280 matches
-
populația Salonei, amenințată de înaintarea slavilor în Dalmația, s-a refugiat pe insulele de-a lungul coastei, înainte de a reveni pe continent, sub conducerea unui anume Severus, în palatul lui Dioclețian și în împrejurimile lui. După câteva asperități inițiale, populația romanizată și migratorii slavii au ajuns la un "modus vivendi", care a permis reînființarea episcopiei Salonei, transferată însă la Split: Ioan din Ravenna, legat pontifical, a fost ales episcop și în 650 a transformat fostul mausoleu al lui Dioclețian, confundat cu
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
burg era majoritar de origine slavă, fapt relevat de mai multe indicii: arhiepiscopul Ioan din secolul al X-lea — un alt conducător al bisericii locale, mai bine cunoscut — era în mod sigur slav, întrucât tatăl său se numea Tordacatus, forma romanizată a numelui slav Tvrtko. Sculptura arhitecturală a capelei Sfântul Martin, de la poarta de nord a fortificațiilor se apropie din punct de vedere stilistic de materialul prezent în fundațiile nobililor croați din secolul al IX-lea. Treptat, noile construcții au mascat
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
religia, dreptul și învățământul în limba latină. Impactul asupra autohtonilor al acestor factori a fost asimilarea, în mod conștient, a civilizației romane. În anul 271, împăratul Aurelian a retras administrația și armata din Dacia nord-dunăreană. Dar o parte a populației romanizate a rămas la nord de Dunăre, pentru a exploata aurul din Munții Apuseni și sarea din bazinul Târnavelor. Între vechile centre urbane se numărau Sucidava, Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum, însă cea mai mare parte a locuitorilor vechilor orașe s-au
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
galilor. Asemenea cuvinte sunt , care a dat în franceză "savon" „săpun”, sau , devenit în franceză "épeautre" „(varietate de) grâu”. Dar suprastratul germanic propriu-zis se constituie între secolele al V-lea și al VII-lea d.Hr., când în limba galilor romanizați intră cuvinte din limba francilor, care cuceresc o mare parte din Franța de azi. Influența lor n-a fost destul de mare pentru ca limba lor s-o asimileze pe cea a galoromanilor, dar destul de mare ca să dea numele Franței și a
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
dioceza Macedoniei. Diocezele Pannonia, Noricum, Moesia Superior și Macedonia cu o parte a Greciei au fost devenit componente ale prefecturii Illyricum. Analiza materialului arheologic sugerează că romanizarea în cazul Iliriei a fost neuniformă. Centrele urbane au fost aproape în totalitate romanizate, iar ilirii au fost subiecții unul puternic proces de aculturație. O astfel de populație supusă romanizării a ajuns și în Dacia romană, în unități militare (ala Illyricorum, coh. III Delmatarum) sau în comunități civile (Pirustae, Baridustae), dintre care sunt mai
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
a suferit de pe urma migrațiilor (goți, huni), populația fiind în mare parte slavizată. Despre iliri se vorbește ultima oară în sec. VII d.Chr. (în Miracula Sancti Demetri din Tesalonic). Unii dintre cei care s-au retras în zonele inaccesibile, muntoase, romanizați, au fost cunoscuți ca morlaci. Albanezii își revendică astăzi descendența directă din iliri(însă contrazisă de o parte din istorici). Cultura materială a ilirilor este relativ bine cunoscută și se remarcă prin înflorire și originalitate îndeosebi în Hallstatt. Provine mai
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
care se întinde Bulgaria de astăzi era împărțită în mai multe provincii, printre care Scitia Minor, Moesia Superior și Moesia Inferior, Tracia, Macedonia, Dacia (la nord de Dunăre) și Dardania. Populația acelei regiuni era compusă în principal din geți (daci) romanizați și traci elenizați. Între secolele al VI-lea și al VII-lea, ca parte din prima mare migrație a popoarelor indo-europene, mai multe valuri de slavi s-au așezat în această regiune, ducând la slavizarea aproape completă a populației de
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
Dinastiile coreene sunt prezentate în ordinea căderii lor. Această listă cuprinde numele lor romanizat sau cel care apare în temple și anii în care au domnit . Gojoseon (c.2333 - 108 iHr) a fost primul regat în Coreea. Se zice că a fost fondat de către Dangun în 2333 î.Hr., insă anul fondării este disputat de către
Lista monarhilor din Coreea () [Corola-website/Science/317020_a_318349]
-
surse despre aceasta. Ceea ce pare verosimil este că ei nu sunt urmașii unor traci sau ai altui popor romanizat în Meglen. În secolul al VII-lea, mase de avari și slavi au pătruns adânc la sud de Dunăre, și populația romanizată s-a refugiat în munți. Din această cauză caracterul ei de bloc compact s-a pierdut, și românii au început să se divizeze în ramurile de mai târziu. În același timp, viața la munte i-a făcut să se întoarcă
