218 matches
-
este formată prin suprapunerea tamburului rozetei clasei a II-a peste o panglică dreptunghiulara lungă de 16 mm și lata de 6 mm, din fir argintiu. ... Articolul 7 Placă însemnului clasei I a Ordinului Meritul Sportiv are forma unei stele romboidale cu raze reliefate, cu înălțimea de 80 mm și lățimea de 72 mm, si este confecționata din argint cu titlul de 925 la mie. Pe placă, central, este aplicat însemnul propriu-zis avers al clasei I. Pe revers, într-un medalion
LEGE nr. 9 din 9 ianuarie 2003 privind Ordinul Meritul Sportiv şi Medalia Meritul Sportiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147587_a_148916]
-
care sugerează ideea de horă. Alte categorii de lăicere: compartimentate în pătrate în care sunt înscrise motive florale (flioncurile) sau păsări; „în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale, în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la vârfuri trei vene centrolobulare. Lobulul portal reprezintă de fapt zona din care se drenează bila către un canalicul biliar. Teoria acinului hepatic (Rappaport). Conform acestei teorii, unitatea morfologică hepatică este acinul hepatic - o zonă de parenchim hepatic de formă romboidală, care are două vârfuri în două vene centrolobulare, iar celelalte două în două spații porte. Acinul hepatic este considerat și unitatea funcțională a ficatului, căreia i se descriu de la centru spre periferie trei zone de activitate metabolică, evidente mai ales
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
păduri de brazi Îndepărtate; o parte a curcubeului o traversa și acea porțiune a marginii de pădure sclipea magic prin vălul irizat, verde și roz-pal, tras În fața ei: era atâta tandrețe și splendoare În acest spectacol, Încât, pe lângă el, reflexele romboidale, colorate, produse pe pardoseala pavilionului de Întoarcerea soarelui, păreau niște rubedenii sărace. O clipă mai târziu a Început prima mea poezie. Ce a declanșat-o? Cred că știu. Fără nici o adiere de vânt, simpla greutate a unui strop de ploaie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care sugerează ideea de horă. Alte categorii de lăicere: compartimentate în pătrate în care sunt înscrise motive florale (flioncurile) sau păsări; „în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale, în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
medicamente) au fondat Laboratorul de Insulină Nordisk. În 1925 a apărut firma Novo. Christian Hagedorn (1888-1971) 1925 - Se definește unitatea internațională de insulină = 0,125 mg de material standard 1926 - J. J. Abel (SUA) obține cristalele de insulină sub formă romboidală (hexameri formați din 6 molecule) (1, 2) Cristale de insulină 1935 - Dorothy Hodgkin vizualizează cristalele de insulină triunghiulare, folosind difracția razelor X (molecula realizată are o greutate moleculară de ~ 12 000 Da; fiecare latură a triunghiului este alcătuită din două
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cât și de gândirea filosofilor orientali, într-un amestec interesant și personal. Era aproape un ascet, care își transformase atelierul într-un adevărat templu, impresionând pe vizitatori prin atmosfera profund spirituală. Coloana brâncușiană, unică în concepție, este alcătuită din forme romboidale repetabile la infinit, având la capete semiromboide. Alegerea acestor forme, după opinia lui Mircea Eliade, scoate în evidență tocmai simbolismul înălțării, al zborului, al transcendenței. Este materializarea în sculptură al arhetip ului lui axis mundi, pivotul universului. Brâncuși însuși socotea
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
bronzate și din ce în ce mai dilatate - din cauza căldurilor verii? Este un fenomen oarecum paranormal, ale cărui victime sunt și unele camere de filmat, încinse probabil de suprasolicitare caniculară, și care ne redau imagini ușor distorsionate, cum ar fi, geometric vorbind, sub formă romboidală, trapezoidală sau chiar păstrate în partea superioară a câtorva suspuși... însă, din punct de vedere tehnico-științific, aceste deformări pot să fie doar efectul trecerii noastre "prin"...6 august - ziua schimbării la față, inclusiv a lui Gregorian Bivolaru care este căutat
Ploi mocănești și schimbări la față by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12571_a_13896]
-
