85 matches
-
o biserică zidită în 1792 de arhimandritul Iacob, fostă biserică a mănăstirii Dedulești; o școală de băieți cu 36 de elevi, fondată în 1874 și care funcționa în casele fostei mănăstiri; precum și o cojocărie, o potcovărie, trei măcelării, 27 de rotării, 3 mori și o pivă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul și avea în componență satele Sgârciți-Topliceni, Dărmănești, Plevna, Poșta și cătunul Bărăști. Comunele Dedulești și Băbeni făceau parte din plasa Dumitrești; Dedulești avea în unicul său sat
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
Ciortești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Ciortești (reședința), Coropceni, Deleni, Rotăria și Șerbești. Comuna se află la marginea sudică a județului, pe malul stâng al râului Vasluieț, acolo unde acesta primește apele afluenților Coropceni și Ciortești. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. La Coropceni, din acest
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
zonă, a înființat la 1802 o biserică, iar școala funcționa din 1856, cu 82 de elevi (dintre care 28 de fete) în 1891. În oraș se ținea târg duminica, în care localnicii își desfăceau produsele agricole, dar și de dulgherie, rotărie, cizmărie, fierărie. A continuat să aibă același statut și în perioada interbelică, deși avea doar 1700 de locuitori în 1924. În 1950, a devenit parte din raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești, pierzându-și statutul de
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
Motoșeni (în trecut, și Ursa Motoșeni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Răchitoasa, Colonești și
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
au o vechime de peste 250 de ani. Ocupațiile de bază din trecut ale locuitorilor au fost agricultura (se lucra pe moșia Flămânzi, în suprafață de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mănăstirii Coșula (construită în anul 1535). După anul
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria, dogăria, facerea mangalului (necesar la fierărie), albinăritul. În anul 1899, satul avea, 55 case cu 192 de locuitori, din care 16 erau educați. În prezent principala ocupație este agricultura și creșterea animalelor. Învățămîntul s-a dezvoltat mai ales după
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
comunității, de la împodobitul cailor, la cununii religioase și înmormântări. De asemenea, în comună funcționează unități de comerț și prestări servicii. În anul 1924, în comună existau 2 mori, 2 măcelării, o brutărie, un abator, o ghețărie, trei cizmării și o rotărie. După 1945, în comună s-a mai înființat o fabrică de cherestea și mai apoi un centru de colectare a fructelor de pădure care a ars în 1958, fiind mutat mai apoi la Borșa, unde funcționează și în prezent. În locul
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
an, în luna februarie, în sat existau 260 de pensionari ai "Colectivului" care au primit pensii totale de 37.000 de lei, adică o medie de 142 de lei. În cadrul C.A.P.-ului au funcționat și ateliere conexe: de tâmplărie, rotărie și fierărie. De asemenea, existau brigăzi de construcții formate din zidari, dulgheri și zugravi care în anul 1964 numărau 40 de meseriași ca: Iosif Limbășan, Ioan și Cornel Stoica, Ioan Murărescu și David Murărescu. "Colectivul" deținea 123 de hectare de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
(în ) (n. 1903, Cluj, Comitatul Cluj, Regatul Ungariei - d. 1983, Budapesta, Republica Populară Ungară) a fost un sculptor maghiar din România. Rămas orfan de tânăr, își găsește alinul în rotărie. Prelucrând lemnul, el înțelege că adevărata să menire este aceea de a deveni sculptor. Între 1925 și 1927 se mută la Paris, unde se întreține lucrând că tâmplar. Seară ia lecții de modelaj și desen la "École libre de beaux-arts
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
a vândut în acest timp artilerie și altor puteri europene. După 1860 domeniul lui Alfred creștea rapid. El a demolat vechea fabrică de oțel și a reconstruit-o din temelii, adăugându-i trei ateliere mecanice, trei laminoare, un atelier de rotărie, o strungărie pentru osii, un atelier cu ciocan pentru fabricarea tunurilor și un atelier de cazangerie. În primele zile ale lunii ianuarie 1864, Prusia și Austria s-au aliat pentru a invada Schleswig-Hollstein și printr-o campanie fulger au smuls
Alfred Krupp () [Corola-website/Science/330290_a_331619]