987 matches
-
pe la 1618, vin din Ardeal, de la Cojocna, neamuri românești, care n-au mai putut suporta asuprirea habsburgică. Exercitată de reprezentanții lor. Unguri. Așa cum adevărat e și faptul că în sat sunt câteva familii de mazuri și alte câteva de țigani rromi, dar de unguri nu a fost vorba vreodată. Minciuni sfruntate. Astfel de insinuări nu-mi sunt străine. Le-am simțit periodic de-a lungul anilor. Pe plaiuri nemțene și, mai ales, în zona Romanului. Pretențiile, de azi, ale unor unguri
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1394942039.html [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului (idiomul spoitorilor) Verbele de conjugarea rromă construiesc conjunctivul prezent și indicativul viitor de la formele de indicativ prezent vechi, precedate de conjuncția te “să”, respectiv de particula kam “va”, iar cele de conjugarea “turcească” le imită, construindu-le de la formele de indicativ prezent. La p. III sg.
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496931098.html [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
̈ś- a munci; palla- a crăpa (verbe intranzitive)] P. III sg. și p. III pl. au formele de prez. conj. popular turcesc, ce folosește imperativul. P. II pl. reproduce forma de p. III pl., imitând verbele de conjugarea rromă. P. I pl. provine dintr-o formă hipercorectă (-lık, -lik). Și formele acestui conjunctiv prezent au fost reproduse la indicativul viitor. Referință Bibliografică: CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul VII, 08 iunie
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496931098.html [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
din județul Brăila s-a desfășurat o astfel de activitate , de informare a elevilor și cadrelor didactice cu privire la fenomenul traficului de persoane în scopul obligării la cerșetorie, cu accent pe victimele din rândul copiilor, dar și a persoanelor de etnie rromă, categorii sociale vulnerabile pe care acest tip de infractori le vizează. Despre această campanie și despre rolul său le-a vorbit elevilor Anna Sarău - subcomisar de poliție, de la ... Citește mai mult Campanie de prevenire a traficului de persoane în scopul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
Miresii din județul Brăila s-a desfășurat oastfel de activitate , de informare a elevilor și cadrelor didactice cu privire la fenomenul traficului de persoane în scopul obligării la cerșetorie, cu accent pe victimele din rândul copiilor, dar și a persoanelor de etnie rromă, categorii sociale vulnerabile pe care acest tip de infractori le vizează.Despre această campanie și despre rolul său le-a vorbit elevilor Anna Sarău - subcomisar de poliție, de la ... XIV. CAMPANIA ,,STOP ABUZULUI SEXUAL ASUPRA MINORILOR”, de Cornelia Vîju , publicat în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
e rătănqoro, e ćora vi le bikheresqe manuśa sine umblavde kaθar o berand e kherenqoro, vi e mudarne pesqe andar manθe si opre p-e kile, opre. Ssst, aćhen mujeça! avdĭves si i răt e rătănqoro, ssst, aćhen! e phirutne rroma penqe ćhundença nakhen kovle vi ilale p-el dromorre si suvăle rukha ’haj le manuśa si garavde e limorănθe ssst, aćhen! and-o phurdălo e forosqo baśel i balval Phandlo vi lalo o phurdălo pharavel pes, savorre ćora ćhuden pen vi
DE GHERASIM LUCA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1486579238.html [Corola-blog/BlogPost/344150_a_345479]
-
penqe stadă, e mudarne pesqe, e viśa, e kile, e phalaja. e doră vi le sapùnură, e ćhură, e pană, e drabalină si pharavde, e manuśa phiren dile cïrden dukh vi maren pen dandaren pen vi baśen Fèri e phirutne rroma si e rraja e phuvăqe vi phiren e ilale ćhundença e balença [o rromano amboldipen: Daniel-Samuel Petrilă] [traducere în rromani: Daniel-Samuel Petrilă] # Ăia din noapte - de Gherasim Luca - Tăcere oameni buni! azi noapte este noaptea nopților, hoții și vagabonzii sunt
DE GHERASIM LUCA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1486579238.html [Corola-blog/BlogPost/344150_a_345479]
-
reale create și prin raporturi de cauzalitate. Astfel, l-am regăsit pe autorul Malciu Marian, din nou, ca pe un fervent susținător al cauzei femeii în societatea românească, plusând de această dată, aducând în atenție cazul unei femei de etnie rromă, săracă, dar cinstită, care este trecută prin furcile caudine ale vieții, ale societății și căreia autorul îi construiește pas cu pas demnitatea, așezând-o pe locul unei femei de valoare, o femeie ce putea ridica "cu semeție" fruntea privind la