un scut despicat, fiecare dintre cele două câmpuri ale scutului conținând câte un ornament și o stemă, respectiv stema României, în stânga, si stema municipiului Brașov, în dreapta. Inscripția "ROMÂNIA" și anul emisiunii "2003" sunt gravate în partea superioară, deasupra unui ornament romboidal. În partea inferioară este inscripționata valoarea nominală "5000 LEI". Pe reversul monedei este reprodusa machetă Castelului Bran, având în partea de jos o eșarfă cu inscripția "CASTELUL BRAN". În partea superioară, urmând circumferință monedei, este gravata semicircular inscripția "625 ANI
CIRCULARA nr. 30 din 14 octombrie 2003 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din aur cu valoarea nominală de 5.000 lei, dedicata aniversarii a 625 de ani de la începerea construcţiei Castelului Bran. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152978_a_154307]
-
monedei este reprodusă emblema Societății Numismatice Române (capul zeiței Minerva, cu scut și torță aprinsă). Inscripția "CENTENARUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMÂNE" este gravată circular, urmând circumferința monedei. Anii "1903-2003", care marchează momentul aniversar, sunt amplasați în partea inferioară, între două ornamente romboidale și vegetale. Articolul 3 Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de un certificat de autenticitate înseriat, redactat în limbile română și engleză, semnat de guvernatorul Băncii Naționale a României și casierul central, precum și de un pliant de
CIRCULARĂ nr. 37 din 10 decembrie 2003 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint cu valoarea nominală de 500 lei, emisiunea "Centenarul Societăţii Numismatice Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154444_a_155773]
-
02. Ei se prezintă: 1) Fie sub forme speciale (stele, inele, profile speciale) prezentând o suprafata anodica maximala corespunzătoare scopului de atins sau chiar, în cazul anozilor în sub formă de bare (care sunt, în general, de secțiune ovala, eliptica, romboidala sau în formă de romb), de lungimi adecvate utilizării că anozi. 2) Fie sub formă de plăci (plane sau bombate), de benzi, de foi, de discuri (plate sau ondulate), de emisfere sau de bule. Pentru a fi clasificate la această
ANEXĂ nr. 75 din 5 ianuarie 2000 NICHEL ŞI ARTICOLE DIN NICHEL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166465_a_167794]
-
fiind așezate pe o panoplie stilizata. Alături de această compoziție grafică este reprodusa semnătură în facsimil a dramaturgului. Pe reversul monedei este reprodus portretul dramaturgului Ion Luca Caragiale. Inscripția "150 ANI DE LA NAȘTEREA LUI ION LUCA CARAGIALE", despărțita de un ornament romboidal, este gravata circular. De o parte și de alta a portretului marelui dramaturg figurează anul nașterii (1852) și cel al trecerii în neființă (1912). Articolul 3. Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de un
CIRCULARA nr. 6 din 22 februarie 2002 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedei din aur cu valoarea nominală de 5.000 lei, dedicata implinirii a "150 de ani de la naşterea dramaturgului şi prozatorului Ion Luca Caragiale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140359_a_141688]
-
rotundă; - metal: aur; - titlu: 999/1000; - calitate: proof; - greutate: 1,224 grame; - margine: zimțată; - diametru: 13,92 mm. Aversul conține valoarea nominală "10 LEI", inscripția "ROMÂNIA" și anul emisiunii "2005". În centrul aversului este amplasată stema României, într-un medalion romboidal, ornamentat la exterior cu motive geometrice. Reversul conține imaginea spadei cu lamă triunghiulară alungită și gardă semiovală și a patru pumnale cu nervură longitudinală și aripioare la bază, piese ce fac parte din Tezaurul de la Perșinari. Inscripțiile "TEZAUR" și "PERȘINARI
CIRCULARĂ nr. 38 din 25 noiembrie 2005 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din aur cu valoarea nominală de 10 lei, emisiunea "Istoria aurului - Tezaurul de la Perşinari". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172154_a_173483]
-
privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin: a) ramura verde de măslin, simbol al păcii și ordinii, care înlocuiește buzduganul din stema țării; ... b) scutul, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, în câmpul căruia, pe albastru, două ramuri de stejar, de aur, încrucișate în talpă, în săritoare, având între
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, încărcat în partea superioară cu o balanță de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, purpuriu, încărcat cu două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, verde, mobilat cu o bornă de hotar, de argint, încărcată în partea de sus cu două spade albastre
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, încărcat cu un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]