437 matches
-
baza ei rotundă, lată, întinzând cercul de lumină într-un oval galben, legănat - înainte și înapoi și din nou înainte și înapoi. Dalele albe se înroșiră o clipă, ca o baltă de sub o pojghiță de gheață. Culoarea se împrăștie în rotocoale și dispăru. Lampa își încetini mișcarea - înapoi și înainte și din nou înapoi și înainte. Cercul de lumină nu se mai mișcă. Totul era neclintit. Eram singur. Mi-am recăpătat ochii - Mark Richardson Mark Richardson Mark Richardson. Dar teama mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pământul îmbibat de apă săriră în lături când vârfurile bocancilor mei, genunchii și mâinile întinse se afundară în cratere de noroi rece, aspirant. — Să n-o pierzi, zise vocea fetei. Țigara îmi căzuse din gură când aterizasem și zăcea, scoțând rotocoale de fum, în iarba noroioasă, udă. Am ridicat privirea. — Și începe să faci ce ți se spune, zise ea, sau te las în urmă. Se întoarse și o porni pe peluza lungă într-o alergare susținută. M-am ridicat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și-au făcut loc, crescând către exterior. Și-au crescut atât de mari, că obturau toată priveliștea și am putut să-l văd numai pe el cum se ridica la cer ușor, și barba-i cea lungă și artificioasă făcea rotocoale prin aer ca o panglică de circ. După ce l-am pierdut cu vederea în înaltul cerului, mi-am îndreptat privirea din nou către terasă. În același moment s-a oprit și ninsoarea. Banca era goală. Tot atunci am știut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fixîndu-și privirea pe bolta înstelată. Mai nou se fac tot felul de emisiuni, oricine poate să-și afle astrograma doar privind la televizor. — Eu nu, mărturisește Dendé căzînd pe gînduri, trăgînd și el adînc în piept din țigară, slobozind un rotocol gros de fum în direcția Ursei Mari. — Eu cred, zice Gulie, gîndindu-se la „Ce prevăd astrele“ și la „Horoscopul de dimineață“. — N-aș risca să fac o reconstituire bazîndu-mă doar pe ce am auzit din gura lui în ultimele discuții
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de stat, nici film artistic, au murit degeaba, în cine să mai ai încredere? Baliverne, vrăjeală, scîrnă, Gulie. întrerupt pe neașteptate din munca sa de cancelarie, Comandantul privește aiurit la Regizoraș, care fumează țigară de la țigară, încercînd să negocieze printre rotocoalele de fum. — Ia spune-mi, te-ai mai gîndit la ce am vorbit ultima dată? O facem sau nu? Trebuie să știu, timpul parcă zboară, adaugă trăgînd cu coada ochiului la pendula agățată pe perete. — Nici gînd, spune Comandantul, fîstîcindu-se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dumneavoastră ce-ați fi făcut în locul nostru? Nimic, zice Roja, de fiecare dată cînd discuția ajunge în punctul ăsta, mă simt așa, știți voi cum, începe să tremure, uitîndu-se în gol la paharul transparent, la pereții crăpați ai crîșmei, la rotocoalele de fum ce se ridică de la celelalte mese. Nu vă mai gîndiți la prostiile alea, încearcă Gulie să-l potolească, de ce nu înțelegeți că nimeni n-a trădat pe nimeni, că pur și simplu așa a fost să fie? Unde
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
consultații cu marginile flendurite, un portdocument, trusa de rechizite, un cuier cu vreo 6 halate jegoase, două din monton gri, celelalte din pânză de in nealbită. Ana stătea la masă aproape de terapeut, respirau cu același plămân, fumul de țigară făcea rotocoale concentrice deasupra biroului; încurcau pixurile, ceașca de cafea, țigara aprinsă, mâinile se confundau între ele, degetele se întâlneau mereu din greșeală, printre registre, rețete. Sub fața de masă, genunchii, bine camuflați scăpărau scântei: Ăștia au doar două mâini: stânga asistentei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
reproșa, crezând că o mințisem spunându-i asta. Copilul ei venise pe lume fără ca ea să fi avut parte de iubire. Minodora fuma, fuma mult, țigări proaste, rusești. Lăsa să îi scape câte o vorbă care rămânea ca suspendată de rotocoalele de fum. Dar, cu toate că nu a avut șansa să aducă pe lume un fruct al iubirii, o interesa numai și numai soarta și evoluția Alindorei. Atunci când o ținea în brațe, o îmbăia, o hrănea, o plimba, îi mai puteam găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tot mai transparentă și mai umilă cu fiecare nouă înfrângere. Și, atunci, se întâmplase. Greșise numărătoarea banilor, poate că la socoteala ei înfrigurată, pierdută, mugurii de pini încremeniți în tăcerea zahărului coagulat se strecuraseră de mai multe ori între albele rotocoale de zăpadă, cu trupul proaspăt strivit al unei căpșuni uriașe în interior, sau poate că biscuiții de orez pufos și pudră de ceai verde, refuzați în cele din urmă de Reiko, atunci când le descoperise numele, legat de culoarea lor văratică
