159 matches
-
p. 47). Pe lângă faptul că colonizarea nu s-a făcut cu oameni aduși "din Roma și din Italiia" (Micu, 1995, p. 36) [1805], teza originii nobile a coloniștilor primește o lovitură de grație prin afirmația că "unii coloniști nu erau romanizați [!] [...] alții vorbiau grecește [...] dar marea lor mulțime erau romanizați" (Floru, 1923, p. 17, subl. n.). Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parțiale a metapovestirii istorice românești. De exemplu, teza originii italice a coloniștilor romani este demontată complet, arătându-se că aceștia proveneau din cele mai exotice părți ale imperiului (Asia, Egipt, Africa, Siria etc.), iar unii dintre ei nici măcar nu erau romanizați. Criticismul istoriografic își permite chiar să pronunțe ceea ce pentru naționaliștii fanatici trebuie să fi fost percepută ca o blasfemie națională, anume că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Adeseori am enunțat în coloanele noastre un adevăr dureros, pe care l-am constatat din lipsa de pietate ce o au patrioții pentru trecut, adevărul că rasa determinantă a sorții acestei țări nu mai este cea românească, ci sunt străinii romanizați de ieri alaltăieri. Oricine înțelege ce însemnează rasă. E adevărat că d-nii Giani, Cariagdi, Carada, C. A. Rosetti, Pherichydis sunt, politicește vorbind, români, naționalitatea lor politică e cea românească; însă ferească Dumnezeu sfântul ca să-i confundăm vreodată cu acel neam
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rol în România, dar au ajuns în calitate de ciraci și de slugi ai turcului. Să venim la noii fanarioți. Nimiciți politicește de mișcarea atât de neînsemnată a lui Tudor și a o mână de boieri moldoveni și munteni, ei s-au romanizat repede repede. Se știe că copiii rahitici cari au nevoie de var pentru formațiunea oaselor mănâncă varul de pe pereți prin instinct, neștiind pentru ce. Tot astfel rasa etnic rahitică a noilor fanarioți a 'nceput să mănânce la românism. C. A
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de dovadă: evidența; am dovedit că deasupra poporului românesc istoric pe care-l cunoaștem toți de acum douăzeci treizeci de ani, deasupra țăranului a moșneanului, a breslașului, a boierului mare și mic s-a superpus o pătură de populație străină, romanizată în parte în privința limbei, dar neavând deloc nici natura, nici instinctele poporului nostru. E clar că această populație joacă în viața noastră publică rolul unui altoi care produce alte fructe decât trunchiul în care s-a altoit și, drept vorbind
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Șeful partidului liberal, poreclit și național, un grec, cei mai mulți din membrii acelui partid sunt venetici [în] tribunale și-n administrație greci, în armată greci, profesori greci, samsari, negustori, arendași greci, și așa in infinitum. În sfârșit am ajuns să le romanizăm limba - le-am botezat pielea pe românie. Dar ceea ce desperăm de-a le schimba vrodată este caracterul de ipocrit și de trădător. Constatăm cu adevărată mândrie că între trădătorii militari de la 11 fevruarie n-a fost mai nici un român, că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reactualizează șovinismul tradițional și reportajele de la fața locului citează fapte uluitoare. Manualele de „Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri până în prezent” susțin ideea unei limbi moldovenești și a unui popor moldovean. Se susține că triburile tracice nu au fost romanizate, iar strămoșii moldovenilor au avut o puternică influență din partea coloniștilor slavi. ” Neamul moldovean s-a format în sec XII - XIV și este diferit de cel românesc. Sub raport etnic teritoriul era locuit de moldoveni, ruși, ucrainieni, bulgari, unguri, tătari și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
traco-romană, demult dispărute. Altele se mențin cu denumirea de români, aromâni, vlahi, fărșeroți, cuțovlahi, rumeri, etc. Cucerirea romană (în Dalmația, Macedonia, Tesalia, Achaia) a însemnat romanizarea dar și colonizarea. Istoricii afirmă că la începutul năvălirilor barbare (550-640 d. H.) erau romanizate sau își păstrau fondul daco-trac Dacia, Moesia, Dalmația, Epir dar și Panonia, Istria, Macedonia. Hidronimile, care se schimbă mai greu sunt mărturii ale realităților etnografice de până la așezarea slavilor. După ce Serbia a obținut în anul 1220 biserică și școală, descendenții
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
