21,262 matches
-
creștină. Nici nu ar fi un caz singular sau particular sensul trinității. Izvoarele istorice dovedesc existența acestei stări și în alte religii. Iată câteva exemple: - În mitologia etruscă, principalele figuri sunt: Tinia, Uni și Menrva, formând o trinitate; - În mitologia romană apare „triada Capitolină”, formată din Jupiter, Minerva și Iuno, dar și triada Iupiter (suveranitatea), Mars (funcția războinică) și Quirinus (funcția nutritivă și protectoare); - În religia hindusă este atestată și venerată de evlavioși trinitatea divină, numită Trimurti, formată din Brahma, Vishnu
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
inscripțiile descoperite pe teritoriul țării noastre, aparținând epocii Daciei romane, în care zeul Apollo era numit Bonus Deus Puer (Bunul Dumnezeu Fiul), Bonus puer phosphorus. Izvoarele istorice conduc la concluzia că a existat un cult al lui Apollo în Dacia romană, una din cele trei părți ale provinciei fiind denumită Dacia Apulensis, după numele zeului, nume preluat și de castrul Apulum și de două orașe: Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis. Cultul zeului Apollo nu este însă latin, roman, ci
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Dacia romană, una din cele trei părți ale provinciei fiind denumită Dacia Apulensis, după numele zeului, nume preluat și de castrul Apulum și de două orașe: Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis. Cultul zeului Apollo nu este însă latin, roman, ci are origini mult mai adânci, mai exact în perioada primordială a istoriei umanității, anticii numindu-l pe Apollo „hiperboreanul”, zeul hiperboreenilor. Cum am discutat deja despre faptul că istoricii greci și romani numeau hiperboreene teritoriile de la nodul Dunării și
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Cultul zeului Apollo nu este însă latin, roman, ci are origini mult mai adânci, mai exact în perioada primordială a istoriei umanității, anticii numindu-l pe Apollo „hiperboreanul”, zeul hiperboreenilor. Cum am discutat deja despre faptul că istoricii greci și romani numeau hiperboreene teritoriile de la nodul Dunării și numeau hiperboreene popoarele din această regiune, rezultă că Apollo hiperboreanul este, prin excelență, zeul dacilor. Istoricul Nicolae Densusianu, în lucrarea „Dacia preistorică”, furnizează un material extrem de bogat cu privire la cultul lui Apollo pe teritoriul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Litere a universității maghiare, care avea și o catedră de limba română. „Continuă studiile clasice, frecventând cursurile de istorie a grecilor vechi, de traducere și interpretare ale scrierilor alese din Cicero, din teoria și istoria retoricii la greci și la romani, de sintaxă greacă și istoria literaturii latine”. În decembrie 1884 își începe colaborarea la revista „Tribuna” din Sibiu, mai întâi sub pseudonimul C. Boșcu, apoi cu numele adevărat, versuri, basme versificate, traduceri, printre care și poezia de debut „Filosofii și
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
zâmbind degetele spre dânsul. Și Ică își repara TV-ul cisternă. Să trăiești, răspunsese salutului său, ridicând deasupra capului o cheie franceză. Asta a fost, șoptise, simțind cum ierburile crescute printre pietrele pavajului îi mângâiau delicat picioarele printre baretele sandalelor romane. Referință Bibliografică: Emigrantul, hemiplegicul și statuia / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dan Florița Seracin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
depun un efort continuu de susținere a actului de siluetizare cu tenta maximei excitații a masculinului; creațiile artistice superrealiste se încorporează evident cerinței supervizării, a unui mediu aparte de evoluție a simțului pentru frumos excesiv în artă. Referință Bibliografică: Estetica romanului superrealist / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 908, Anul III, 26 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
cuvinte pe care, nu știm unde le-au auzit. Nimic de la strămoșii lor geto-daci, nimic creat de ei. Încerc să-mi explic, cum a fost posibilă o astfel de concluzie? Adică, după retragerea aureliană, geto-dacii rămași pe teritoriile părăsite de romani, vorbeau numai limba latină, un fel de latină de baltă, pentru că uitaseră complet limba lor vorbită de câteva mii de ani în urmă...Mira-m-aș! Apoi, în câteva secole și-au îmbogățit lexicul cu multe cuvinte auzite de la barbarii
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
