300 matches
-
Acasa > Impact > Relatare > OCHELARII Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cât de inventiv era! Îl binecuvântase Dumnezeu cu o minte fără pereche! De mic rostuise tot felul de minunății: papuci de casă cu magnet, ușor de găsit oriunde erau uitați, piese de domino fluorescente - aplicase o peliculă ce făcea vizibile în noapte piesele negre; o catapultă fixată pe ușa camerei care-l trezea dimineața prin
OCHELARII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384504_a_385833]
-
ezită către soare, Prin el își văzu noua culoare De Negru, îngemănat cu a Albului candoare! Gândea-n sine :este același oare,sau acum-i altul ? De-atunci lui nu-i mai este teamă, C-a înțeles că toate-s rostuite De Timp,spre-a fi experimentate Făra nici o frică,iubește viața-ncontinuare! Referință Bibliografică: Suflet de fluture alb / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1874, Anul VI, 17 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile
SUFLET DE FLUTURE ALB de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384021_a_385350]
-
șomerilor, mai multă mâncare de pomană pentru cei săraci, adică exact ei, cei din cârciumă și, eventual, o lege care să le oblige pe neveste să muncească dar salariul să-l dea bărbatului, fiindcă numai el știe cum să-l rostuiască spre binele țării. E! Ce să mai spui!? Aplauzele și strigătele de încurajare sub diferite aspecte se țineau lanț. Cam până la a patra halbă când dicția poetului se prăvălea către o limbă necunoscută iar Brabete, fin psiholog, îl dădea afară
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
se-anină. Deodată, viziunea se preschimbă. Apare pe neașteptate, sprijinit de zidul meu imaculat, un brad ciudat! Pe măsură ce-l observ, verdele-i alunecă în roșu, cetina-i se-adună și, din țepoasă, în mângâietori și catifelați fulgi de ceață se rostuiește! Pe dată, bradul se scutură și fulgii se unesc în minunate pene ce-mbracă un cocoș purpuriu, precum fostul meu chip-batistă de mătase. În sfârșit, nu mai sunt arămia și incerta siluetă! Ceasul din ochiul meu stâng a cotropit cu
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
bilingve’’, Georgeta Resteman cu ,,Florilegiu de primăvară’’, dar și cu inegalabilul Pr. Dr. din Kitchener, Ontario, Canada, poetul Dumitru Ichim, care ne supune atenției versuri alcătuite extrem de inspirat, scrise cu minuția unui orfevrier al cuvântului trăit și rostit, dar și rostuit din praful de aur brodat cu caznă, migală, stăruire și așteptare blândă pe ,,începutul unei stele din undă’’. Dumitru Ichim ne trimite prin versurile lui scrise într-o limbă românească perfectă, presărată cu desăvârșite vorbe moldave o poezie veche poate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92904_a_94196]
-
nepoți. Se vede că este fericit, dar niciodată nu o spune direct. Știe că fericirea trebuie ținută doar în sufletul său. Iancaidul, unde s-a născut în 26 iulie 1951, este un sat bănățean, pe vremuri fiind un loc falnic, rostuit de gospodari, care aveau în sânge hărnicia și grija de familie. Familia Ungur este una dintre cele mai numeroase din sat, în care membrii acesteia se ,,caută” și respectă reciproc. Nunta care a lăsat satul pustiu - În localitatea natală am
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfânta cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu DOAMNE MILUIEȘTE... când ne mai bate bunul Dumnezeu printre păcatele terestre - certe, poetul păcătos...acesta...eu, să-L rog pe românește să ne ierte. ce
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Dorul de Moldova lui Ștefan Cel Mare, întregită în hotare firești e foc mistuitor... Am participat azi, 10 septembrie, într-o frumoasă zi de toamnă, la Poduri de dor - arme ale spiritului rostuite de scriitori și poeți din stânga Prutului la Muzeului Unirii din Iași, într-o roditoare simțire de cuget românesc. Cuvântul scris și pornit din suflet, răscolitor, sub pana scriitorilor din Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova, amintind nostalgic de Grigore Vieru cu
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
