18,636 matches
-
depărtezi / - fluture alb - / prin asfințitul tăcerii /aripilor însângerate de strigăte, /lăsîndu-mă să-mi gust întristările / înmiit de întregi” (Priveam). Delimitarea spațiilor privilegiate este conturată tonic de răspunsul la spaima în fața temporalității, ca tendință profundă de respingere a timpului cronologic: „Ce rost să mai strig timpului, / acestei lumi inerte și surde? / când nu mai pot găsi / lacrima din ochiul timpului / iar sufletul lumii / s-a stins în aduceri-aminte?!” (Cui să strig?). Pentru a face mai transparentă relația dintre subiectulși obiectul oniric, într-
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
Pâraiele din mine au înghețat de mult, șuieră trist un crivăț crunt prin oase. Cad ierburile mele sub nemiloase coase, dar eu visez și-aștept un nou tumult ! Moirele Aproape sau departe, în propriul meu destin, Moirele îmi torc iar rostul vieții din caierul pe care înfășură nămeții ce sunt în existența mea din plin. Atropos învârtește întruna fusul meu pe care firul soartei se așează. Din când în când surâde, e tristă, lăcrimează așa cum eu am fost prin ani mereu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427824177.html [Corola-blog/BlogPost/382659_a_383988]
-
sau pronunțată teoretizare, adică la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică concretă toate cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este lor locul și rostul!... Căci mântuirea în Biserică este intrarea în comuniune cu Sfânta Treime căci Ea, Biserica este locul și spațiul manifestării Sfântul Treimi. Iar Biserica se manifestă în Sfânta Treime, în care se află nuanțele persoanelor: a Tatălui și a Fiului și
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
lacrimă și cad/ Și iar adorm, și iar mi-e dat un vis/ Că biata cifră doi s-a sinucis.// Și de atâta viscol vestitor/ Nu ochii mei, ci ochii tăi mă dor,/ Că tineri am intrat, și cu ce rost/ Și ce bătrâni ieșim din tot ce-a fost.// (...)// Dar nu pentru a-ți spune că e rău/ Am dat cu bulgări mari în geamul tău,/ Ci ca să știi, în viscolul câinesc,/ Că plec, și mor, și plâng, și te
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dor_de_albastru_articol_de_al_florin_tene_1373346261.html [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
putem integra în societatea pe care am construit-o până acum. În urmă cu un an (min. 37:55), comentam că, în loc de a se concentra pe readucerea acasă a celor plecați în Occident, unde oamenii și-au făcut deja un rost, România ar avea nevoie de un plan de atragere a forței de muncă din alte părți, mai slab dezvoltate economic. Din perspectiva unei distribuții uniforme a efortului economic, institutul de cercetare economică DIW din Berlin arată că România ar trebui
Refugiații suntem noi by https://republica.ro/refugiatii-suntem-noi [Corola-blog/BlogPost/338364_a_339693]
-
se țină de cuvânt, din moment ce și l-a dat? • Nu citesc articolele lungi decât dacă-s scrise de mine... Mama poate fi în locul oricui, dar nu poate fi înlocuită cu nimeni (Cardinal Marmillod). Dacă nu ai nici o părere, n-are rost să ne-o comunici. • Istoria când se bâlbâie, se repetă. Când nu ajută rugămintea, ne rămâne rugăciunea. Cu același rezultat! • E greu să eliberezi proștii din lanțurile pe care le venerează (Voltaire) • Lumina de la capătul tunelului ar fi chiar bună
ZICERI (201/202) – FOND SONOR & NIMENI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1449406253.html [Corola-blog/BlogPost/369197_a_370526]
-
putea cunoaște aceste lucruri atât de intime. Tatăl lui Ly îi trimitea permanent lădițe cu fructe exotice din Africa. Ĩn România, nu se prea găseau în comerț, decât foarte, foarte rar. Chiar Violeta, ca fiică de ministru, făcea destul de greu rost de asemenea delicatese. Așa că Li consideră că, foarte romantic ar fi să-i ducă fetei niște banane din patria natală, niște nuci de cocos uriașe sau portocale dulci și aromate. Ĩntâlnirile lor erau cât se poate de romantice. Trăiau amândoi
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
icoana cu Precista în buzunarul de la haină, dar să n-o arăt la nimeni, s-o păstrez, pios, în taină. nu vă mint, îmi merse bine și nici bolnav nu prea am fost; știam, așa cum se cuvine, Tatăl nostru pe de rost și alte rugăciuni creștine. e drept că mai țineam și post, că dacă tot eram săraci din moși-strămoși, neam de iobagi, întotdeaun-am dus-o prost; ne mai îndulceam, arar, cu lapte dulce cu tocmagi, că tata era gospodar, avea și
CU PATRIA ÎN BUZUNAR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Cu_patria_in_buzunar_george_safir_1376634622.html [Corola-blog/BlogPost/344725_a_346054]
-