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
evitarea infinitivului. Influența slavă a fost prima survenită în timpul formării limbii române, datorită migrației triburilor slave (care traversau teritoriul României de astăzi). Este interesant faptul că slavii au fost asimilați la nord de [[Dunăre]] , în timp ce au asimilat aproape complet populația romanizată sud-dunăreană ([[vlahi]]). Influența slavă a continuat în [[Evul Mediu]], în special prin folosirea [[Limba slavonă|limbii slavone bisericești]], în scop liturgic și ca limbă de cancelarie, până în [[secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
de organizare a armatei, sarcini administrative, și de mediere a disputelor. Acest lucru a fost necesar după prăbușirea sistemelor birocratice și de încasare a taxelor ale romanilor, odată cu preluarea de către franci a administrației, pe măsură ce intrau în vestul și sudul puternic romanizate ale Galiei. Conții trebuiau să asigure armate, înrolând "milites" și răsplătindu-i în schimb cu pământ. Aceste armate erau la dispoziția regelui pentru sprijin militar. Se desfășurau adunări anuale ale nobililor din regat și ale căpeteniilor militare, unde se discutau
Dinastia Merovingiană () [Corola-website/Science/303466_a_304795]
-
Hotel Ryugyong (în ; uneori romanizat ca Ryu-Gyong sau Yu-Kyung) este un zgârie-nori de 105 etaje, în formă de piramidă aflat în construcție în Phenian, Coreea de Nord. Numele său (în traducere, „capitala sălciilor”) este și unul din denumirile istorice ale orașului Phenian. Lucrările de construcție au început
Hotel Ryugyong () [Corola-website/Science/322188_a_323517]
-
creștin de limbă cu precădere greacă, și prin invazia slavilor din secolele al V-lea - al VII-lea, se conturează perioadă zisă bizantino-slavă. Liturghia ortodoxă își însușește atunci limba slavona, zona fiind sub obedienta patriarhatelor de la Peć și Ohrid. Populația romanizata s-a menținut în zonele muntoase (numite de slavi "Vlasi", "Vlaši", "Vlašić", "Vlašina", "Vlahina", "Stări Vlah", "Romanija planina" ș.a.) pe durăte diferite, slavizându-se între secolele al XIV-lea și al XIX-lea în majoritatea acestor zone, dar dăinuind până
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
urmași (însă au intrat în compoziția etnică a popoarelor din această zonă), din iliri au apărut albanezii (idee contestată de o parte din istorici), iar prin romanizarea traco-dacilor a aparut poporul român, în timp ce vlahii ar fi nu traci, ci slavi romanizați. Alți istorici precizează că Șerbia modernă a aparut abia în perioada 1718-1739, ca o creație a politicii austriece care caută să facă un pas în Peninsula Balcanică. Șerbia nu avea autonomie națională sau locală. Inițial Șerbia se întindea doar în
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
un popor de origine necunoscută, nici romă, nici română. Originea romă a fost de asemenea contestată de Block (1936). Un autor actual care contestă originea romă a băieșilor este Marcel Courthiade, după care aceștia ar fi autohtoni din sudul Dunării romanizați, ce ar fi migrat și în nordul Dunării. Însă majoritatea cercetătorilor, de la Đorđević (1911), Petrovici (1938) și Barjaktarović (1964), până la cei actuali optează pentru originea romă. Băieșii ar fi devenit o ramură aparte a romilor în zona Munților Apuseni, unde
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
etnice, importante din punct de vedere numeric, erau uneori de altă religie (bogomili în Balcani, monofiziți în Orient) și trăiau, în special, în apropierea frontierelor, armenii fiind cei mai importanți printre aceste minorități. În Balcani, o numeroasă populație de traci romanizați, menționată de Theofilact din Simocatta în secolul al VI-lea constituie, după analiza istoricilor români (mai ales Theodor Capidan, A. D. Xenopol și Nicolae Iorga), simetricul meridional al populației de Daci romanizați din nordul fluviului. Tot în Balcani, o altă populație
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
popoare, inițial, turcofone), începând cu secolul al VIII-lea. Însfârșit, mai mulți istorici precum Eqrem Çabej, Eric Hamp sau Walter Porzig au emis ipoteza că strămoșii Albanezilor se trag nu, cum s-a crezut, din Iliri (aceștia fiind strămoșii Dalmaților romanizați, azi dispăruți), ci din Carpi, Daci liberi izgoniți de Goți în secolul al IV-lea spre Balcani. Bizantinii se numeau pe ei înșiși Ρωμαίοι - Romaioi sau Romei, prin care se deosebeau de vechii Έλληνες - Elini, care, în înțelesul lor, însemna
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