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1475592004.html [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
este considerat "Paștele spoitorilor". Bogat sau sărac, cel ce taie mielul de hâderlez face o jertfă în fața lui Dumnezeu, pentru a-și arăta mulțumirea și recunoștința față de acesta. Când se roagă la Dumnezeu pentru însănătoșirea unui membru al familiei, întotdeauna rromul spoitor promite că va jertfi de hâderlez un miel. Mielul promis se taie neapărat, indiferent de bogăția familiei. Se poate tăia câte un miel pentru fiecare copil din familie, ca mulțumire pentru grija ce Dumnezeu le-o poartă, fără ca aceștia să
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1459796136.html [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Ona sinejas efta ćhave, kam deśe breśenqe; khelnas aśikonθe and-o veś. Ekh zijs angal sjas ekh bavlal bari, pa peradas ambrïna phujaθe. Sar khelnas pumenqe and-o veś k-o aśikoja, ăn koda timpos avela ekh rrom phuro, na phuro-phuro, ama ućo, te khidel o'-da kaśta palal kodă bavlal bari. Sjas leș ekh kar·rucos hen ekh toporiśka ke pesθe. Akana, sar khidela o rrom kaśta, avela o pădurari, ekh xurdo, bićikletaça. Pa vakerla o rromesqe
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418581366.html [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
pumenqe and-o veś k-o aśikoja, ăn koda timpos avela ekh rrom phuro, na phuro-phuro, ama ućo, te khidel o'-da kaśta palal kodă bavlal bari. Sjas leș ekh kar·rucos hen ekh toporiśka ke pesθe. Akana, sar khidela o rrom kaśta, avela o pădurari, ekh xurdo, bićikletaça. Pa vakerla o rromesqe, akuśela o rromes, sosqe khidela kaśta andar-o veś. O rrom, traśenθar, mukas o kar·rucos hen i toporiśka andar p'o vas', pa djas-naśtas. O gaźo, kana dikhas ke
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418581366.html [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
kaśta palal kodă bavlal bari. Sjas leș ekh kar·rucos hen ekh toporiśka ke pesθe. Akana, sar khidela o rrom kaśta, avela o pădurari, ekh xurdo, bićikletaça. Pa vakerla o rromesqe, akuśela o rromes, sosqe khidela kaśta andar-o veś. O rrom, traśenθar, mukas o kar·rucos hen i toporiśka andar p'o vas', pa djas-naśtas. O gaźo, kana dikhas ke și traśavdo, ljas peș pala lesθe o bićikletaça. Karik te naśel o rrom? Traśenθar girdi and-ekh kanalos. An koda kanalos sjas
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418581366.html [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
o rromes, sosqe khidela kaśta andar-o veś. O rrom, traśenθar, mukas o kar·rucos hen i toporiśka andar p'o vas', pa djas-naśtas. O gaźo, kana dikhas ke și traśavdo, ljas peș pala lesθe o bićikletaça. Karik te naśel o rrom? Traśenθar girdi and-ekh kanalos. An koda kanalos sjas moćurla, n-aș paj. Ekh pirro ćhilas, ekh pirro inkanlas; d-abă reuśisardas te inkol andar-o kanalos. Othe, sar pherdasas peș kole nomoloça, phenca ke sjas bivolica, nan-as panda sar manuś. O
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418581366.html [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
și lesqo kher. Gejas, ljas i toporiśka hen o kar·rucos o rromesqo. Ona, o kïzaja, kana dikhle șo kerdas o rromesqe, ïnkonʒurisarde leș pâl line leș k-o marimos. Andar koda marimos oda nana leśnisajno-tar, źanlas kaθe beśela o rrom koda ke naśtasas pala lesθe, dikhasas leș kaθe girdi. O gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o'. Ona avine khere k-o rrom, pa inkjas o rromesqi rromni avri. O rrom, traśenθar, nana inkino panda andar-o kher avri. Ona povestisarde
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418581366.html [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
leș pâl line leș k-o marimos. Andar koda marimos oda nana leśnisajno-tar, źanlas kaθe beśela o rrom koda ke naśtasas pala lesθe, dikhasas leș kaθe girdi. O gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o'. Ona avine khere k-o rrom, pa inkjas o rromesqi rromni avri. O rrom, traśenθar, nana inkino panda andar-o kher avri. Ona povestisarde o rromnăqe șo ïntïmplisajas o kakoça. I rromni, kana śundas, astardas te rol, 'ke o gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o', pa