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sunete ciudate, ne ridicam și ne lăsam să cădem de-a berbeleacul ori zăceam nemișcați în iarba proaspătă, tot așa cum zăceam și în paturi. Ne loveam unii pe alții cu pumnii. Când bătea vântul, pe Râu, sub noi, se stârneau rotocoale albe. E foarte greu să descriu acel sentiment de solidaritate care poate cuprinde oamenii într-o seară de miez de vară. Eu ședeam pe o bancă vopsită în negru, un pic deasupra camarazilor mei. Sau, mai bine spus, deasupra noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
tuci, în gutuile/ de pe raft/ și multă îndepărtare în nasurile turtite de geamul/ ferestrei./ Nu sunt copiii viței de vie la cules de flori de salcâm și/ nici căruțașii însetându-și caii la fântână.// Bătrânul Aerostate își cheltuiește tutunul pe rotocoale/ de amintiri/ în timp ce lemnul ușii scârțâie în vântul lui decembrie./ Același lemn din care sunt ridicate crucile de pe deal...// Trebuie să călătorești cu mult mărunțiș la tine în ziua de azi,/ ca să plătești duhurile care au băut din laptele subteran
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
În fiecare an aștept/ Să ningă, să te pot vedea/ Dacă privești, dacă asculți,/ Dacă mai înțelegi ceva.” O îndepărtare cu vești presupuse, cu șoapte trimise ca iscoadele, departe, la malul înghețat. Acolo ia ființă o lume văzută ca prin rotocoalele unui geam, în frig, o lume a bănuitelor frumuseți și-a neopritelor schimbări. O lume care nu mai înțelege și nu mai are rostul apei, ci pe acela al cristalului din fulg, prinzând la mijloc o fotografie veche. La ea
Norii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5945_a_7270]
-
sunt obsedate de modul în care arată și pentru a fi cât mai frumoase apelează la metode șocante. Cel mai șocant trend în materie de diete este vata înmuiată în suc de portocale sau limonadă. Se pare că, odată înghițit rotocolul de vată, fetele se simt sătule, păcălind propriul organism, scrie antena3.ro. Se pare că această practică periculoasă a prins la public după ce modelul Bria Murphy, fiica lui Eddie Murphy, a povestit că a văzut colege care mâncau vată înmuiată
O nouă modă șocantă în rândul tinerelor. Ce mănâncă acestea pentru a fi slabe by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62976_a_64301]
-
artă, ori pur și simplu cel care căuta un binemeritat răgaz de contemplație la o cană de ceai. În iarna când l-am întâlnit am intrat în librăria sa împins de vântul de câmpie ce debușa în Piața Unirii cu rotocoale de funigei. Erau aici câțiva prieteni de-ai mei, așezați la taclale despre o carte, pe care tocmai o citisem, Mănâncă, roagă-te, iubește, a scriitoarei Elizabeth Gilbert, fiecăruia de aici părându-i-se că se află în acea fascinantă
Vara în care am intrat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5454_a_6779]
-
de a da bici, de-a pleca. Fără reproșuri - în subteranele miezului de noapte, De cum vom porni în lungul pădurilor rare, Să strângem plase, capcane, lăsând să se plodească Neamul rapacilor lupi agonizând a salvare! Prin zăpezi lăbuțele de câini rotocol rotitoare Înșelate-s de lupoaica prăpăstuită-n întunericul orb - Prea de tot mici sunt gheruțele râvnitorilor - n-ar Răzbi, n-ar izbândi nici uliu sur, nici negru corb. Iar iubitei-odor piciorușele desculți i-s degerate, o dor! Și s-ar
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
temei atinse. Scrisul lui stufos și îmbrobodit, cu suceală sintactică și cu răsturnări retorice, este chiar matca din care ia naștere melodia. În lipsa sucelilor, melodia ar fi ternă și joasă. Apoi, dacă dai la o parte excesul lexical, înlăturînd beteala rotocoalelor verbale, ce-ți rămîne sunt cele trei muchii osoase ale scheletului gîndirii sale: estetic, etic, religios. Fraza lui Kierkegaard înaintează prin unde succesive mișcîndu-se în jurul unei anumite probleme, ca și cum ea ar da naștere unor trombe lexicale care se învîrt în jurul
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
subțire/ Din ce în ce mai fără noimă precât din ce în ce mai rar” (Rugăciune). Adesea, gândul efemerității propriei condiții se desenează în volute retractile, amăgitor și nestatornic ca însăși existența: „ca un bolid/ prin spații goale/ un gând perfid/ îmi dă târcoale// plutind prin vid/ în rotocoale/ eu îl desfid/ că-mi dă târcoale// să-mi pună-n blid/ să umple oale/ un gând timid/ îmi dă târcoale// stângaci, livid/ cu vorbă moale/ dar nu-i deschid/ să-mi dea târcoale/ de nopți avid/ să-l scriu