țesătura etnică și lingvistică a românității. Influența slavilor, devenită de netăgăduit, este totuși minimalizată. La N.A. Constantinescu (1928), slavii au venit după "închegarea neamului românesc", astfel că efectul lor a rămas superficial. La fel cum coloniștii aduși de Traian au romanizat populația dacă, așezarea slavilor în mijlocul românilor s-a soldat cu "românizarea" acestora din urmă: "poporul român a avut multe legături cu Slavii și a înghițit mulți dintr-înșii, romanizându-i pe toți, cari au rămas între Tisa, Nistru și Dunăre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a rămas superficial. La fel cum coloniștii aduși de Traian au romanizat populația dacă, așezarea slavilor în mijlocul românilor s-a soldat cu "românizarea" acestora din urmă: "poporul român a avut multe legături cu Slavii și a înghițit mulți dintr-înșii, romanizându-i pe toți, cari au rămas între Tisa, Nistru și Dunăre; dar firea poporului nostru [...] moștenită dela Traco-Romani nu s-a schimbat" (Constantinescu, 1928, p. 46). Absorbția slavilor devine astfel o constantă a discursului didactic interbelic, fiind sedimentată în memoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 47). Pe lângă faptul că colonizarea nu s-a făcut cu oameni aduși "din Roma și din Italiia" (Micu, 1995, p. 36) [1805], teza originii nobile a coloniștilor primește o lovitură de grație prin afirmația că "unii coloniști nu erau romanizați [!] [...] alții vorbiau grecește [...] dar marea lor mulțime erau romanizați" (Floru, 1923, p. 17, subl. n.). Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parțiale a metapovestirii istorice românești. De exemplu, teza originii italice a coloniștilor romani este demontată complet, arătându-se că aceștia proveneau din cele mai exotice părți ale imperiului (Asia, Egipt, Africa, Siria etc.), iar unii dintre ei nici măcar nu erau romanizați. Criticismul istoriografic își permite chiar să pronunțe ceea ce pentru naționaliștii fanatici trebuie să fi fost percepută ca o blasfemie națională, anume că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ce vă privește, e doar umbletul după apă la sete, a inspira când e nevoie de oxigen, a căuta un partener când trebuie. Cum o face fiecare, om ori animal, e treaba lui. Istoricul actualizează. Și așa, romanul i-a romanizat pe daci, chiar și pe aceia din nordul sau estul extrem, unde nu i-au călcat sandalele, doar pentru a explica o unitate a românimii și pentru că au văzut contemporaneitatea rusificării, de exemplu. Inginerul modelează. Și așa, pentru toate mințile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ascund toate acestea?”. Am provocat un adevărat scandal între acești tineri, cărora li se ascunsese și actul de naștere al poporului român, din amestecul dintre daci și romani, în mintea lor fiind o idee confuză, că suntem o seminție slavă romanizată prin limbă. La paralela lingvistică între limba latină și limba română, pentru a demonstra latinitatea limbii noastre, vorbind despre disputa lui Hașdeu cu Cihak, cu privire la circulația cuvintelor și despre lucrarea lui, Etimologicum..., elevii asistau de-a dreptul căzuți din cer
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
accelera destrămarea Imperiului Roman de Apus, deschizând perspectiva constituirii "regatelor barbare" și trecerii la feudalism, proces însoțit de formarea popoarelor și limbilor din Europa occidentală. În acest fel, Imperiul se germaniza la frontiere, deși tot ceea ce pătrundea în interior se romaniza 19. Acțiunile germanicilor contra Romei se manifestă cu putere în timpul împăraților Valentinian I (care domnea în Occident) și Valens (care domnea în Orient)20. Împăratul Valens a fost învins și ucis de germanici la Adrianopol (Hiadrianopolis), în ziua de 9
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fel și limba, de către acești locuitori din sud, obișnuiți cu clima secetoasă și cu temperaturi de paste 40C. Dacă pentru sclavii egipteni este o rațiune de a fi existat în secolul al VI-lea și după acest secol, pentru populația romanizată din sudul Dunării, integrată de mult Imperiului, locuind pe un teritoriu unde agricultura se practica mai restrâns, creșterea vitelor, a oilor îndeosebi, fiind mai extinsă, este dificil de crezut că Justinian ar fi luat 100 de păstori cu familiile lor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
n-au plecat de pa locurile lor cu acest nume, deoarece daco-romanii și Romania Orientală a intrat de timpuriu în contact cu lumea germanică a goților, ostrogoților și gepizilor. Dacă „etinonimul vlah reprezintă un reflex al contactelor pe care populația romanizată din spațiul carpatobalcanic le-a avut cu slavii după secolul al VI-lea” , înseamnă că independent de slavi, exista un popor cu numele „vlahi” în secolul al VI-lea și înainte de acest secol. Existența acestor vlahi din secolul al VI
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
