201 matches
-
Leopardi Pascoli Quasimodo / 44 2.2.2. Leopardi D'Annunzio Quasimodo / 47 2.3. Giacomo Leopardi și revistele literare: 'La Voce', 'La Ronda', 'Solăria', 'Circoli', 'Campo di Marte' / 50 2.3.1. 'La Voce (1908-1916) / 50 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) / 54 2.3.3.'Solăria' (1926-1934), 'Circoli' (1931-1939), 'Campo di Marte' (1938-1939) / 62 2.4. Giacomo Leopardi și triada: Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo / 70 2.4.1. Leopardi Ungaretti Quasimodo / 70 2.4.2. Leopardi Montale Quasimodo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
gigant al poeziei romantice italiene, ca autor al culegerii de cugetări Zibaldone, ce văzuse relativ recent lumină tiparului, sub îngrijirea lui Giosuè Carducci (1900) și al Micilor opere morale, discutate și reevaluate în anii douăzeci în paginile revistei române 'La Ronda'. Tot în primii ani ai veacului trecut Giuseppe Ungaretti, fervent admirator al rimelor leopardiene, stabilea deja prin Bucuria naufragiaților (1916) și, mai tarziu, prin Sentimentul timpului (1933) coordonatele poeziei pure, sub auspiciile căreia cercetătorii i-au reunit pe ligurianul Eugenio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
parte din estetismul dannunzian la modă. Fiecare dintre aceste centre percepea și transmitea mai departe, cu intensități diferite în perioade diferite, vocea lui Leopardi. Cunoscând Florența, în care încă se auzeau ecourile revistei ' La Voce', trăind în Romă revistei 'La Ronda' și fiind unul dintre principalii reprezentanți ai Ermetismului, Salvatore Quasimodo și-a făurit carieră literară în medii și cercuri ce nu trecuseră încă sub tăcere glasul recanatezului. Menționând acum schematic acest traseu al carui studiu amănunțit este esențial pentru cercetarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sub tăcere aproape totală, atitudine ce îl caracterizează, de exemplu, pe Eugenio Montale. Refuzul acestuia de a face referiri la versurile poetului și prozatorului din veacul trecut a fost probabil o reacție la emulația creată în jurul romanticului de revista 'La Ronda', care în anii douăzeci propunea cu insistență proza Micilor opere morale. Autorii din jurul acestei publicații erau mânați de un sentiment general de admirație, îndeosebi pentru proza scriitorului nostru, sentiment insuflat mai cu seamă de directorul ei, Vincenzo Cardarelli, care a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
crociene sau, în cel mai bun caz, afirmațiile sale prea puțin laudative îndreptate cu precădere împotriva prozei ofereau o contrapondere la tonul encomiastic cu care Micile opere morale și culegerea Zibaldone erau preamărite, în anii douăzeci, în paginile revistei 'La Ronda'. Portretul complet al acelui Leopardi novecentesc ce își va face simțită prezența în scrierile noilor creatori se contura la confluenta dintre valorizarea cardarelliană naivă a prozei leopardiene și cea crociană profundă a poeziei. Ceilalți critici ai scrierilor recanatezului au adăugat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lui Petrarca.64 Se deșchideau, așadar, numeroase căi de analiză, de afirmare a valorii poeziei și prozei leopardiene (în anii douăzeci atenția criticii s-a orientat tocmai către această parte mai puțin studiată și datorită Testamentului literar publicat de 'La Ronda' în 1921). Tot atunci au văzut lumina tiparului primul articol remarcabil al lui Giuseppe De Robertis și monografia lui Karl Vossler.65 Sub influența regimului fascist poezia Canturilor a început să fie privită și că enérgeia. S-au consolidat astfel
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prieteni: Giovanni Pascoli, Gabriele d'Annunzio, Eugenio Montale și Giuseppe Ungaretti, ale căror scrieri și opinii au generat, la rândul lor, veritabile mode literare și epigonism. În al doilea rând trebuie menționate o seama de reviste literare: 'La Voce', 'La Ronda' 'Solăria', 'Letteratura' ce propagau verbul leopardian și prin intermediul cărora Quasimodo putea absorbi ecourile sale. Firește un subcapitol aparte va fi dedicat legăturii dintre poetul nostru și Ermetism. 2.2.1. Leopardi Pascoli Quasimodo Contemporan cu Enrico Thovez, dar dotat cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
atunci de dorință leopardiană a morții (ansia precoce di morire). Se vedea pe șine mai bătrân dar mai bun.82 Sub asemenea auspicii a început traseul peregrinarilor prin peninsula: studiile i-au purtat pașii la Romă, unde apărea revista 'La Ronda', cariera de tehnician l-a condus prin celelalte mari centre culturale menționate anterior: la Florența a absorbit influență încă vie a revistei 'La Voce' și i-a cunoscut pe solarieni. O privire mai atentă asupra acestor publicații este necesară pentru
