336 matches
-
face să apară în acest panopticum câte o irizație de poezie: „Cu o batistă de fluturi / Am șters gârla / De lacrimile / Primei copilării.“ Când se întâmplă însă așa, avem, din nefericire, prilejul să constatăm că el este adeptul unei poezii romanțioase, căzute de multă vreme în desuetudine. Poate tocmai de aceea se chinuiește să imagineze tot felul de situații imposibile. Speră că astfel își modernizează stilul. Nu și l modernizează. Reușește doar să ne amuze și, uneori, să ne sperie cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
2001) sunt pline de gângureli amoroase, stânjenitoare pentru cititor, întrucât îi creează impresia că a pătruns din greșeală în intimitatea unei femei care își alintă iubitul. Titlul volumului ar trebui citit ca un avertisment: „Atenție, înăuntru se află versuri extatic romanțioase, care o să vă facă să vă simțiți stânjeniți!“ Noi însă ignorăm mesajul, induși în eroare și de prezentarea semnată de Mircea Micu, care o ridică în slăvi pe autoare. El ne asigură că vom descoperi „o poetă în adevăratul sens
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
înapoi, la București... Critica duioasA Miron țic poate fi considerat inventatorul unui nou gen de critică: critica duioasă. Recenziile din cartea pe care a publicat-o nu demult - Sufletul bolnav de carte, Amurg sentimental, București, 2006 - sunt expresia unei iubiri romanțioase față de fiecare autor supus atenției. Despre obscura poetă Valeria Manta Tăicuțu, Miron țic scrie impresionat până la lacrimi: „Poeta trudește la alcătuirea fiecărui sonet, așa cum rândunica își construiește cuibul, sub o streașină de casă.“ În aceeași stare de spirit este caracterizată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să celebreze căsătoria în tradiția shinto, în fața unui altar amenajat adesea și ne găsim deja în plină frenezie a simulacrelor într-o biserică creștină, pentru ca tânăra mireasă să poată trece rapid de la kimono-ul tradițional la rochia nupțială occidentală (o fantezie romanțioasă întreținută, cum sugeram altundeva, de producțiile hollywoodiene, extrem de populare). Această stare de fapt (care, eliminând extravaganțele locale, ar putea aminti de ateismul sau, mai bine încă, de agnosticismul Europei Occidentale ori al Americii de Nord), dublată de miracolul economic în urma căruia țara
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aducă în prim plan autoreflexivitatea estetică și didactica transcendentală a acestui text shakespearian târziu. Reprezentația de la Palatul Cotroceni atinge acest ultim palier de interpretare a piesei, întrucât reduce, denudează și diluează întreaga anecdotică a textului, țesătura de coincidențe ori opoziții romanțioase a sa, pentru a ajunge la scheletul minimalist, modern sau postmodern al lui Shaekespeare. Deși spectacolul respiră dintr-o simplificare a anecdoticii structurii piesei, el adâncește înțelegerea universalului uman spre care țintește de-a dreptul didactic oricare din ultimele texte
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
expresii ale stării de așteptare a ceva inefabil ce trebuie să vină etc. Totuși, toate acestea sunt mai curând reziduuri ale unei vârste depășite. La 21 de ani, notațiile Marianei Șora atestă o rapidă maturizare și iau distanță față de genul romanțios, patetic-clamoros. E perceptibil acest spor de calitate îndeosebi în acele notații unde, fără a se angaja într-o direcție sau alta, ea își exprimă opinia și adoptă o atitudine principial corectă, căreia, cum se va vedea din jurnalul de senectute
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
atras cu adevărat atenția. Am văzut două puneri în scenă ale lui Alexandru Dumitru Măzgăreanu: Fool for love de Sam Shepard - examenul de licență, a absolvit regie de teatru în 2008, la clasa profesorului Tudor Mărăscu, în cadrul UNATC București - și Romanțioșii de Edmond Rostand. Primul spectacol a fost găzduit de Teatrul Nottara. Trebuie să menționez aici ceva. Acest teatru a susținut, de-a lungul timpului, multe producții ale absolvenților pe care le-a introdus cu grijă în atenția spectatorilor fideli, pre-cum
Fețele iubirii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7551_a_8876]
-
descoperit cum să o facă. Atenția lui Alexandru Măzgăreanu la miezul fiecărei situații, cercetarea ei cu precădere din punctul de vedere al artei actorului creează terenul solid al acestei viziuni regizorale. Pătimașă și rece, deopotrivă. Cîteva luni mai tîrziu, în Romanțioșii am primit certitudinea intuiției mele. Măzgăreanu are stofă de regizor. Ce trebuie iarăși precizat este proiectul extraordinar Comedia ține la tineri, care funcționează de cîțiva ani la Teatrul de Comedie, care îi provoacă foarte serios pe cei la început de
Fețele iubirii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7551_a_8876]
-
