16,823 matches
-
2 (PG 60, col. 107); Ex. in Ps., 109, 5: „Toată răutatea este izgonită, virtutea este restaurată, harul Duhului este trimis, pescari vameși și făcători de corturi închid gurile filosofilor și limba retorilor este amuțită, tirania demonilor este nimicită” (ed. rom., 397; PG 55, col. 273). footnote> și că au fost lipsiți de viclenia și verbozitatea oratorilor păgâni<footnote Chrys., Hom. in I Cor., 5, 6 (ed. rom., 55-58; PG 61, col. 48); Laz., 3, 3 (ed. rom., 72-73; PG 48
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
închid gurile filosofilor și limba retorilor este amuțită, tirania demonilor este nimicită” (ed. rom., 397; PG 55, col. 273). footnote> și că au fost lipsiți de viclenia și verbozitatea oratorilor păgâni<footnote Chrys., Hom. in I Cor., 5, 6 (ed. rom., 55-58; PG 61, col. 48); Laz., 3, 3 (ed. rom., 72-73; PG 48, col. 994). footnote>. Scriitorul antiohian, analizând afirmația apostolului neamurilor că ar fi „neiscusit în cuvânt”, răspundea criticii aduse retoricii astfel: „Dacă aș cere de la preot să aibă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
este nimicită” (ed. rom., 397; PG 55, col. 273). footnote> și că au fost lipsiți de viclenia și verbozitatea oratorilor păgâni<footnote Chrys., Hom. in I Cor., 5, 6 (ed. rom., 55-58; PG 61, col. 48); Laz., 3, 3 (ed. rom., 72-73; PG 48, col. 994). footnote>. Scriitorul antiohian, analizând afirmația apostolului neamurilor că ar fi „neiscusit în cuvânt”, răspundea criticii aduse retoricii astfel: „Dacă aș cere de la preot să aibă dulceața cuvântărilor lui Isocarte, majestatea lui Demostene, gravitatea lui Tucidide
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nici podoaba căutată a cuvântărilor oratorilor păgâni și nici nu mă interesează cum îi sunt fraza și stilul. Să fie preotul sărac în cuvinte! Să-și aranjeze simplu și fără meșteșugire cuvintele în frază!”<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 141-142; PG 48, col. 670); Oppugn., 3, 11 (ed. rom. 278; PG 47, col. 367). footnote>. De asemenea, într-o omilie la Psalmi le spunea ascultătorilor: „Trebuie, așadar, astăzi să vă dau o răsplată pentru osteneala aceea, alcătuind pentru voi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mă interesează cum îi sunt fraza și stilul. Să fie preotul sărac în cuvinte! Să-și aranjeze simplu și fără meșteșugire cuvintele în frază!”<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 141-142; PG 48, col. 670); Oppugn., 3, 11 (ed. rom. 278; PG 47, col. 367). footnote>. De asemenea, într-o omilie la Psalmi le spunea ascultătorilor: „Trebuie, așadar, astăzi să vă dau o răsplată pentru osteneala aceea, alcătuind pentru voi un discurs mai limpede. Căci nu trebuie să ții mereu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mult răgaz și libertate, căci și de aici, iarăși devine leneșă. De aceea felu rit trebuie să fie chipul învățăturii și trebuie să potrivești cuvântul, făcândul uneori mai laudativ, alteori mai polemic”<footnote Chrys., Exp. in Ps., 41, 1 (ed. rom., 209). footnote>. În altă parte, scriitorul antiohian a combătut cuvântările pompoase, alcătuite numai pentru plăcerea auzului<footnote I. Popa, Opera Sfinților Părinți din epoca de aur ca izvor al predicii, ST, 5-6, 1970, 437. footnote>. „Mulți se ostenesc - zice el
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
noi ascultăm predicile numai ca să avem distracție și apoi să plecăm acasă”<footnote S. Caplat, op. cit., 712. footnote>. Deși Ioan Hrisostom era plin de acuzații la adresa oratorilor contemporani și, în particular, a profesorului său, Libanius<footnote Chrys., Vid. , 2 (ed. rom., 149; PG 48, col. 601); Pan. Bab., 18 (ed. rom., 339; PG 50, col. 550 556). footnote>, totuși, credea că un anumit număr de artificii oratorice este permis în predicile sale datorită neputinței ascultătorilor de a înțelege preceptele creștine: „Când
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
plecăm acasă”<footnote S. Caplat, op. cit., 712. footnote>. Deși Ioan Hrisostom era plin de acuzații la adresa oratorilor contemporani și, în particular, a profesorului său, Libanius<footnote Chrys., Vid. , 2 (ed. rom., 149; PG 48, col. 601); Pan. Bab., 18 (ed. rom., 339; PG 50, col. 550 556). footnote>, totuși, credea că un anumit număr de artificii oratorice este permis în predicile sale datorită neputinței ascultătorilor de a înțelege preceptele creștine: „Când suntem slabi trebuie să pregătim mult timp cuvântul, să-l
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
