114 matches
-
poporu, care io am dreptu să mă cred aderent la iel; făgăduiala, pă paroldoner, că direcția o să ia În samă, or nu, subiectele propuse dă semnataru, care, cu aprobarea din prima a lu Fetița Nux (care, după mandea, are un romanț c-o piticanie fonfăită care știe să meargă cu liftu), o să ajungă, când i-a suna ceasu, anteproiecte dă scenar și dialoguri pă bune. Crezi-mi barimi o dată În viață, Ustáriz: dacă-i cazu, pă loc Îmi sare muștaru. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dintotdeauna, ajuns acum la paroxism? Așteptând cu nerăbdare să vadă Parisul, ca sub o vrajă în care își trăise întreaga adolescență, cu baluri, recepții, petreceri, discuții, ceaiuri, toalete și obiceiuri provinciale, toate perfecte în măsura în care erau după moda franțuzească, cu nenumărate romanțuri de amor, stupide de-a dreptul, dar aduse de acolo, asta era important, cu istorisirile sofisticate și exaltate ale celor ce călătoriseră, la sfârșitul veacului de dinainte, în orașul pe care îl descriau strălucitor și plin de podoabe, încât primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în casa bătrânească, stârnind invidia soră-sii măritate în absența ei cu un colonel cu glas înfiorător, bărbat pe care îl mai văzuse și în București de câteva ori, venise la gazda ei cu brațele pline de flori, ca în romanțuri, politicos, totuși cu gândul la cercetările sale, despre care îi și vorbea în timp ce se plimbau pe sub tei, și când priveau apele Cișmigiului, și când o invita la câte un teatru, exasperând-o aproape, deși în sinea ei simțea că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
amănunțite, etc. Alt moment remarcabil în evoluția speciei românești îl înscrie Nicolae Filimon, creatorul primului roman autentic, valoros din toate punctele de vedere.Este vorba de Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarece mănâncă, definit de autor „romanț original” (1863). Ciocoii vechi și noi se ramarcă întâi de toate, prin caracterul dominant realist, cât și ca un prețios document al istoriei sociale românești. Continuă critica socială din Nenorocirile unui slujnicar, dar conține și elemente proprii romantismului. Cercetătorii au
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
absolut toate, auster și integru, le împodobeam în litere, spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile oricăror capricii, sclifoseli, garagațe... Cui i-e frică de ștampile (Fișă pentru Romanțul poștal) Transcriu ca-ntr-un delir! Ștampile de complezență, ștampile ale poștei balneare, ștampile de carantină, ștampile poștale „Paquebot“, ștampile poștale „Ancora“, ștampile poștale „Arc de cerc“, ștampile poștale concentrice, ștampile poștale „Crin“, ștampile poștale „Crucea florală“, ștampile poștale cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
scrise pentru viețile noastre devine limpede, în mod surprinzător, dacă ne gîndim la formele narațiunii de care depindem, ca suport și inspirație: biografii și autobiografii; texte istorice; istorii și articole de presă; scrisori și jurnale; romane, romane de senzație și romanțuri; istorii de cazuri medicale; casete pentru uz școlar; curricula vitae; rapoarte ale poliției privind „incidente”; treceri în revistă ale realizărilor anuale; și, mai ales, povestirile pe care le spunem despre noi și despre alții - povestiri despre succese și necazuri, despre
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
abstracte mai degrabă decît concrete. Narațiunile literare moderne au condiții care s-ar putea descrie în termenii obiectului, cu un oarecare grad de probabilitate, ca realizare, eliberare, fericire, autocunoaștere. Și încă rămîn pe dinafară povestirile de spionaj, povestirile "Vestului sălbatec”, romanțurile și povestirile polițiste unde se urmărește un anume obiect tangibil: un anume criminal sau un amant, un agent sau un document secret. În multe tipuri de narațiune modernă, rolul de furnizor/remitent/supra-ajutor s-a atenuat sensibil; dar, din nou
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
scrie Didinei: „Prea iubita mea angelă, s-a Întâmplat un caz de o comèdie mare În chestia noastră prin respectivu tău Pampon și o individă!... Trebuie să ne vedem deseară ca să-Ți spui cum curge În defavor toată intriga asupra romanțului nostru, să juri că devine ca la Teatru, pentru care nu cumva să lipsești deseară de la bal cum ne-a fost vorba. Trimite-l pe Pampon să joace conțina și vino negreșit... Al tău adorant până la moarte... Nae”. Dacă respectivul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