biserica creștină. Cancelaria imperială de la Constantinopol, cronicarii romani și bizantini, când vorbesc de populațiile de la nordul Dunării folosesc termenul generic de barbari sau individualizează grupul etnic dominant: goți, huni, avari, gepizi, păstrând o tăcere suspectă cu privire la romanus . Nici populația romanizată de la sudul Dunării nu-i denumită cu acest termen, deși acestei populații nu i se poate nega existența, ceea ce este și mai de neînțeles. Care poate fi explicația acestei atitudini? Politica imperială nu a recunoscut niciodată că o populație romanizată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
recunoscut niciodată că o populație romanizată ar putea trăi sub dominația barbarilor, iar grecii se recunoșteau numai pe ei romani, nefiind dispuși să recunoască acest nume celor care-l purtau de drept. Așa cum s-a spus de nenumărate ori, populația romanizată de la nordul Dunării și-a spus romanus, singurul nume pe care-l cunoșteau, din care s-a format numele etnic rumân-român, în concordanță cu normele fonetice ale limbii române. Păstrarea acestui nume, care amintește de Roma și de romani, când
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
parte sau toate mijloacele de subzistență . De la Dierna la Pietroasele, Valul lui Constantin adă postea o întreagă viață romană, cu carmată, drumuri, cetăți, sate și ogoare, schimburi comerciale și, constant, infuzia elementelor romanizate și de creștinism latin. Și pentru populația romanizată de la nordul Dunării, daco-romani, daci liberi, carpi, numiți și carpo- daci, orașul lui Constantin, Noua Romă, inaugurată în anul 330, trebuie că a fost un punct de atracție și de fascinație, la fel ca vechea Romă, numai că era mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
limbii perfecte, traducere din limba italiană de Dragoș Cojocaru, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 207. 340 Cf. Wald; Slușanschi, op. cît., p. 45. 341 În lingvistică romanica termenul desemnează toate teritoriile pe care se vorbesc limbi neolatine, formate pe teritoriile romanizate din vestul și sud-estul Europei, în care s-au constituit limbi romanice continuatoare ale latinei. Mai desemnează totalitatea limbilor romanice. Neorománia (Románia nouă) denumește vastele teritorii extra europene în care s-au extins limbile romanice (în special spaniolă, portugheză și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
început precedă reprezentarea, pentru ca ulterior s-o acompanieze. în revanșă, este adevărat că se poate citi un text de teatru ca non - teatru, deoarece nu conține nimic care să interzică lectura lui ca a unui roman. E posibil, totodată, să „romanizezi” o piesă, cum, invers, poți „teatraliza” un roman. „On peut faire théâtre de tout”. Anne Ubersfeld încearcă să explice mecanismele acestui fenomen pornind de la premisa că există în interiorul textului teatral matrici textuale ale reprezentativității, că o asemenea operă poate fi
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
Mediu, după cea de a doua, în secolul al XIX-lea, după anexarea teritoriilor de la est de Prut de către Rusia țaristă. Potrivit teoriilor sovietice, fiecare popor trece printr-un număr de stadii: tribul, poporul, națiunea burgheză și națiunea socialistă. Populația romanizată de la nord de Dunăre s-a scindat fie în cea de a doua fază, fie în a treia. Ramura de sud a intrat în contact cu slavii de sud și cu bulgarii turanici și au format poporul român sau valah
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
românească; predomină convingerea că moldovenii sunt o ramură a romanității orientale, popor înrudit cu cel român (teoria originii slavone a poporului moldovenesc a pierdut mult teren mai ales după 1989); legat de aceasta din urmă, unele studii demonstrează că populația romanizată de la est de Carpați a avut la origine alt popor decât pe dacii care constituie fondul etnic al poporului român - geți, tirageți sau geto-slavi; momentele 1917, 1924, 1940, 1944, 1991 au fost tot atâtea jaloane în drumul Moldovei către statalitate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
motivul definitoriu, cauza principală a apariției și afirmării noului stat a fost năzuința de eliberare națională, socială și politică a comunității etnice cu numele de moldoveni, constituită pe baza întrepătrunderii și conviețuirii urmașilor dacilor liberi din spațiul carpato-nistrean cu populația romanizată de la nord-vest de Carpații Orientali. Voința nestrămutată de libertate, de a trăi și munci de sine stătător pe pământurile lor din Carpați până dincolo de Nistru a celor care, în balada norodnică Miorița (din secolul XIII) sunt botezați istoricește moldoveni...”. Nu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]