490 matches
-
cântecului, ceainicul de pe foc sună, iar fetițele se trezesc în pătuțul lor, iar Zâna Pădurilor se tranformă în mama lor și Moș Timp în tatăl lor. Povestea se dovedește a fi un vis al celor două fetițe. "" este o coproducție româno-sovietică realizată de "Casa de Filme 5" din cadrul Centrului de Producție Cinematografică București (România), în colaborare cu studiourile "Moldovafilm" (Chișinău, RSS Moldovenească) și "Soiuzmultfilm" (Moscova, URSS), cu participarea "Sovinfilm" (URSS). Scenariul, regia și conducerea artistică a filmului au fost realizate de
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
două fete: una bună și alta răutăcioasă. Cele trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ. Animația a fost realizată de un colectiv româno-sovietic format din A. Abarenov, R. Pupăză, I. Kuziurin, I. Voskanianț, N. Fedorov, A. Popov, V. Krumin, I. Rogova, V. Lihacev, O. Komarov, T. Pomeranțeva, O. Orlova și Anita Ionescu. Versurile cântecelor au fost scrise Grigore Vieru și traduse în limba
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
au născut doi fii gemeni, care au primit numele Ostap și Andrei, după numele personajelor din romanul Taras Bulba al scriitorului rus Nikolai Gogol. Fiul cel mai mic, Andrei, a murit însă la puțină vreme după naștere. După declanșarea războiului româno-sovietic (22 iunie 1941), nordul Bucovinei a fost eliberat de către armatele româno-germane. Armata Română a intrat în Berhomet la 5 iulie 1941. La scurtă vreme, autoritățile vremii au început să expulzeze peste graniță pe toți cetățenii Bucovinei proveniți din URSS. Hariton
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
în pelicula "Dincolo de barieră" (1965), îl invită pe Fărâmiță Lambru să animeze viața unei cârciumi bucureștene din 1925, alături de actorul Ion Dichiseanu. Succesul este atât de mare încât Francisc Munteanu apelează la lăutarul bucureștean și în filmul următor, "Tunelul" (coproducție româno-sovietică), turnat la Moscova (1966) în compania lui Ștefan Bănică, Margareta Pâslaru, Florin Piersic și, din nou, a lui Ion Dichiseanu. În 1971 apare și în filmul "Facerea lumii", în regia lui Gheorghe Vitandis și în compania actorilor Colea Răutu, Liviu
Fărâmiță Lambru () [Corola-website/Science/306500_a_307829]
-
mixte pentru delimitarea frontierei. Delegația română condusă de generalul Constantin Sănătescu a avut instrucțiuni de a negocia linia de frontieră așa cum era aceasta trasată pe harta anexă ce însoțise ultimatumul din 26 iunie 1940, anume pe talvegul brațului Chilia. Discuțiile româno-sovietice s-au purtat în perioada 6 septembrie-24 octombrie 1940 și s-au dovedit a fi foarte dificile, deoarece partea sovietică contesta granița româno-rusă existentă între 1877 și 1918 la gurile Dunării, pe talvegul brațului Chilia. Șeful delegației sovietice, generalul Matvei
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
Petru Groza și ministrul de externe al URSS, Viaceslav Molotov, au semnat la Moscova "Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între România și URSS", care, cu toate că invoca Tratatul de pace de la Paris din 1947 (conform căruia frontiera româno-sovietică era fixată pe talvegul brațului Chilia), a permis, contrar prevederilor acestui Tratat, trecerea de partea sovietică a șapte insule românești (Coasta Dracului, Dalerul mare și mic, Maican, Limba și Șerpilor), linia frontierei trecând prin canalul și golful Musura spre Sulina
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
externe din cele două țări (Nikolai P. Șutov, prim-secretar la Ambasada U.R.S.S. din București și Eduard Mezincescu, ministru plenipotențiar) au semnat chiar la fața locului, la bordul unei șalupe sovietice, un proces-verbal prin care s-a stabilit frontiera româno-sovietică pe canalul și prin golful Musura. Aceste documente au fost păstrate mult timp secrete astfel că în martie 1949, căpitanul-comandor Constantin Copaciu, membru al comisiei de delimitare a frontierelor, a fost arestat pentru că nu recunoștea URSS-lui ostrovul Limba, Insula Șerpilor
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
sovietici chiar atunci când (fiind Lipoveni) li se adresau în lima rusă. Situația nu a fost oficializată decât odată cu semnarea la București la 27 februarie 1961, a Tratatului încheiat între Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Uniunii Sovietice cu privire la regimul frontierei româno-sovietice, de colaborare și asistență mutuală. Documentele din anii 1948-1949 au fost ratificate la data de 20 iunie 1961 la propunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (pe atunci președinte al Consiliului de Stat) doar de către Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne. Din
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