ales profesorul G.Ivănescu cu a sa „Istorie a limbii române” în care afirmă că geto-dacii, după retragerea aureliană, au vorbit numai latina populară pe care au transmis-o și dacilor liberi din celelalte regiuni care nu fuseseră ocupate de romani. Atunci, când i-au auzit pe frații lor (care trăiseră sub ocupație romană) ce limbă frumoasă vorbeau au renunțat și ei la limba lor strămoșească și au început cu toți să vorbească numai latinește. Că era de bon ton. Ca
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
afirmă că geto-dacii, după retragerea aureliană, au vorbit numai latina populară pe care au transmis-o și dacilor liberi din celelalte regiuni care nu fuseseră ocupate de romani. Atunci, când i-au auzit pe frații lor (care trăiseră sub ocupație romană) ce limbă frumoasă vorbeau au renunțat și ei la limba lor strămoșească și au început cu toți să vorbească numai latinește. Că era de bon ton. Ca acum când este de bon ton să vorbești englezește. Ce dacă este de
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Malea, Lonea și Petrila, materializate prin monede aparținând diferitelor perioade, unelte rudimentare din piatră și fier, arme, vase de ceramică, fibule din bronz și din argint, obiecte de podoabă, un mormânt rudimentar cu două schelete umane, o lespede de mormânt roman, unelte de spălat aurul, moriști de mărunțit grâul, statuete de bronz aurit atribuite lui Ares sau Alexandru Macedon. După Teglaș Gabor, director al Muzeului din Deva, meritul primelor descoperiri arheologice îi revine în mare măsură inginerului Ioan Bordan, lucrător la
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
înainte de Christos, în cătunul Jieț au fost descoperite mai multe unelte folosite pentru spălatul aurului, predate Muzeului Civilizației Daco-Romane de către directorul de mină Tallacsek. Din epoca stăpânirii daco-romane în Dacia, în cătunul Jieț s-a găsit o lespede de mormânt roman, folosit ca stâlp de poartă de către un țăran localnic, care, văzând că stâlpul atrage atenția domnilor, temându-se de vreo năpastă, l-a distrus. În hotarul spre Petrila au fost găsite o unealtă de piatră și mai multe monede, din
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
spune așa: „Nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nici-o altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 8:38-39) Și întreb, la fel cum a întrebat și Pavel în epistola sa către romani (Romani 8:35): Cine mă va despărți pe mine de dragostea lui Hristos? Necazul? Suferința? Persecuția? Foametea? Lipsa de îmbrăcăminte? Primejdia? Sabia? Vreau să
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
înălțimea, nici adâncimea, nici-o altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 8:38-39) Și întreb, la fel cum a întrebat și Pavel în epistola sa către romani (Romani 8:35): Cine mă va despărți pe mine de dragostea lui Hristos? Necazul? Suferința? Persecuția? Foametea? Lipsa de îmbrăcăminte? Primejdia? Sabia? Vreau să spun întregii lumi, așa cum a spus și Pavel: Sunt convins că nici moartea, nici viața, nici
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
nici adâncimea, nici-o altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 8:38-39) Și întreb, la fel cum a întrebat și Pavel în epistola sa către romani (Romani 8:35): Cine mă va despărți pe mine de dragostea lui Hristos? Necazul? Suferința? Persecuția? Foametea? Lipsa de îmbrăcăminte? Primejdia? Sabia? Vreau să spun întregii lumi, așa cum a spus și Pavel: Sunt convins că nici moartea, nici viața, nici îngerii
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
face adeseaori când nici nu te aștepți, fiind mai mereu furtună pe mare. Văzând că nu se mai poate ieși cu barca, m-am gândit să revizitez Iașul, fiind invitat de către prietenii făcuți cu ocazia lansării pe 8 martie a romanului PARFUM DE ORHIDEE în acest oraș plin de istorie și cultură, să particip la vernisajul unei expoziții fotografice a cunoscutei artiste Susanna Patras, o ieșeancă ce locuiește în America, fiica renumitului profesor universitar doctor, Mihai Păstrăguș, profesor de estetică și
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
cu vântoase și cu ploi, în amurg de Transilvanii cu Avram Iancu prin munți, s-a topit auru-n țarini cu bătrânii cei cărunți. alții vin să răscolească după aur și argint, glia noastră strămoșească ce miroase-a mărgărint, căci de la romani încoace tot străinul ne-o cam coace, vine ca o pâlpâire sub pretextul că ni-i frate și ne fură pe la spate țarina și din bucate. doamne, vorbele sunt mute, cine stă să le asculte, plouă încă, timpu-i beat, sufletul
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_ion_ionescu_bucovu_1382161169.html [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
în care s-a format poporul nostru, au bătut vânturi... când mai prielnice unei dezvoltări armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a DACIEI (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană...) dar de cele mai multe ori au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru spiritual