de palatul din Manisa. Pe vremea aceea, ei trei, Privighetorile, fuseseră împreună. Când se gândea la ele, zilele acelea i se păreau atât de luminoase. Dar acum, în anii de când devenise valide sultan, putea, în sfârșit, să înțeleagă care era rostul liniștii: era o unealtă ce trebuia folosită, un șiretlic de vânătoare, ca toate celelalte. Safiye își strânse blana în jurul corpului și se întoarse din nou spre priveliștea familiara a Cornului de Aur. Pe malul îndepărtat, se înălțau depozitele negustorilor străini
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
vrea asta. Oricum, Dora era deja mare, știa cine-i sunt părinții și ar fi suferit dacă ar fi fost dată din familia pe care deja și-o cunoștea, pe când tu erai doar un sugar, pentru care cu greu făceam rost de laptele de care aveai nevoie, că puține mai erau pe atunci familiile care reușiseră să-și păstreze vacile și de multe ori, erau și ele împovărate cu multe guri de hrănit. Tot Cel de Sus a avut grijă și
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
lunii care se oglindea pe deasupra lacului, creând impresia de un alt cer înstelat. Parcă scotocind prin amintiri, Karon închise ochii, dar numai o clipă, pentru a-și aminti de locul acela.Era lacul unde...și se opri. Nu mai avea rost să-și amintească.Dar dacă avea dreptate , lângă lac trebuia să fie ruinele vechii fortărețe ,și putea acolo să înnopteze iar cand zorii zilei vor veni,va avea un plan pentru ce vă urma.Nu se putea lăsa doborâta Astfel
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1486998664.html [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
va dovedi că avem și prieteni - căci la urma urmei ziarul nu este altceva decât o scrisoare mai întinsă adresată unor prieteni de suflet și de idei - și că acești prieteni își vor spune deschis, reflexiv și util părerea despre rostul unui ziar local, cu o istorie mai veche ori mai nouă, atunci vom scoate de prin beciuri și un vin mai vechi, care de n-o fi de 140 de ani, tot o fi de pe la începutul veacului trecut. Vin cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
lăsând în urmă lumea creată/din nimicuri/nu te mai doare tată deloc/nici o-ntrebare/durerea lumii noastre de-acum nu te/mai doare” (Am înflorit statuie p. 67). Amintirea „palmei” tatălui are parcă darul sa reașeze lumea dezechilibrată în rosturile ei firești, ca în poezia Rătăcind prin roua străină (p. 8): „îmi amintesc de palma grea a tatei/cum despica cerul copilăriei/mele în două/ca un trosnet de muguri/copți/ca o vecernie într-o limbă/uitată”. Șarpe sărutând
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
plasă fratelui cel mic, un băiețel simpatic care stătea cu degetul în gură. Oaspetele tare se miră de așa împărțeală. Mai bău un păhărel de tărie și cu multă dibăcie și diplomație, cu aerul că glumește, întrebă fata care e rostul acestei împărțeli ciudate. Iar fata îi explică: - Capul păsării i se cuvine tatei pentru că el este capul familiei, iubit și respectat. El se gândește, planifică și hotărăște. El are toată bătaia de cap și are un cap bun dacă nu
SCHIŢE UMORISTICE (63) – FATA CEA ISTEAŢĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1454804682.html [Corola-blog/BlogPost/370113_a_371442]
-
Scrum” la OJT în Baia Mare, cu el alături, să-i dau revista „Singur” unde, la pagina 3, la rubrica „Scriitorul cu scrisul de mână”, era el, Ion Burnar. Chiar am vorbit cu Vasile Dragomir să fac lansare acolo. Acum, ce rost mai are? Odihnească-te Dumnezeu în pace, bun părinte al meu care mi-ai spus: „ăștia îs ca și cânii, te-or mânca de ziu”. Ștefan Doru DĂNCUȘ Director al revistei „Singur” http://www.revistasingur.ro 21 octombrie 2010 --------------------------------------------- Burnar
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
îți luasem o bentiță, în asorte cu o rochiță, când am fost la kilogram, că în cinstea lu’ matale aș fi vrut să-ncalț sandale... primăvară, primăvară, și astăzi, dac-ai vrea să vii, îți spun că nu mai are rost... cum noi suntem, de veacuri, ageamii ne vei găsi taman în post; du-te, dragă, pe pustii! dar dacă, poate, într-o seară, de dorul meu o să te doară, să vii, discretă, în verandă, prefacută în... pirandă. Referință Bibliografică: primăvară
PRIMĂVARĂ, PRIMĂVARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_primavara_george_safir_1366532251.html [Corola-blog/BlogPost/345946_a_347275]
-
un pahar, toate au făcut să stârnească proteste vehemente. C. Mille, îngrijorat de alterarea portretului eminescian, prin scăderea la nivelul unei psihologii inferioare și maladive, spunea: „ Despre poet nu aflăm mare lucru nou și interesant. O mulțime de amintiri fără rost, redarea poetului de către o ființă cu totul inferioară, preocupată mai mult de dânsa și de soarta ei, decât acea a fratelui său ( aluzia era la Henrieta n.n.), o colecție întreagă de intrigi, de mahalagisme și de lucruri mici, care nu