Măzgăreanu - cel mai bun spectacol ș.a.m.d. Tot în cadrul acestui proiect am văzut, de pildă, spectacolul de debut al regizorului Vladimir Anton, Bella și cavalerul fără nume. Sala Studio de la Comedie, care găzduiește proiectul are tot: intimitate, căldură, acustică. Romanțioșii este o altă față a iu-birii. O iubire naivă, ca în picturile delicate și puțin stîngace. Registrul se schimbă complet. Ca și codul în care lucrează de data asta regizorul. Tot cu colegi de-ai lui, tineri și proaspeți, foarte
Fețele iubirii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7551_a_8876]
-
jocul modern al actorilor, de curînd absolvenți. Și într-o montare, și în cealăltă, spațiul, decorul, costumele, luminile, muzica nu sînt lăsate în plan secund sau la voia întîmplării. Și Ioana Pashca în Fool for love, și Georgiana Săvuța în Romanțioșii susțin, prin scenografie, armonia spectacolelor. Așa cum în planul regizoral există o simplitate a ideii, o claritate a ei, o forță, tot așa și spațiile sînt gîndite minimalist, perfect funcționale, dînd dovadă de un simț al textului și de o bună
Fețele iubirii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7551_a_8876]
-
rareori o depistezi pe scene. Gracilă, suavă, bine ancorată în rol și în propriile-i disponibilități, extrem de precisă în rostire - fără cusur! - știind exact ce joacă, Irina Drăgănescu este încîntătoare. O emblemă poetică a poeziei acestui spectacol. Nu știu dacă Romanțioșii se mai joacă la sala Berlogea de la UNATC. Știu că, tot ca o șansă, este găzduit, o vreme, la Nottara. Merită să mergeți și să vedeți acești tineri serioși, care, sper, par să înțeleagă că în meseria asta talentul fără
Fețele iubirii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7551_a_8876]
-
gîndurile mi se întorc într-acolo, mă simt cuprins - cum aș putea să-ți spun? - ca într-un soi de Ťorgasm moralť, de un val de recunoștință care-mi încălzește brusc pieptul". La un moment dat ne întîmpină o secvență romanțioasă, în contul unei febrile atracții erotice din junețe: "Ziua a trecut în așteptarea misteriosului semn de la Imma. Nu s-a întîmplat însă nimic. Seara, m-am urcat în tren spre Helsingborg cu convingerea că bruta de Mario (ah, îi uram
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
cumpărat-o, este paranoica lui convingere că lungul și absurdul prizonierat în temnița de la Chateau d'If îi dă dreptul să se considere la fel de atotputernic precum Dumnezeu. Patima bătrânului căpitan din Mercure este doar morbidă. Iar mimetismul transformă romanticul în romanțios și dă supraumanului nobil și emoționant din romanul lui Dumas un aspect subuman trivial și demn de plâns.
Nu tot ce se repetă semnifică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6268_a_7593]
-
Avea patruzeci și cinci de ani, Cyrus trecuse de cincizeci. Beverly a zis: „Probabil că voia cu disperare să se nască”. O afirmație care a fost luată în serios. Era expertă în copii, era doctor de copii, și fără povești romanțioase în privința lor. Peter l-a cunoscut pe Mizzy cînd Rebecca l-a adus întîia oară la Richmond. Era agitat că avea să-i cunoască familia, stingherit de presupusa notă de necuviință - nu era cam ciudat ca un doctorand să fie
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
libertatea de a confrunta scrisul cu viața, dar o viață care îmbrățișează tandru clișeele dragi. Și aceasta idealitate fragilă ne este servită cu un surâs ironic în colțul buzelor în timp ce cameră îi fixează pe cei doi îndrăgostiți care se îndepărtează romanțios în Parisul nocturn și pluvial. Woody Allen a reușit din nou să facă dintr-un oraș un personaj. De data aceasta Parisul, amfitrionul care te introduce în povestea de dragoste. Începutul filmului derulează nostalgic imagini de carte poștală din Parisul
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
de prietenie, cu aspecte, totuși, de amitié amoureuse. „Adevăratele noastre discuții - îi scria ea -trebuie să rămână între noi, ca mângăierile unor îndrăgostiți, dar încă și mai încântătoare, deoarece prietenia are propriile ei mistere, netulburate de vijeliile personalității". Mai puțin romanțios, Flaubert admitea și el, într-o scrisoare din septembrie 1869: „... cert este că între noi există o legătură puternică" George Sand, care inițiase această relație atunci când a luat atitudine publică în apărarea recent apărutului roman Salammbô, hulit de critica vremii
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
atît relația cu textul, cît cea cu tinerii colegi de la actorie, din UNATC. Am descoperit un limbaj pe care încercau să și-l acordeze ca generație. Era un flux care circula corect. Pe urmă, a fost un spectacol delicat cu Romanțioșii, realizat în interiorul proiectului „Comedia ține la tine”. Aceeași comunicare armonioasă cu colegii tineri absolvenți. Chiar dacă nu am întîlnit anvergura de la Romanțioșii lui Vlad Massaci, făcut tot la Teatrul de Comedie cu tineri absolvenți, și spuma ludicului cu totul extraordinar, am