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
își pot ajunge fiecare scopul cu cât lucrează într-o legătură mai strânsă una cu alta. Normativ și clasic în fixarea valorii pozitive a autorităților în stat și a datoriilor față de ele rămâne capitolul 13, vers. 1-7 din Epistola către Romani a Sf. Ap. Pavel: „Tot să se supună înaltelor stăpâniri; că nu este stăpânire de cât de la Dumnezeu, iar cele ce sunt, de la Dumnezeu sunt rânduite. Ca atare, cel ce se împotrivește stăpânirii, rânduielii lui Dumnezeu i se împotrivește. Iar
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
pozitiviste, cu dezvoltarea științei, se constată un hiatus între Biserică și societate. Marele vis al Bizanțului a fost acela de a crea o societate creștină universală, administrată de Împărat și călăuzită spiritual de Biserică, ceea ce însemna o îmbinare între universalismul roman și cel creștin într-un program socio-politic unic( ). Această idee pleca de la premisa că omul este o ființă teocentrică în toate laturile vieții sale deci și societatea era firesc să fie teocentrică, teonomă și dacă omul este responsabil pentru întreaga
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
apelat truditorul Marius-Valeriu Grecu, cu scopul de a împrospăta memoria cititorilor cu ceva din iconografia entității noastre, în vorbire, gândire, socotire cinstită, judecarea după Legea Nouă a Atlanzilor - în Sala Străbună, sau măcar aplicarea principiului de Aur a jurist consultului roman Ulpianus: (trăiește cinstit, nu vătăma dreptul altuia, dă-i fiecăruia ceea ce este al său) și care nu trebuie să lipsească inspirației noastre perene, ci trebuie să se regăsească emblematic în principiul nostru călăuzitor în reală gândire și tradiționalism specific zonei
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
îți măresc curajul, fiindcă înțelegi mai bine că în lupta aceasta în războiul nevăzut dintre bine și rău s-au implicat și strămoșii neamului românesc și au reușit să iasă învingători. Ne conving de justețea cauzei lor sfinții egipteni, orientali, romani, greci, dar cei mai convingători rămân ai noștri, sfinții români. Ce exemplu mai grăitor privind tăria credinței și lupta pentru ea decât Ștefan cel Mare, sau Constantin Brâncoveanu, sau sfinții dobrogeni, sau cei ardeleni ne pot oferi alții? Dacă enoriașii
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
tot adevărul” (Ioan 16,13).Conștiința misiunii trebuie lărgită, iar misiunea Bisericii nu a înțeles alegerea ca supremație. Dumnezeu te alege, nu ca să te înalțe, ci ca să te coboare, prin slujire. Arhiereul, Preotul, Diaconul, crediciosul sunt robii Lui Dumnezeu. (Ep. Romani - 9,10,11). E de luat aminte: Orice dezlegare se face pentru ceilalți, Hristos și-a dat viața pentru toți, suntem aleși, pentru a fi la dispoziția tuturor. În creștinism, alegerea este universală, ucenicii au fost trimiși la toate neamurile
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_si_discurs.html [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
MARE RĂZBOI DIN ISTORIA NOASTRĂ ȘI EXISTĂ ȘANSA CA POPORUL ROMÂN SĂ DISPARĂ DIN ISTORIE? La toate aceste întrebări vom răspunde în „Scrisorile politice adresate poporului român, clasei intelectuale și criminalei clase politice românești”! ARTICOLUL 1 - SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMAN, CLASEI INTELECTUALE ȘI CLASEI POLITICE ROMÂNEȘTI - CE ESTE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”, PROBLEMA FUNDAMENTALĂ, PROBLEMA NUMĂRUL 1 A ISTORIEI POPORULUI ROMÂN? VA PUTEA POPORUL ROMAN SĂ REZOLVE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ? - DACĂ POPORUL ROMÂN NU VA PUTEA REZOLVA „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”, ADICĂ PROBLEMA LUI FUNDAMENTALĂ
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
politice adresate poporului român, clasei intelectuale și criminalei clase politice românești”! ARTICOLUL 1 - SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMAN, CLASEI INTELECTUALE ȘI CLASEI POLITICE ROMÂNEȘTI - CE ESTE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”, PROBLEMA FUNDAMENTALĂ, PROBLEMA NUMĂRUL 1 A ISTORIEI POPORULUI ROMÂN? VA PUTEA POPORUL ROMAN SĂ REZOLVE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ? - DACĂ POPORUL ROMÂN NU VA PUTEA REZOLVA „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”, ADICĂ PROBLEMA LUI FUNDAMENTALĂ, VA DISPĂREA DIN ISTORIE! - PENTRU A REZOLVA „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” NE-AR TREBUI GÂNDITORI POLITICI MARI ȘI MARI GAZETARI, CA MIHAI EMINESCU. - POPORUL ROMÂN
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]