facem variat, să aibă pilde și exemple, să fie frumos alcătuit, să aibă fraze oratorice, cadențe și altele multele de acestea, ca din toate să putem alege ușor ceea ce este de folos”<footnote Chrys., De proph. obsc., 1, 1 (ed. rom., 508; PG 56, col. 165). footnote>. Așadar, deși Ioan Hrisostom a permis apelul la mijloacele oratoriei clasice în anumite situații, totuși, admirând stilul scrierilor vetero și neotestamentare, a susținut expunerea adevărului de credință într-o formă elegantă și simplă. Mai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
două posturi de miniștri, cinci de subsecretari și zece de alți demnitari, ca să putem spune cu gura plină că starea națiunii este bună! Cronica latină II Din confuzie, recunosc, m-am adresat unor aborigeni spunând: — Frați romani! — Ce mi-e romi, ce mi-e romani, mâncate-aș! au zis ei. — Este; că la voi se spune bulibașă, iar la ei se spune Cezar! — Iulică Cezar au recunoscut ei da! Împăratul!... Împăratu Romanilor, ce nu cunoaștem noi restaurantu din Sibiu?!... Mda, le-
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Iustin, καì θεοῦ τεκνα ἀληθινὰ καλούμεθα καì εσμεν (Dialogul cu iudeul Tryfon, 123) pare să se apropie mai mult de sintagma din 1 Ioan, ἴνα τεκα θϵοῦ κληθωμεν καì ϵσμεν (3, 1), decât sintagma lui Pavel, ὃτι εσμεν τεκνα θεοῦ (Rom. 8, 16), chiar dacă Sfântul Iustin are o relație directă cu Sfântul Pavel și utilizează în mod cert Epistola către Romani a acestuia din urmă în Dialog. Dacă aceasta este o aluzie la Sfântul Ioan, este una dintre cele mai timpurii
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
adunare și în mijlocul dumnezeilor va judeca”, Sfântul Irineu susține că aceasta se referă la Tatăl, Fiul și la acei care au primit înfierea, anume, adunarea Bisericii lui Hristos, adică, acei care au primit slava înfierii, prin care strigăm, «Abba, Părinte!»” (Rom. 8, 16). Psalmul 81, 6 fusese discutat într-o manieră similară anterior, de către Sfântul Iustin Martirul. Dar Sfântul Iustin rămâne încă aproape de exegeza rabinică, care considera că oamenii devin „Dumnezei” prin supunerea în fața Legii. Sfântul Irineu este primul care s-
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
sa, ci veți lua putere, venind Spiritul Sfânt peste voi, și Îmi veți fi mie martori În Ierusalim și În toată Iudeea și În Samaria și până la marginea pământului” (Fp Ap 1,6-8; cf. Mt 28,19; Mc 16,15; Rom 10,18; Col 1,23). Istorisirea inaugurării acestei misiuni universale, adresată și neamurilor, se concretizează În două episoade cruciale. Este vorba Întâi de toate de ceea ce a făcut Petru și de Întreprinderea celei dintâi călătorii misionare de către Paul. Atunci se
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
primeștem moștenirea lui Petru și Paul și deopotrivă a Ierusalimului.13 Rațiuni apostolice, politice, comerciale, economice și sociale Îi conferă bisericii Romei, centru al oicumenei, o poziție privilegiată și, prin urmare, de Întâlnire și contact Între comunități (v. salutările din Rom 16; 1Pt 5,13; Col 4,16). Astfel comunitatea romană a avut un rol unitar și de mediere recunoscută și primită; bisericile comunicau Între ele Încă din secolul II prin lucrarea Romei (cf. Eusebiu, Ist. Bis. 5,25; 6,43
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
3). Biserica romană se bucura de un mare prestigiu Încă de la Începuturile creștinismului; Paul Îi scrie o epistolă În care vădește multă considerație, cu toate că nu este o comunitate fondată de el, și laudă credința romanilor care „se vestește În toată lumea” (Rom 1,8). Cea dintâi Epistolă a lui Petru, Îndreptată către creștinii din unele provincii anatolice, provine din biserica din capitală. În continuarea acesteia, la sfârșitul veacului I, Prima Clementis reprezintă o intervenție plină de autoritate a comunității romane cu prilejul
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Noul Testament este socotit ca fiind un act îngrozitor, o încălcare a legii (Lc. 15,18); dezordine a voinței omenești, care ajunge să se proslăvească pe sine în locul lui Dumnezeu (In. 12,43); robie de care ne putem elibera prin har (Rom. 6,18), călcare a legii, nedreptate, lucrare a diavolului (In. 3,4)<footnote Mitropolit Dr. Nicolae Mladin, Prof. Diac. Dr. Orest Bucevschi, Prof. Dr. Constantin Pavel, Pr. Diac. Dr. Ioan Zăgrean, „Teologia Morală Ortodoxă pentru Facultățile de Teologie”, vol. I