o individă, ceea ce Înseamnă că vrea și să păstreaze discreție asupra identității ei În scrisoare, dar și că e stânjenit de calitatea Îndoielnică a femeii cu care s-a Încurcat amoros, desconsiderând-o total. Nae se dorește protagonist de romanț, contrariat de turnura pe care a luat-o pe neașteptate povestea lor de amor. Și Nae, respectând convențiile compunerii epistolare, Încheie făgăduind să o adore pe Didina 6 până la moarte. Desigur, până la moartea iubirii lui pentru ea. Dar pentru Nae
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
În final, logodna dintre cei doi tineri. O mică dramă sentimentală (tânărul Întreținut la studii de Porția Încearcă să fugă de responsabilități și-și pregătește retragerea teatral) capătă importanța unei probleme stringente, de larg interes. Faptul divers capătă turnura unui romanț În foileton. Femeia are imaginație, e simulantă și-și asumă rolul de victimă a iubirii și a bărbatului, Înscenând un suicid. Efectul e cel scontat: publicul larg e implicat În propria dramă și se constituie activ În jurat și asistent
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
scrie Didinei: „Prea iubita mea angelă, s-a Întâmplat un caz de o comèdie mare În chestia noastră prin respectivu tău Pampon și o individă!... Trebuie să ne vedem deseară ca să-Ți spui cum curge În defavor toată intriga asupra romanțului nostru, să juri că devine ca la Teatru...” (s.n.). Povestea de amor Își asociază comèdia, iar viața se teatralizează permanent. Viața e percepută ca spectacol. Conștienți parcă de faptul că lumea e o amplă scenă, eroii caragialieni din creația comică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
o "broșură", cuprinzînd 18 scrisori, sub titlul "Julia sau Noua Eloiză ori Scrisori a doi amanți lăcuitori într-o mică cetate în poalele Alpilor. Adunate și publicate de J.-J. Rousseau". În "însemnarea" sa, I.H. Rădulescu lămurește motivele alegerii acestui "romanț", pe de-o parte, deoarece dispunea de "lipiciul și undița amorului", iar, pe de altă parte, datorită folosului educativ: "Folosul ce poate pricinui această carte tinerimii", autorul "amestecînd cu atîta înțelepciune, pe lîngă amor, învățăturile sale cele frumoase și atîtea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
venind dinspre Ploaia și ajungând la Sonet despre Unire, Mircea Ivănescu se descoperă uluitor de repede ca poet al discreției percepută în varii sensuri: mai întâi, la nivelul sentimentului, adică al discreției erotice, al cărei model anacronic pare preluat din romanțurile medievale și copiat după modalitatea sentimentală a trubadurilor sau a personajelor din romanele bretone, transmutând fără greș plumbul referințelor de orice fel, chiar și al acelora politice, în aurul versurilor de dragoste; apoi, la nivelul tehnicii intertextualității, se practică, pentru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și partidul, în Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorări în comunismul românesc, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 185. De mare folos pentru aprofundarea modelului erotic oficial la vârsta adolescenței comuniste sunt, de asemenea, și capitolele Romanț(ă) pentru tânărul ilegalist (Angelo Mitchievici) și Inițierea comunistă a femeii (Paul Cernat). 3 M. Ungheanu, ""Versurile" lui Mircea Ivănescu", în Luceafărul, 1968, nr. 38, p. 2. 4 Apud Lucian Raicu, ""Alte poeme"", în România literară, 1973, nr. 35, p.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din 1971 i se îngăduie, în fine, să respire! ( Atunci i s-a cenzurat placheta de versuri începând chiar cu titlul: Îngăduiți mi să respir !) Ultimul titlu citat (Capăt de linie) trimite la una din obsesiile tematice ale autorului de „romanțuri”: călătoria, trenul și gările. Explicații s-ar găsi în zona biograficului și a psihologiei persoanei, dar nu își au 179 locul aici. Volumul este un „document sufletesc” (Ibrăileanu), reconstituirea traiectoriei unei vieți, realizată cu meșteșugul poetului trecut prin publicistică și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din 1971 i se îngăduie, în fine, să respire! ( Atunci i s-a cenzurat placheta de versuri începând chiar cu titlul: Îngăduiți mi să respir !) Ultimul titlu citat (Capăt de linie) trimite la una din obsesiile tematice ale autorului de „romanțuri”: călătoria, trenul și gările. Explicații s-ar găsi în zona biograficului și a psihologiei persoanei, dar nu își au 179 locul aici. Volumul este un „document sufletesc” (Ibrăileanu), reconstituirea traiectoriei unei vieți, realizată cu meșteșugul poetului trecut prin publicistică și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