românească din Basarabia în orașul ... Citește mai mult Dorul de Moldova lui Ștefan Cel Mare, întregită în hotare firești e foc mistuitor... Am participat azi, 10 septembrie, într-o frumoasă zi de toamnă, la Poduri de dor - arme ale spiritului rostuite de scriitori și poeți din stânga Prutului la Muzeului Unirii din Iași, într-o roditoare simțire de cuget românesc.Cuvântul scris și pornit din suflet, răscolitor, sub pana scriitorilor din Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova, amintind nostalgic de Grigore Vieru cu
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
se păru cunoscut: „Ce le țin În frîu pe aceste bestii care se devorează reciproc și care Își spun oameni?“ era scris acolo. „La Începutul vieții sociale acționează forța dură și nestăpînită, iar mai apoi legea, care este tot forță, rostuită În forme legislative: Întotdeauna Însă forța precede dreptul.“ În cea de-a doua, În Antichristul lui Nilus, apare un fel de adnotare sub titlul Conspirației, de fapt un citat Însemnat pe margine cu unghia. (Parcă aude vocea sonoră a răposatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grâi mi s-or aprinde, De sărbători, cănd magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfântă cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu DOAMNE MILUIEȘTE ... când ne mai bate bunul Dumnezeu printre păcatele terestre - certe, poetul păcătos ... acesta ... eu, să-L rog pe românește să ne ierte. ce
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
subterfugii, se făcea luntre și punte pentru a fi devotat propagandei de partid. Simulând devoțiunea personificată față de propaganda de partid (ea te ridică, tot ea te coboară!), departe de de a-și uita obârșia și de a fi abandonată își rostuiește pârghiile acaparării întru slugărnicie și delațiune pregătind noi escaladări, în timp ce „ciocoii partidului” tronează mărinimos, mimează evlavios și își declamă sârguincios „înțelepciunea” de a-și fi însușit pârghiile și regulile (nu se știe cât de sfinte!) ale „pieței lbere”! În paralel
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TOAMNĂ Autor: Ella Blue Publicat în: Ediția nr. 1736 din 02 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Colindă gândul Printre pagini albe Ce-au rostuit Cândva Atâtea doruri înfrigurată răsfoiesc un vis Ascuns în frunze Până ce bruma îmi albește degetele Atâta toamnă a mușcat din mine Că-s frunză Nor și ploaie Vânt Când clipa se așterne pe pământ și nu mai văd pe cer
TOAMNĂ de ELLA BLUE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362971_a_364300]
-
-mi ca crinul ce mereu înflorește Imaginea-i divină de-a pururi dăinuiește Înfășurată-n roșu sau alb de lăcrimioară E surfilată-n aur - mirifica-i comoară. Când îl rostesc și-n vis, cu glasul omenesc, Nemărginit cuvântul - sfioasă-l rostuiesc! El dă sensul vieții, e primul legământ Cel mai ales și tandru de pe acest pământ. Este ca apa rece ce-i scoasă din izvor De dragoste și pace, de viață dătător Și cu iubirea-i toată m-adapă ne-ncetat Astâmpărându
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
dulce alinare.În sufletu-mi ca crinul ce mereu înfloreșteImaginea-i divină de-a pururi dăinuieșteînfășurată-n roșu sau alb de lăcrimioarăE surfilată-n aur - mirifica-i comoară. Când îl rostesc și-n vis, cu glasul omenesc,Nemărginit cuvântul - sfioasă-l rostuiesc! El dă sensul vieții, e primul legământCel mai ales și tandru de pe acest pământ.Este ca apa rece ce-i scoasă din izvorDe dragoste și pace, de viață dătătorși cu iubirea-i toată m-adapă ne-ncetatAstâmpărându-mi setea cu suflet cald
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
le fie de folos în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul pădurii se împreună cu răsunetul tălăngilor și al doinelor păstorilor, rostuite din fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
solzii însetați ai uitării. Nicăieri nu fu mai crâncenă răzvrătirea șuvoaielor. -Ți-a mai rămas ceva Ioane? -se auzea, câte un glas stins în bulbucii de apă și mâl. -Nimic! Gheorghe, trecea ca un crivăț, pe la urechi, disperarea celui ce le rostuia. Îndârjirea mamei ei de viață!Măcar să-mi fi lăsat casa. Mi-au trecut, goale, pe la genunchi, lemnele în care odihneau ai mei. ...Pe stâlpul clopotniței, atârnau fără vlagă, coastele ruginite ale nopții. Ulița, uitase să se îmbrace de sărbătoare. Peste
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