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
scoți din istorie. Haideți să ne luăm libertatea să le apărăm! Căci ce sunt, în ultimă instanță, credința, tradiția și cultura noastră, daca nu acele neclintiri sufletești de care ne-am agățat disperați la vreme de furtună!? Ele sunt acele rosturi adânc izbăvitoare care ne-au refuzat virtutea de a rezista politic la suprafață, în văzul lumii, pentru a ne dărui vocația strămoșeasca de a dăinui că neam, pe dedesubt, în văzul lui Dumnezeu”. (Dan Puric-Suflet românesc. București, 2013, p. 130
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
altfel, mărci emblematice ale unei poezii de calitate și de interes pentru cei care prețuiesc efuziunile lirice adevărate. Cartea de față facilitează, celor care mai au asemenea răgazuri de lectură, si o întâlnire cu pulsațiile neștiute ale propriului suflet: iar rostul unei cărți este să ne aducă aminte de nevoia de sensibilitate și de înțelegere a trecerii noastre prin lume, raportând-o adesea la trecerea altora, crezând pentru un moment prea scurt, ca noi am fi nemuritori. Conf.Univ. Dr. Constantin DRAM
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_dram_sub_semnul_trecerii_constantin_dram_1356681132.html [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
uităm ce-i simplitatea, EMINESCU SĂ NE JUDECE. Când scoatem ce-i mai rău din noi și dușmănim și învinovățim și nu iertăm și nu chibzuim, EMINESCU SĂ NE JUDECE. Tot lui să-i aparțină judecată și atunci când lovim fără rost cu arma cuvântului în cei pe care nu-i cunoaștem. De jignim, ori rănim, de facem cu bună seamă ironii lipsite de înțelepciune, EMINESCU SĂ NE JUDECE. Ai zice că ar trebui să nu ne pese de nimeni și de
EMINESCU SĂ NE JUDECE de PAUL SURUGIU FUEGO în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/paul_surugiu_fuego_1434375867.html [Corola-blog/BlogPost/360536_a_361865]
-
a lăsat Alexandru cel Bun pentru administrația Moldovei, pentru ortodoxia neamului și pentru gospodărirea țării. De fapt, asta ne învăța: să înțelegem ce moștenim de la străbuni, bune sau rele și împrejurările în care au înfăptuit „moștenirile” respective, ca să le înțelegem rostul domniei lor. Și acele lecții nu durau mai mult de cincisprezece-douăzeci de minute. Apoi ne lăsa și pleca să rezolve alte treburi reclamate de responsabilitățile sale de director. Uneori venea în clasă chiar la sfârșitul programului, după cum rezolva alte probleme
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului părintelui Băluță. În permanență doi colegi supravegheau curtea și strada. Astfel că, atunci când a intrat în clasă gâfâind, toți eram cu nasul în cărți, mimând silința noastră de a învăța buchiile lor pe de rost. A exclamat încântat: „ce copii cuminți și silitori!”. Zâmbind satisfăcut, ne-a spus: - Mâinile la spate și fiți atenți la ce scriu pe tablă! Vă închipuiți că ne-a stârnit curiozitatea. Eram numai ochi și urechi. A tușit în pumni
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
alert și în spirit creștin tradițional, al Originii bucovinene ... . Cred că în acutele schimbări de paradigme în literatura actuală, cel puțin în România unei culturi implozive și deviaționistă altfel, critica unui roman biografic mai ales, pe fond clasic, NU ARE ROST să repovestească „ sfătuitor” și cum se-ntâmplă „ școlărește”, didacticist, cartea distinsei doamne ... Așadar calea bună ar fi să ÎL CITEASCĂ direct, sau prin internet, cei ce vor să înțeleagă ce a fost nu demult cu „ noi”, ca popor -experiment - mai
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
să invoc uitarea.. Mai strâns mă prindea însă,disperarea. Și de-am încercat să-mi ucid chiar versul, Toate-și arătară fața și reversul. Nu știi nici măcar cât de greu a fost Să nu văd în tine,în nimic, un rost.. Să am prieten singur numai pe Thanatos, Dracii să-mi vorbească cu milă si patos, Să simt c-aș lupta chiar cu Dumnezeu. Din visuri să cad în Hades mereu. Îmi venea să-mi rup veșmintele sărace Numai să te
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
dai Strigat dimineților senine N-ai știut să-ntampini luna mai Pentru cele dinaintea mea sau după mine Când te tai în visele-aiurite și-ai să vrei Să te -acoperi peste răni cu smirne Vei ști să-nțelegi tu singur rostul, pașii grei Ale celor dinaintea mea sau după mine Și la cingătoare poartă negreșit mereu Ceasul adevărului cu tine Să verifici timpul irosit cu tine dragul meu Ale celor dinaintea mea sau după mine Referință Bibliografică: Celor dinaintea mea sau
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE (PARTEA ÎNTÂI) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1464796339.html [Corola-blog/BlogPost/385267_a_386596]