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
siguranță, că îi poate împlini dorințele. Fiul îi cere o țigară și fără nicio ezitare mama i-o aprinde și îl felicită că fumează ca un adult. Mamă și fiu fumează la fereastra de pe coridorul trenului, apoi se joacă suflând rotocoale de fum unul către celălalt. Legătura destrămată se recompune în acea solidaritate provizorie a refuzaților, a marginalilor, a dezmoșteniților sorții, solidaritate întemeiată pe o comunitate de destin și nu pe o legătură de sânge. Înainte de a înțelege relația de rudenie
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
-n coșuri Cară pe umeri târgoveții. M-am gândit la Campo di Fiori În Varșovia, lângă carusel, Într-o seară senină de mai, Cu muzică veselă, vie. Mai puternică-i melodia Decât împușcăturile din ghetou, Spre cerul senin se înalță Rotocoale din fumul de tun. Din casele-n flăcări zboară Zmee negre aduse de vânt, Cei din carusel vor să prindă Crâmpeie plutind în văzduh, Vântul din casele-n flăcări Flutură fustele fetelor, Râde mulțimea voioasă În ceas de blândă duminică
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
turist în luna lui noiembrie” într-o stațiune autohtonă. Aici apare și sintagma „turiștii toamnei”, și ea aduce cu sine o întreagă atmosferă învăluitoare și melancolică: „O anumită melancolie, asemeni unei delicate emanații de aburi, se simțea peste tot. Dimineața, rotocoalele de ceață pluteau aproape magic peste râu. Cele mai înalte stânci se învăluiau temporar în somptuoase mantii de nori. Turiștii toamnei erau oarecum diferiți de cei ai lunilor de vară fierbinți”. De fapt, scriitura poetică, metaforică (cu unele accente fantastice
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
și alcoolul...). Asemenea celui atotputernic, se retrage în sine până la un punct, tocmai pentru ca iubirea să fie posibilă: „te privesc și părul tău crește, crește/ se unduie ca fumul de țigară./ ochii îți ard și părul tău/ se desface în rotocoale/ ca fumul de țigară./ eu mă fac mic. mă rătăcesc/ ca o sălbăticiune./ atenție, fumatul e dăunător/ spun și eu așa./ în timp ce ne ținem în brațe/ prizăm trupurile noastre, ne drogăm./ spun și eu așa,/ drogurile sunt un pericol./ până la
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
avangardă" aruncă, peste toate autoportretele stîngace, de junețe, o lumină ,dulce" și slabă, de lanternă. E impresia pe care o lasă, recitite în șir, convorbirile și articolele, din '79 pînă prin 2002, ale Magdei Cârneci. Aceea de model făcut din rotocoalele luminoase, mai mult tulburi decît intense, care apar-dispar-apar pe o scenă. Cartea asta și e, pînă la urmă: o suită de ieșiri la rampă ale unei generații (aici, mai curînd poetice), printr-un one woman show de sine stătător, dar
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
din 2009, dar nu și de cel din 2012, întrebându-se, totodată, ce l-ar putea speria pe "președintele-demis", de nu mai știe să numere. „Ce faci cu președintele ales 9* luni? Îi dai un cerc cu care să dea rotocoale în jurul Cotroceniului?’’, a întrebat ieri domnul Băsescu, panicat că mandatul i s-ar putea reduce cu câteva luni. Iată o altă întrebare: „Dar ce faci cu președintele demis încă 20 de luni? Îl lași în continuare să se ascundă în
Dan Voiculescu: Memoria de scurtă durată îi joacă feste lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39729_a_41054]
-
naive În palatul de cleștar O regină cosea iar La fereastra- ntredeschisă De o nea firavă-atinsă. Cosea albă o maramă Gândul nu-l lua în seamă. Neatentă se-nțepa Sânge-n boabe picura; Pe zăpada albă, moale Se scurgeau trei rotocoale Și regina se gândea La un vis ce și-l dorea: Să-i alunece-n făptură De la stea, o rază pură, Să nască o copiliță Ca floarea de lămâiță: Față albă, păr noptat, Roșii buze, trup sculptat... Vântul gându-i
POVESTEA FETEI NAIVE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384773_a_386102]
-
naive În palatul de cleștar O regină coșea iar La fereastra- ntredeschisă De o nea firavă-atinsă. Coșea albă o marama Gândul nu-l lua în seamă. Neatenta se-nțepa Sânge-n boabe picura; Pe zăpadă albă, moale Se scurgeau trei rotocoale Și regina se gândea La un vis ce și-l dorea: Să-i alunece-n făptura De la stea, o rază pură, Să nască o copilita Ca floarea de lămâița: Față albă, par noptat, Roșii buze, trup sculptat... Vântul gându-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]