prevăzut în articolul 49: "Transferurile individuale sau în masă, ca și deportările persoanelor protejate din teritoriile ocupate în teritoriile Puterilor Ocupante sau în orice altă țară, ocupată sau nu, sunt interzise, indiferent de motiv." "SovRom"-urile au fost societăți mixte româno-sovietice înființate în România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și care au existat până în 1954-1956. Între cele două țări a fost semnată pe 8 mai 1945 la Moscova o înțelegere în privința creării acestor organizații. Teoretic ele trebuiau să
Ocupația sovietică a României () [Corola-website/Science/307760_a_309089]
-
fuzionat cu principalul său adversar, SARTA ("Societatea Anonimă Română de Transporturi Aeriene"), sub denumirea "Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul". La 8 august 1945 LARES se desființează, patrimoniul său fiind preluat de nou înființata societate TARS ("Societatea de Transporturi Aeriene Româno-Sovietice"). Compania era în subordinea atât a guvernului român, cât și a celui sovietic. Începând cu data de 1 februarie 1946 au fost înființate zboruri interne de la aeroportul Băneasa din București. În data de 18 septembrie 1954 compania a devenit TAROM
TAROM () [Corola-website/Science/313067_a_314396]
-
din 1947 a început s-a studieze amfibienii și reptilele din România, afirmându-se prin numeroase publicații considerate de referință de către specialiștii din țară și din străinătate. În 1947 este numit șef de sector - științe naturale la Institutul de Studii Româno-Sovietic. În 1954-1957, a lucrat în cadrul Institutului de Biologie al Academiei Române din București. Fiind cel mai bun herpetolog din României, în 1958 a fost numit cercetător principal în Colectivul Fauna R.P.R. al Academiei Republicii Populare Romîne, însă în același an i
Ion E. Fuhn () [Corola-website/Science/332047_a_333376]
-
istorice, președinte al Uniunii societăților științifice ale corpului didactic din România, președinte al Comitetului național al științelor din R.S.R. (1955-1974), președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, director al Institutului de istorie "Nicolae Iorga" din București (1948-1953), director al Institutului de studii româno-sovietice (1962-1964). Pentru activitatea sa științifică, Petre Constantinescu-Iași a primit titlurile de "Doctor honoris causa" al Universității Lomonosov din Moscova, "Om de știință emerit" și laureat al "Premiului de Stat". A încetat din viață la data de 1 decembrie 1977 în
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
deportate au ales să rămână în URSS. Circa 33.000 șvabi bănățeni au fost ridicați de la casele lor între 14 și 16 ianuarie 1945. În orașe, cei vizați a fost scoși cu forța din casele lor de patrule militare mixte româno-sovietice. În sate au fost adunați de jandarmi și funcționarii de la primării, duși la locurile de adunare, apoi urcați în trenuri spre a fi trimiși la Timișoara. Primele transporturi din Timișoara spre Uniunea Sovietică au început pe 18 ianuarie 1945. Săptămâni
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
(în limba rusă: "COBPOMПETPOЛЬ") a fost una dintre societățile mixte româno-sovietice de tip "SovRom" care a preluat în mare parte industria românească de petrol, înființat în 1945. a fost înființat pe 17 iulie 1945 pe fondul armistițiului dintre România și Uniunea Sovietică. Aportul sovietic s-a constituit din bunurile inamice confiscate
Sovrompetrol () [Corola-website/Science/329502_a_330831]
-
siliți să plece de la catedră. Corpul universitar primește dispoziții să încerce să-i liniștească pe studenți. Pentru organele de partid, acțiunile de perturbare a orelor de limba rusă erau considerate foarte grave, deoarece se petreceau tocmai în octombrie, luna prieteniei româno-sovietice, în cinstea Revoluției Socialiste din Octombrie. Studenții de la diferite facultăți cer cu insistență să se trimită delegați ai comitetului central cu care să discute situația din Ungaria. Escaladarea față de prima cerere este evidentă, prin schimbarea subiectului discuțiilor, de la situația economică
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
, ortografiat în unele surse și Maria și Mirabela în Tranzistoria, (în ) este un film româno-sovietic din 1989, regizat de Ion Popescu-Gopo, în care sunt combinate jocul viu al actorilor și desenele animate. Filmul a fost difuzat atât în limba română, cât și dublat în limba rusă. Acesta a fost ultimul film regizat de Ion Popescu-Gopo
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
-i alunge pe faraziți. Fetițele strâng ghemul de lână și se trezesc brusc în pătuțul lor cu ghemul în brațe. Oache, Scăpărici și Omide se transformă în desene animate și își regăsesc locul pe tabloul din dormitor. "" este o coproducție româno-sovietică realizată de "Casa de Filme 5" din cadrul Centrului de Producție Cinematografică București (România), în colaborare cu studiourile "Mosfilm" și "Soiuzmultfilm" (Moscova, URSS). Scenariul a fost scris de Valentin Ejov și de Ion Popescu-Gopo, filmul fiind regizat de Ion Popescu-Gopo. Regizorul
