a KGB-ului (care manipula prin amintitele laboratoare de cercetări) de a-l contracara pe acel Ceaușescu megaloman-naționalist ce susținea desovietizarea și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
PROBLEME DE TEATRU ȘI CINEMATOGRAFIE, publicație apărută la București, lunar, din iunie 1954 până în decembrie 1961, cu subtitlul „Culegere de traduceri și referate din literatura sovietică de specialitate”. Este editată de Academia RPR, Institutul de Studii Româno-Sovietic, în colaborare cu Consiliul General ARLUS și cu Ministerul Învățământului și Culturii. De la numărul 3/1960 din comitetul de redacție fac parte Radu Beligan (redactor responsabil), Aurel Baranga, Simion Alterescu, Margareta Bărbuță, Dumitru Ganciu ș.a. Conținând studii și articole traduse
PROBLEME DE TEATRU SI CINEMATOGRAFIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289028_a_290357]
-
apreciat ca un succes timpuriu al propagandei oficiale, care reușise să le inducă acestora valorile politice, morale etc. ale ideologiei comuniste și să le determine anumite atitudini” (p. 93). Drept formule de Încheiere, aceste scrisori au sloganuri precum „Trăiască prietenia româno-sovietică!” sau „Jos cu jugul imperialismului!”, ca de altfel multe din scrisorile reproduse În carte, fie ele petiții sau misive de omagiu. Dintre scrisorile din străinătate primite de Ana Pauker, majoritatea constituie tot solicitări de intervenție În favoarea unor personaje care doresc
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la cazul nostru, era: "România mai presus de orice". În acest sens, am la îndemână un caz din experiența mea, pe care chiar că aș vrea să îl citez. Făceam parte, ca reprezentant al M.A.E., din Comisia mixtă româno-sovietică pentru verificarea traseului frontierei de stat dintre România și U.R.S.S.; în raportul pe care l-am prezentat conducerii M.A.E. cu privire la Sesiunea a XVII-a de la Iași din 1988, m-am referit la cererea sovieticilor de a modifica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
8-lea al secolului precedent, în cadrul unei vizite oficiale mai lungi în fosta Uniune Sovietică. La M.A.E., această acțiune prezidențială a trecut neobservată, deși la vremea respectivă putea fi considerată ca un act de curaj pe planul raporturilor româno-sovietice. La fel de puțin observată a trecut și în presa comunistă a vremii. Subiectul era tabu, neabordat în opinia publică. Odată cu schimbările radicale în orientarea politică a României, din decembrie 1989, și date fiind marile transformări interne din fosta U.R.S.S. care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
by Prime Minister of Romania, Ion Gheorghe Maurer, in April 1968. "The Mannerheim affair" became "a cause celebre" in the Romanian Soviet relations in the'60 s. Anii '60 ai secolului trecut au fost ani de acțiuni majore în raporturile româno-sovietice, ani de mari dificultăți pentru emanciparea României, acțiuni în care și câțiva diplomați români au fost direct implicați. În primăvara anului 1968, doream și așteptam să fiu anunțat să mă întorc acasă. Personalul ambasadei se schimbase mult, anii treceau, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ocupația hitleristă era trecută în contul Armatei Roșii a U.R.S.S. Prin contacte la redacțiile cotidienelor și publicațiilor periodice, s-a reușit înlocuirea acestei prezentări vădit eronate, cu tratarea faptelor în concordanță cu realitatea. După un timp, când în relațiile româno-sovietice, au început să apară probleme politice și economice mai deosebite, am primit ca sarcină de la conducerea Ambasadei, să mă ocup de problemele respective. Perioada 1960-1963 a fost extrem de densă în evenimente din acest domeniu, care impuneau o mare atenție în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fiind luat de relații normale, prietenești, de înțelegere și colaborare. IV. În vara anului 1965, împreună cu colegul meu Nicu Bujor, l-am însoțit pe D. Polianschi, șeful Guvernului R.S.F.S.R., aflat cu familia la odihnă în România. Era un prim contact româno-sovietic la nivel înalt după Declarația din aprilie 1964 și înlocuirea lui N. S. Hrușciov în același an. În convorbirea avută cu președintele României, D. Polianschi a relatat despre motivele debarcării lui Hrușciov și anume: greșelile comise de el în relațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]