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe solarieni. O privire mai atentă asupra acestor publicații este necesară pentru a înțelege climatului cultural din cele două orașe ce l-au găzduit pe literatul sicilian: Romă și Florența. 2.3. Giacomo Leopardi și revistele literare: 'La Voce', 'La Ronda', 'Solăria', 'Circoli', 'Campo di Marte' 2.3.1. 'La Voce' (1908-1916) Fondată în anul 1908 de Giuseppe Prezzolini, revista 'La Voce' reflectă concepțiile neoidealiste ale directorului sau.83 A fost expresia unor forțe în mare măsură eterogene și contradictorii, ce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
teren afectiv.96 Interesul pe care autorii revistei l-au acordat formei și cuvântului, precum și tainica lor credință în cel care i-a inspirat, reprezintă o punte de continuitate între tradiția literară a secolului precedent și viitoarea publicație română 'La Ronda', căreia i se datorează mai cu seamă prezenta vie a lui Leopardi pe scena literaturii italiene la începutul secolului XX. 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) Când la Romă a început să fie editata revista 'La Ronda', 'La Voce' încetase
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o punte de continuitate între tradiția literară a secolului precedent și viitoarea publicație română 'La Ronda', căreia i se datorează mai cu seamă prezenta vie a lui Leopardi pe scena literaturii italiene la începutul secolului XX. 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) Când la Romă a început să fie editata revista 'La Ronda', 'La Voce' încetase de mult să mai apară. Publicația din capitală a fost sortită să nu viețuiască mai mult de trei ani, închizându-și porțile aproape concomitent cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
publicație română 'La Ronda', căreia i se datorează mai cu seamă prezenta vie a lui Leopardi pe scena literaturii italiene la începutul secolului XX. 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) Când la Romă a început să fie editata revista 'La Ronda', 'La Voce' încetase de mult să mai apară. Publicația din capitală a fost sortită să nu viețuiască mai mult de trei ani, închizându-și porțile aproape concomitent cu marșul asupra orașului din 28 octombrie 1922; ulterior a mai existat un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
declarat era să reinstaureze primatul clasicului și să promoveze normalizarea literaturii prin reevaluarea modelelor din trecut: (...) considerăm că acum trebuie să restabilim legătură cu cea mai înaltă și autentică tradiție italiană, întreruptă după Leopardi și Manzoni.97 În opinia scriitorilor ' Rondei' aceștia erau ultimii mari scriitori ai Italiei, erau vocile clasicismului de ordin strict literar, ce trebuia propus noilor generații.98 Pentru 'La Ronda' apelul la poetul din Recanati nu a reprezentat ascunderea în spatele stilului sau al paginii frumoase, ci încercarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu cea mai înaltă și autentică tradiție italiană, întreruptă după Leopardi și Manzoni.97 În opinia scriitorilor ' Rondei' aceștia erau ultimii mari scriitori ai Italiei, erau vocile clasicismului de ordin strict literar, ce trebuia propus noilor generații.98 Pentru 'La Ronda' apelul la poetul din Recanati nu a reprezentat ascunderea în spatele stilului sau al paginii frumoase, ci încercarea sinceră de a restabili o relație coerentă, fructuoasa, plină de miez cu trecutul și de a formula cu ajutorul acestuia un discurs capabil să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
stilului sau al paginii frumoase, ci încercarea sinceră de a restabili o relație coerentă, fructuoasa, plină de miez cu trecutul și de a formula cu ajutorul acestuia un discurs capabil să țină pasul cu schimbările și cu fluxul tendințelor inovatoare. Clasicismul 'Rondei' nu s-a manifestat prin susținerea retragerii într-un turn de fildeș, dimpotrivă, a dorit deschiderea către un prezent care să se hrănească din legătură cu literatura de secol XIX, mai curând decât cu cea mai apropiată de Marele Război
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a publicației rămânea hotărâtoare pentru manieră în care profilul lui Leopardi a fost înțeles și remodelat de acești intelectuali. Respingând preceptele și figurile imagistico-stilistice ale Romantismului, renunțând așadar la acel eu poetic din Cantul nocturn întrebător în fața misterelor universului, scriitorii Rondei l-au valorizat cu precădere pe autorul Micilor opere morale și al volumului de cugetări Zibaldone. În cultura italiană de la începutul secolului trecut, Zibaldone era o operă destul de puțin apreciată deoarece, probabil, publicul literat nu se obișnuise cu complexitatea și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
forma ei fragmentara, dar mai ales pentru că anatema aruncată asupra teoreticianului Leopardi, nu numai de Benedetto Croce, ci și înaintea lui, de alti critici precum Giuseppe Antonio Borgese constituia, credem, un obstacol psihologic aproape insurmontabil.99 Totuși, datorită momentului 'La Ronda', aceasta scriere monumentala a devenit o prezență vie în peisajul literar italian, fiind tot mai evident faptul că marea majoritate a concepțiilor filologice, metafizice sau morale ale lui Leopardi, cu toate ca purtau amprenta culturii clasice și iluministe, aveau puterea să depășească