Atitudine impardonabilă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4677_a_6002]
-
și-l acordeze ca generație. Era un flux care circula corect. Pe urmă, a fost un spectacol delicat cu Romanțioșii, realizat în interiorul proiectului „Comedia ține la tine”. Aceeași comunicare armonioasă cu colegii tineri absolvenți. Chiar dacă nu am întîlnit anvergura de la Romanțioșii lui Vlad Massaci, făcut tot la Teatrul de Comedie cu tineri absolvenți, și spuma ludicului cu totul extraordinar, am apreciat o curățenie a discursului, a căutării, a unui lucru minuțios, de laborator. Asta nu e foarte des, iar regizori apar
Atitudine impardonabilă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4677_a_6002]
-
spectacularului), ci din presiunea aproape exaltantă generată de obligativitatea păstrării secretului. Noi, cetățenii obișnuiți, cunoaștem oblic, ușor cam festiv și, oricum, impropriu, tropismele unui destin de om antrenat să se infiltreze, să demaște și, practic, să declanșeze iadul pe pământ. Romanțios vorbind, spionul subzistă în marginea sacrificialului, asta învecinându-l, tipologic, în sens larg, cu toți cei care trăiau pe muchie, de la proscrișii din Vest până la haiducii din Estul nostru. În termeni sobri, dincolo de paradigme „romantice” (cu o cromatică rebelă) ori
Persecutor și victime by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4600_a_5925]
-
a oprit din plîns, sub imperiul unei acalmii efemere, pentru a se uita cu mirare la marginea unor lucruri pe care le contemplă cu tandrețe, din neputința de a se adapta ritmului lor. E o duioșie mirată și o tulburare romanțioasă în ochii lui Vasile Morar, o neliniște uimită de inadaptat superior. Pare un intelectual a cărui minte stă spînzurată de dîra unor himere voluptuoase, privitorului nearătîndu-se decît crusta himerelor: fața luminoasă a unui fantast prins sub freamătul unor cavalcade interioare
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
o anumită viziune asupra lumii burgheze explorate în film. Dincolo de inconsecvența morală a «clasei» burgheze, puterea acesteia stă în fason, în ștaif, în morgă, în menținerea poziției sociale cu orice preț ceea ce reclamă și menținerea aparențelor. La un moment dat, romanțiosul Babin îi propune naiv doamnei Pujol să divorțeze și să se căsătorească cu el - s-ar zice că stânga stă sub umbrela inocen- ței cu acest domn Babin -, iar aceasta invocă respectabilitatea ca expresie a minciunii conven- ționale. Aventurile cu
Iubire, bibelou de marțipan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5489_a_6814]
-
său în angrenajul destul de complicat al comediei; nici un cuvânt, nici un pas pe tărâmul realului real; dimpotrivă, domnul și stăpânul ficțiunii, patronul iluziei instituie, în proiectul și așa destul de compozit al piesei, un alt plan de realitate fictivă, cel al ficțiunii romanțioase: Ei! nu te rușina! Ale tinereții valuri! [...] Fată romanțioasă! D-aia dumneaei: „’Ai, nene, la ‘Iunion’, parol! Să mă-ngropi!” Dar încercarea de promovare a nivelului realității reale nu se oprește aici, la decodarea complicatei aventuri a lui Rică, urmăritor
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
nici un pas pe tărâmul realului real; dimpotrivă, domnul și stăpânul ficțiunii, patronul iluziei instituie, în proiectul și așa destul de compozit al piesei, un alt plan de realitate fictivă, cel al ficțiunii romanțioase: Ei! nu te rușina! Ale tinereții valuri! [...] Fată romanțioasă! D-aia dumneaei: „’Ai, nene, la ‘Iunion’, parol! Să mă-ngropi!” Dar încercarea de promovare a nivelului realității reale nu se oprește aici, la decodarea complicatei aventuri a lui Rică, urmăritor și urmărit; în definitiv, construcția dramatică înaintează inexorabil spre
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
totul, cei doi par a ezita; ca și cum le-ar fi teamă să rostească direct cuvântul, ei traduc situația în termenii realismului lor definitoriu: Uite ce e: musiu Rică și cu Zița compătimesc împreună. Dumitrache, la rândul lui, invocă planul ficțiunii romanțioase: Ei! așa e, ale tinereții valuri! După încă o ezitare, Chiriac, cel pentru care pactul căsătoriei însemna atât de puțin, îl numește într-una din cele mai prozaice din înfățișările lui: Ei! nu știi dumneata? Să puie pirostriile!... Întârzierea lui
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
care nu se poate trăi în viață și despre care tu, fată trăită izolat și boem, nu ai încă o idee precisă. Pe tine te-a încântat nota pitorească: la țară, în munți, între huțani, o vară întreagă... Tu ești romanțioasă și lirică uneori. La drept vorbind, și mie mi-ar plăcea. Ar fi poate odihnitor și recreativ pentru niște suflete frământate și turtite necontenit de pereții necazurilor. Alt avantaj serios ar fi ăsta: posibilitatea de-a pleca din Rădăuți, de-
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]