trans-roman, Never Let Me Go. Cu el și nu numai cu el narațiunea s-a mutat definitiv din basm în coșmar. Ce mai contează o intrigă bine făcută, un personaj îndrăgostit? Le putem îngădui, susține tacit romancierul, fiindcă noi nu romanțul îl desființăm ci chiar substratul lui. Să nu mai acuzăm intrigile bine făcute, să lăsăm romanul să captiveze și să dea pâine, circ și basm (iubire și promisiunea de viață eternă). Ceea ce ineviatbil o să fie distrus este rasa umană. Omul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să le facă câtuși de puțin convingătoare. Romanul realist încearcă să le facă să pară parte din reprezentarea realului. "Contractul" cu lectorul depinde în parte de tipul de operă, de regulile implicite care o guvernează. Am intitulat Small World un "romanț universitar" ca să-mi acord privilegiul de a include în intrigă o mulțime de răsuceli și concidențe improbabile. LV. The British Museum Is Falling Down (1965), la fel ca Souls and Bodies (1990), abordează viziunea religioasă a existenței, pe care o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
le dăruiesc această carte de Adevăruri, nu sub chipul unei profeții, ci din pricina Frumuseții care abundă în Adevărul ei și care o face adevărată [s.n.]. Lor le ofer această bucată doar ca o Operă de Artă - să zicem că un Romanț, sau, daca nu pretind prea mult, ca un Poem. Ceea ce propun este Adevărat: - de aceea nu poate muri - iar dacă, în vreun fel, va fi călcata în picioare și va muri, se va ridica din nou spre Viața Eternă. Totuși
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
unei realități mai înalte, spirituale, oglinzi, prin care se dezvăluie, criptic, mecanismele ascunse ale universului și, prin asemănare, ale procesului de creație literară. Ideea din urmă se regăsește și în poetica lui Edgar Poe. Inspirat de Schlegel, în recenzia la romanțul Undine: A Miniature Românce, de Baron de la Motte Fouqué, publicată în ediția din septembrie 1839, Burton's Gentleman's Magazine, în analiza imaginației, pe care o face cu acest prilej, el dezavuează "geniul rău la prozaicului" ("evil genius of mere
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
deosebită de cea lirică). Dar principala trăsătură a narațiunii este caracterul ei cuprinzător : scene în dialog (care ar putea fi jucate) alternează cu relatări care rezumă acțiunea. *6 Principalele două tipuri de narațiune au fost numite în engleză, unul românce (romanț), iar celălalt novei (roman), în 1785, Clara Reeve a făcut între ele următoarea distincție : Primul tip (the novel) prezintă o imagine a vieții, a obiceiurilor reale și a epocii în care este scris. Cel de al doilea tip (the romance
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în proză : romanul se dezvoltă din familia formelor narative nefictive - scrisoarea, jurnalul intim, biografia, cronica sau scrierea istorică ; el se dezvoltă, ca să spunem așa, din documente ; stilistic, el pune accentul pe detaliul caracteristic, pe mimesis, în sensul strict al cuvântului. Romanțul, oare continuă tradiția epopeii și a romanului .cavaleresc medieval, poate neglija veridicitatea detaliului (de exemplu, reproducerea limbajului individual în dialog), adresându-se unei realități superioare, unei psihologii mai profunde." Când un scriitor își numește opera a românce, scrie Hawthorne, este
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
unei realități superioare, unei psihologii mai profunde." Când un scriitor își numește opera a românce, scrie Hawthorne, este clar că el dorește să ceară o oarecare übertäte atât pentru stilul cât și pentru conținutul ei..." Dacă acțiunea unui astfel de romanț este situată în trecut, autorul n-o face pentru a zugrăvi cu minuțiozitate acel trecut, ci pentru a-și crea, după cum se exprimă în altă parte Hawthorne, "un fel de... domeniu poetic, în care să nu se pună accentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de îngropat pe cei vii" (1993; poezie) ; "Fratele meu, străinul" (1995; poezie) ; "Titanic șvaițer. Momente și schițe" (1997, schițe); "Supraviețuitorul și alte poeme" (1997; poezie) ; "Complicitate" (1998; poezie); "Goliath" (1999, proză scurtă); "Îngerul căzut" (2001, poezie) ; "Bătrânul și Marta", (un romanț și câteva povestiri, 2002; "România pe înțelesul tuturor" (proză politică, 2003); "Gloria milei" (2003; poezie); Ce rost are să trăiești în România tranziției?" (2004; eseu social-politic); "Podul" (2004, teatru); "Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului" (eseu, 2004); "Părintele Iustin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]