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
din primul film aveau opt ani în plus, deși cea care a interpretat-o pe Mirabela putea să joace întrucât avea numai 14 ani. Rolul Farazitinei este interpretată de balerina rusă Mara Pașici. Animația a fost realizată de un colectiv româno-sovietic format din Marina Voskanianț, Elvira Maslova, Galina Zebrova, Natalia Bogomolova, Marina Rogova și Dmitrii Kulikov, precum și de pictorii Nikolai Mitrohin și Irina Sobianina. Regizor de animație a fost Vladimir (Volodea) Pekar, scenograf a fost Tatiana Koliușeva, operator truka Kabul Radulov
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
văzut în realizarea combinatului o oportunitate de a alimenta cu pelete propriul Combinat Siderurgic din Galați, și-a exprimat interesul de a participa și ea la investiția de la Krivoi Rog și a semnat, în decembrie 1986, o Convenție Bilaterală Interguvernamentală Româno-Sovietică. În iunie 1987 a fost emis Decretul nr. 156, fundamentat pe Decretul Consiliului de Stat nr. 242/1974, nepublicat în Monitorul Oficial, și pe Decretul nr. 138/1976, prin care se legifera participarea României la combinatul de la Dolînska. Pe 12
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
(în , transliterat "Pesni moria") este un film muzical româno-sovietic din 1971, regizat de Francisc Munteanu. Rolurile principale sunt interpretate de Dan Spătaru, Natalia Fateeva, Ștefan Bănică, Ion Dichiseanu, Dumitru Chesa, Réka Nagy, Peter Paulhoffer și Emil Hossu. Filmul a fost foarte popular în Uniunea Sovietică la începutul anilor '70
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
în apă, dar este salvat. Geamantanul ajunge la Mihai. În timp ce tânărul se plimbă cu Nina pe esplanada de la Soci, geamantanul se deschide, iar spectatorii văd că în el nu are decât un carton cu inscripția SFÎRȘIT. "" a fost o coproducție româno-sovietică realizată de Studioul Cinematografic București din România și studioul Mosfilm din URSS. Scenariul a fost scris de Francisc Munteanu și Boris Laskin. Filmul a fost realizat pentru a omagia personalitatea cântărețului Dan Spătaru, care era atunci în mare vogă. Regizor
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
Un ofițer de rezervă era însărcinat cu instrucția militară a voluntarilor. În urma retragerii germane, aceștia au fost urmăriți de NKVD, executați sau deportați în Siberia. Urmele existenței acestei prime faze a rezistenței se regăsesc până în luna octombrie 1944. După armistițiul româno-sovietic (11-12 septembrie 1944), forțele sovietice dispun de toată libertatea de a acționa pe teritoriul României, iar guvernul român își pierde orice autoritate asupra Bucovinei de Nord. De la sfârșitul anului 1944 și până la începutul anului 1945, în România au fost antrenate
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
până în 1989). La fel și Asociația Tineretului Progresist din România (filiala Mehedinți)-(până în 1947). Din cauze politice, Uniunea Patrioților din Turnu Severin are o existență efemeră (din 1945 până în 1946). La 14 iulie 1945 este înființată SovRomtransport, Societate de navigație româno-sovietică de tip SovRom, care are ca scop exploatarea în comun a mijloacelor și resurselor de transport ale Statului Român, în vederea plății datoriei de război către Uniunea Sovietică. Constituirea SovRomtransport (desfințată în 1954) are loc în contextul armistițiului încheiat în 1944
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a delimita teritoriul controlat de rebelii separatiști transnistreni de cel al Republicii Moldova. Acest sector de frontieră are o lungime de 411 km și nu este păzit decât de autoritățile separatiste transnistrene, deoarece Republica Moldova consideră Transnistria un teritoriu moldovean autonom. Frontiera româno-sovietică a fost fixată în iunie 1940 de către o comisie sovieto-română constituită ca urmare a cedării de către România a Basarabiei și nordului Bucovinei către URSS în urma ultimatumului sovietic. Această frontieră separa regiunile istorice ale Moldovei occidentale și Moldovei orientale (cunoscută ca
Frontiera între Republica Moldova și regiunea transnistreană () [Corola-website/Science/319123_a_320452]
-
Sovrom-urile, de multe ori SOVROM, au fost societăți mixte româno-sovietice înființate în 1945 în urma unui acord între România și Uniunea Sovietică, semnat la Moscova pe 8 mai 1945, cu scopul oficial de a gestiona recuperarea datoriilor României față de Uniunea Sovietică (vezi Tratatele de pace de la Paris, 1947). Sovrom-urile au funcționat
SovRom () [Corola-website/Science/303647_a_304976]