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
genezei. Cât privește activitatea sa de critic, în ciuda faptului că interpretările propuse sunt uneori incorecte, afirmă Sergio Solmi, ele ne-au oferit cea mai fascinantă imagine novecentescă a lui Leopardi. Criticul ermetic atrăgea atenția asupra faptului că, uneori, pentru directorul ' Rondei' pesimismul caracteristic, precum și teoriile morale și metafizice ale maestrului nu erau altceva decât pretexte pentru propriile exerciții de stil, în cadrul cărora sunt puse în mișcare personaje mitologice, pe fondul unor peisaje cosmice misterioase.104 Cardarelli, trebuie repetat, admira nu un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
veritabil caz critic, fapt care a menținut în prim planul culturii italiene glasul sau.108 Niciodată de-a lungul civilizației literare italiene... vocea lui Leopardi nu a fost mai vie, mai deschisă și mai prezenta că în anii revistei 'La Ronda'. Recunoaștem că această acțiune a rondiștilor în favoarea lui Leopardi a putut fi și, cu siguranta, a fost, pe alocuri tendențioasa, alteori parțială și limitată, dar ea l-a constrâns, dacă îmi este îngăduit acest cuvânt, pe omul de cultură din
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
acel Leopardi din Canturi dar și de cel ce fusese până atunci considerat minor, daca nu chiar de valoare îndoielnică, adică de cel din Zibaldone sau chiar de cel din Micile opere morale.109 Fiind implicat și în proiectul 'La Ronda', Francesco Floră, unul dintre cei mai cunoscuți exegeți ai ermetismului, relata într-o biografie dedicată autorului recanatez publicată de Mondadori în anii cincizeci o întâmplare menită să sublinieze dimensiunea la care ajunsese influență versurilor acestuia la începutul secolului: Precizez de la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
influență versurilor acestuia la începutul secolului: Precizez de la bun început că Leopardi era una dintre primele mele lecturi din tinerețe și cel mai admirat poet, alături de Dante și Petrarca, așa încât nu întâmplător m-am simțit solidar cu ceilalți redactori ai 'Rondei'. Tot aceștia erau scriitorii preferați ai celui mai bun prieten al meu din tinerețe, Amedeo Hodnig, coleg cu mine la gimnaziul din Fiume. (...) La Bologna, lui Amedeo i se aprinseră călcâiele după o fată, pe care într-o zi o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1919-1930) Quasimodo a recitit și a aprofundat opera maestrului. 2.3.3. 'Solăria' (1926-1934), 'Circoli' (1931-1939), 'Campo di Marte' (1938-1939) După marșul asupra Romei ce prelungea parcă în plan politic întoarcerea la ordinea clasică pentru care milită revista română 'La Ronda' în universul literelor regimul mussolinian a impus imaginea Imperiul român că oglindă ideală a noii orânduiri fasciste. Prin mistificarea ideologiei și filozofiei partidului și prin insistența asupra modelului antic, trâmbițat în capitala cu mai mult aplomb decât în restul teritoriului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
este reluat și în alte articole, dintre care îl amintim pe cel intitulat Notă despre civilizație și utopii de Nicola Chiaromonte.117 În ciuda distanței temporale, trimiterile la operă leopardiană nu sunt forțate, demonstrând încă o dată că acesta, actualizat de 'La Ronda', nu fusese uitat nici în mediul florentin, ce cunoscuse experiență neoromantica vociană, căreia 'Solăria' i-a oferit o continuitate. Salvatore Quasimodo a datorat acestei reviste debutul sau literar. Prezentat în 1929 intelectualității florentine de către scriitorul Elio Vittorini, poetul din Modica
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Frontespizio', 'Solăria' și 'Circoli', cu 'Letteratura' și mai târziu cu publicațiile milaneze 'Corrente' și 'Tempo'. 'Letteratura' (Florența 1937-1947), condusă de Alessandro Bonsanti, relua experiență recentă a 'Solăriei', dar și mai îndepărtatele cuceriri rondiste și vociene îndeosebi în rubrică De la 'La Ronda' la 'La Voce'. Având în vedere pe de o parte numărul mare de poezii quasimodiene publicate aici și recenziile dedicate operei sale, pe de altă numeroasele articole despre opera lui Leopardi, se poate afirma că în paginile acestei reviste Leopardi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
recenziile dedicate operei sale, pe de altă numeroasele articole despre opera lui Leopardi, se poate afirma că în paginile acestei reviste Leopardi și Quasimodo au găsit un punct de întâlnire. Fiind în mare parte fructul emulației trezite de revista 'La Ronda' la începutul secolului articolele, monografiile, studiile critice despre opera leopardină o mențineau pe această în prim planul culturii, într-o perioadă în care ceilalți mari autori din Ottocento, Ugo Foscolo sau Alessandro Manzoni erau trecuți sub o tăcere aproape totală
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]