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ale acestora Relevând pe cât posibil gravitatea păcatelor, putem menționa, pe baza mărturiei Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți, că orice păcat săvârșit aduce cu sine neliniștea (Geneza 4, 9-11), pe când viața în Duhul Sfânt pacifică sufletul; păcatul aduce mustrarea conștiinței (Rom. 2, 9; Ps. 37, 3), Hristos însă, mângâie cu liniștea și cu lauda conștiinței pe cei virtuoși; păcatul generează boli ale trupului (I Cor. 11, 30), Hristos dăruiește sănătatea morală, sfințenia și fericirea sufletului; păcatul duce în final la moartea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ele. Deci, cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin orice păcat îl necinstim pe El (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Prin păcat, omul se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine se apropiem de Dumnezeu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ea însăși, fie corupând și stricând natura sa, pe care Tu ai făcut-o și ai rânduit-o, fie folosind fără măsură lucrurile admise, fie arzând de dorul lucrurilor care nu sunt permise în această folosință care este contra firii (Rom. 1,26)”<footnote Fericitul Augustin, „Confessiones”, trad. de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, ediția a II-a, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p.131. footnote>. Astăzi însă, omul trupesc și secularizat nu simte
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Despre legea duhovnicească”, cap. 119, în „Filocalia...”, vol. I, p. 247. footnote>. Suntem sfătuiți să ne păzim conștiința sănătoasă, curată, nepătată, ca să alunge îndată de la sine orice atingere a păcatului ca pe o otravă ucigătoare, fiindcă plata păcatului este moartea (Rom., 6,23). Aceleași îndemnuri le avem și de la Sfântul Ioan Gură de Aur, care dezvoltă ideea precedentă, dând și îndrumări celor care au consimțit deja cu ispita: „Vă îndemn, păziți-vă chiar de la început, să nu zămisliți în voi o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Marele Mir, spunând: «pecetea darurilor Duhului Sfânt». Prin credință și prin harul Sfântului Duh sălășluit de la Botez în lăuntrul omului, Hristos sălășluiește în inimile celor botezați (Efes. 3, 17-18), pregătindu-i pentru învierea cea de obște și pentru viața veșnică (Rom. 6, 22-23; In. 6, 40 și 47). Precum am observat și în capitolele anterioare, Sfântul Grigorie al Nyssei subliniază că cel care a trecut prin apă, ieșind din ea, trebuie să scoată sau să lepede o dată cu sine din ea și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Dumnezeu pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului. Iar pomul vieții este Sfântul Duh, Care sălășluiește în omul credincios, după cum spune Pavel: Nu știți că trupurile voastre sunt templul Sfântului Duh, Care locuiește în voi? (I Cor. VI, 19; Rom. VIII, 11). Iar pomul cunoștinței binelui și răului este simțirea, care produce două roduri contrare între ele, îndoite la rândul lor ele înseși prin fire<footnote Ibidem, p. 323. footnote>. Rodurile celor două feluri de pomi ai raiului cunoscut cu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lui Hristos. Fără Cruce am fi știut ceva despre iubire în general dar n-am fi știut nimic despre iubirea lui Dumnezeu față de noi. Abia prin moartea lui Hristos pe cruce, Dumnezeu își învederează negrăita Lui bunătate (dragoste) față de lume (Rom., 5, 8)<footnote Dumitru Belu, Despre iubire, Editura Omniscop, Craiova, 1997, p. 86. footnote>. În al doilea rând, crucea ne arată că agape este o iubire care, pentru salvarea celuilalt, nu se dă în lături de la nici o suferință. Dumnezeu nu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
parte toate minunile pe care urmau să le facă apostolii, a spus: <<Întru aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții>> (Ioan 13, 35), iar Pavel a spus că dragostea este împlinirea Legii (Rom. 13, 10) și că, dacă lipsește dragostea (I Corinteni 13, 1-2), harismele nu sunt de nici un folos (I Corinteni 12, 8-10)<footnote Idem, Despre preoție, 2, 6, P.G. XLVIII, col. 637. footnote>. În scrierile lor, Sfinții Părinți lasă să se
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
răspuns la iubirea oamenilor față de Dumnezeu, căci Dumnezeu și-a arătat dragostea Lui față de noi oamenii prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoși (...) Fiind vrăjmași, ne-am împăcat cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său (Rom., 5, 8-10). Însă, cum poate fi un vrăjmaș împăcat cât timp este încă vrăjmaș? În Domnul este posibil și Sfântul Apostol Pavel concluzionează din această taină nepătrunsă că după această dovadă prin moartea lui Hristos care ne face împăcați și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]