de efemeride și că fiecare nod în aripă este ciot din elitră fie la ei eu mi-am vazut îngerul în toată splendoarea lui îngăduitoare în plutire pe apa sâmbetei din toate lucrurile ies aripi numai mâna mea rămâne intactă. rostuiesc un culcuș între ape trupul se golește de râsul homeric un val de tristețe atinge tâmpla sprijinită într-un maldăr fără substanță. închid pumnii și mă umplu cu amintiri până când inima e saturată și se scufundă ca un batiscaf războinic
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
mediu de o deplină manifestare a spiritului, o punte de legătură a omului cu creația materială, prin care trupul nu uzează de lucruri în mod lumesc dominat de lăcomie, ci se lasă condus prin virtuți într-o viață duhovnicească ce rostuiește lucrurile în conformitate cu rațiunile lor dumnezeiești. În această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul trupului sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu dreapta credință
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
în ce privește pretențiile, accesoriile vieții zilnice cărora în timpul anului nu mai prididești să le acorzi din timpul mai mult decât necesar, acestea începând să treacă într-un plan al “colateralelor” - văzute acum insignifiante și care nu ne ”lustruiesc” viața iar de rostuit nici atât, cum ți se par în timpul “celălalt”, impur și angoasant, străzile își astâmpără forfota, te face să te reculegi și să ai un timp numai al tău. În Modesto pregătirea unora a început pe la mijlocul lui noiembrie, cu ornarea exterioară a
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
duhuri din pământ tot Kogaionul l-ai trezit - smârdoare! când mi-ai pocit limba din Soare și Cuvânt: mii tarabostes au ieșit din floare sub hore calcă strâmbu-ți legământ opriți din ceasuri - zeii-apasă-opinca: din șarpe negru - iscă trandafirii străbunii-și rostuiesc de zor tilinca să cânte-mpărăteasca noimă-a firii toții Mirii Munți în straie de lumină vin cu Cereștile Mirese la Izvor: aici sunt Soare Lună și Stupină iar sfinții niciodată nu ne mor! voi - venetici învăluiți în bale nu ne
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
sau vreo revelație ... Eu am fost așteptat, iar apoi găsit. Acesta este singurul merit al meu. Nimic nu e mai marcant decât o așteptare eternă . În eternitate, așteptarea devine iubire, creație și sublim. Ea se propagă în clipe de grație , rostuind prin mângâierile ei doruri de Nepătruns. Aceste doruri: odihna care și în care se așează toate oboselile și amânările ființei, luptele și muririle noastre. Acestui frumos act de traire, al așteptării de către divin, am găsit că îi este imposibil de
ASTEPTARE... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366480_a_367809]
-
sau vreo revelație ... Eu am fost așteptat, iar apoi găsit. Acesta este singurul merit al meu. Nimic nu e mai marcant decât o așteptare eternă . În eternitate, așteptarea devine iubire, creație și sublim. Ea se propagă în clipe de grație , rostuind prin ... Citește mai mult Am amânat să fiu. Se pare că mi-am refulat crearea. Totuși, în prezența refuzului de a ma întâmplă, în întunericul cu neliniști, au apărut spații care nu îmi aparțineau, de care nu aparțineam și în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
sau vreo revelație ... Eu am fost așteptat, iar apoi găsit. Acesta este singurul merit al meu.Nimic nu e mai marcant decât o așteptare eternă . În eternitate, așteptarea devine iubire, creație și sublim. Ea se propagă în clipe de grație , rostuind prin ... III. RUGA, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015. Mă rog că prelungirile ființei mele să nu-ți mai rănească eternitatea... Redă-mi plutirea visului de toamnă... Inundă-mi sinele cu misterul apropierii tale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
Domnule GHEORGHE, fiind și profesor de fizică, și managerul acestei unități de învățământ, spuneți-mi care va fi rostul Liceului "Demostene Botez", în anul școlar 2000-2001, în această zonă geografică...? -....și spirituală ! Cele 15 cadre didactice ale unității noastre vor rostui (Constantin Noica : a rostui înseamnă "a pune în ordine, a-ți întocmi viața , a-i găsi sensul, înțelesul, rațiunea. "), în anul școlar care tocmai a debutat, 220 de elevi. După cum urmează : * în anul I , 75 de elevi (3 clase) ; * în
ÎN CURSA PENTRU REFORMA MENTALITĂŢILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365715_a_367044]