consemnează situația dificilă pe care o traversa orașul în timpul atacurilor slavo-avare și despre transformările produse în Balcani după instalarea slavilor. Triburile slave s-au instalat de la Dunăre până în Pelepones, fiind constituite mici formațiuni politice numite slavinii, conduse de arhonți. Populația romanizată a fost împinsă spre zonele înalte ale peninsulei-Munții Pind, Macedonia, Thessalia, Serbia de azi, ori s-a retras în zona munților Balcani. Populația greacă a continuat să conviețuiască cu migratorii instalați în Balcani, constituind sursa politicii grecizare promovată împărații bizantini
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Cucerirea Galiei de către legiunile romane a fost în mare măsură ușurată de mulțimea de căi și drumuri, unelte de comunicație cu vocații multiple (strategică, economică, socială sau culturală) între cetățile galilor. Vechile drumuri ale galilor au fost, în mod progresiv, romanizate și, combinate cu noile drumuri, au format o rețea de itinerarii pornind din capitală, "Lugdunum", azi Lyon (deși originea acestor drumuri este Roma). Cetățile erau și ele legate între ele. Cele patru mari axe care porneau din Lugdunum erau: Buni
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
afirmat că un al doilea raid slav din 656 a dus la distrugerea totală a Epidaurumului. Slavii, inclusiv croați și sârbi, s-au așezat de-a lungul coastei în secolul al VII-lea. Slavii și-au numit așezarea "Dubrovnik". Populația romanizată autohtonă și slavii alogeni au păstrat o dușmănie permanentă, deși cele două așezări se unificaseră în secolul al XII-lea. Canalul care împărțea orașul a fost astupat formând strada principală de astăzi ("") care a devenit centrul orașului. Astfel, "Dubrovnik" a
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
din Baetica au fost descoperite peste tot în Imperiul Roman de Apus. Pentru a păstra aprovizionarea maritimă a legiunilor ormane, Imperiul trebuia să aibă sub control coastele Lusitaniei și ale coastei atlantice din nordul Hispaniei. Baetica era bogată și puternic romanizată, fapte răsplătite de împăratul Vespasian la acordarea "Ius latii" care extindea drepturile referitoare la cetățenia romană ("latinitas") locuitorilor Hispaniei, o onoare care i-a asigurat loialitatea elitei și clasei de mijloc a provinciei. Împărații romani Traian, (primul de origine provincială
Hispania Baetica () [Corola-website/Science/303611_a_304940]
-
existente, inclusiv legile, cultura, religia și economia. "Pax Romana" oferise siguranță meșteșugarilor și negustorilor, precum și un mediu propice pentru crearea de legături îndepărtate. Dezagregarea Imperiului a însemnat înlocuirea autorității Romei cu cea a nobililor locali, unii membri ai elitei conducătoare romanizate, alții ai culturii străine. În Aquitania, Gallia Narbonensis, sudul Italiei și Sicilia, Baetica și coasta mediteraneană a peninsulei Iberice, cultura romană s-a păstrat până în secolele al șaselea sau al șaptelea. Peste tot, colapsul legăturilor economice și sociale a dus
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
este o divinitate a ploii și fertilității și un adversar al apaosha, demonul secetei. În această luptă, Tishtrya este minunat descrisă ca un cal alb. În astronomia chineză Sirius este cunoscut ca steaua „lupului ceresc” (chineză și japoneză 天狼; chineza romanizată: Tiănláng; japoneza romanizată: Tenrō; în Dongjing (井宿). Cu mult mai îndepărtate, multe popoare din populația indigenă a Americii de Nord de asemenea îl asociază pe Sirius cu caninii; Seri și Tohono O'odham din sud-vest asociază steaua cu un câine care urmează
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
a ploii și fertilității și un adversar al apaosha, demonul secetei. În această luptă, Tishtrya este minunat descrisă ca un cal alb. În astronomia chineză Sirius este cunoscut ca steaua „lupului ceresc” (chineză și japoneză 天狼; chineza romanizată: Tiănláng; japoneza romanizată: Tenrō; în Dongjing (井宿). Cu mult mai îndepărtate, multe popoare din populația indigenă a Americii de Nord de asemenea îl asociază pe Sirius cu caninii; Seri și Tohono O'odham din sud-vest asociază steaua cu un câine care urmează o oaie de
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
comunele de evreii fără căpătâi cari astăzi ne inundează și constituie o cauză de periclitare pentru populația urbană și rurală. [24 mai, 12, 13, 14, 21 iunie 1879] ["DIN MAREA UNITATE ETNICĂ A TRACILOR... "] Din marea unitate etnică a tracilor romanizați care ocupa în veacul de mijloc aproape întreg teritoriul Peninsulei Balcanice, începînd de sub zidurile Constantinopolei, a Atenei si a Triestului si ajungând până la Nistru spre miazănoapte și răsărit, până-n șesurile Tisei spre apus, n-a mai rămas decât mâna aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]