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418581366.html [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
koda marimos oda nana leśnisajno-tar, źanlas kaθe beśela o rrom koda ke naśtasas pala lesθe, dikhasas leș kaθe girdi. O gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o'. Ona avine khere k-o rrom, pa inkjas o rromesqi rromni avri. O rrom, traśenθar, nana inkino panda andar-o kher avri. Ona povestisarde o rromnăqe șo ïntïmplisajas o kakoça. I rromni, kana śundas, astardas te rol, 'ke o gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o', pa avela k-o kher laqo pwo bute gaźença
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418581366.html [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
gaźo vakerdas lenqe ke kerla len o', pa avela k-o kher laqo pwo bute gaźença. Avine gaźe pwo but othe, k-o kher o rromnăqo. Mangenas te girsinler and-i bar te inkanen o rromes avri. Khidine pen pwo but rromă andar-o pero, zer śundesas on-da șo pasajas. Vakernas: “Ale paznikos koleça ke ćǒrla te bavrol, na o ćowrreça ke khidela ekh drez kaśta! Pa kona-da pal-i urma o bavlajaqi ke peradas ambrïna phujaθe!” Kana dikhle ke mangena te maren
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418581366.html [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
-i urma o bavlajaqi ke peradas ambrïna phujaθe!” Kana dikhle ke mangena te maren o rromes, xojisajne-tar pa unisajne te thon vas' p-o gaźe kona te maren len, te naśaren len othar. O gaźe, kana dikhle ke și but rromă, axojne ke na-j trăba laćhi, pa dine-naśte. povestime o nnă Tuluśisθar an 23 juniaqo 2012 ¶ I vulpă ćǒrla o kaxnă andar-o kotecos, ka te xal la, o gurmuso ćǒrla birkać kucă ziwesqe andar-o hambari, ka te xal len. Hen o
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418581366.html [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
sintagma „proveniți din diferite localități ale țării”. Ar fi trebuit să existe și mențiunea potrivit căreia candidații au provenit din toate mediile sociale și toate minoritățile naționale, din toate religiile. Iar dacă nu aveți printre cei înscriși un maghiar, un rrom, un eveu, un turc, un armean etc, mi-e teamă că NU s-au respectat acele regulamente pe care le tot invocați. A, și un Martor a lui Yehova! O dată cu cei 170 de candidați mințiți și înșelați, aștept anularea concursului
ILEGALITATEA – VALOARE „CULTURALĂ” PROMOVATĂ DE NOUL ICR ŞI ACOLIŢII SĂI de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_moldovan_ilegalitatea_valoar_ioana_moldovan_1357800544.html [Corola-blog/BlogPost/349030_a_350359]
-
źuwlǎnça. Kana źăl andre muruś, garal pejqo śoro. -O keresteleśi- Anglal kodă, źi kaj na kërdǒl o śhăvorro, o rrom, lejqo dad, phenel: -Mo, avej te kerestelij manqë murre śhăvorrej ? -Mo, źăv, te aźutila mân o Dell, keresteliv le śhăvorrej thaj xućira’ amën ćirvenqë
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1446724398.html [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
săkon, ajandekură, del lej love. Aśhile ćirve źi kaj meren o śhăvorre. -I promicia- Barǒl... haj kana și panʒe-śove bërśenqo, źăn o rrom’ okor’, dikhen lej kana khëlel pe’ biga, źăn haj phenen: "Će śukar cïno śhăvo ! Na xućira’ amën xanamik’ ?" Dakë fâl lej lejθar vâj
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1446724398.html [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
phral o baro phirel varekaj dur, kaj źăl and-o biav vâj virostovo. Dikhël ’ekha śh’ǎ, śukar-ji, thaj puśel: "Ka’qi-j kodă śhăjǒrri ? Sin la rrom ? No, miśto ! Muk kë źăv khëre thaj phenav murre phralejqë." Źăl khëre thaj phenel pejqë phralejqë: "Phrala, dikhlǒm ’ekha śh’ǎ
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1446724398.html [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
kurko jinkërel. -Kana merel manuś- Kodo děj len lejqë rïze haj koporśovo haj sträjinuri den tele o rïze thaj poʒin lej. Aven p-o priveʒi but rromă de-ande săști lumă thaj nikëren lej trin děj’. Pal-o trin děj’ źăn thaj prahon lej. Vaś i pomană ćinena ’ekhe balej, thona avri meseli sar p-o biav
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1446724398.html [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
scopul exploatării prin ținere în sclavie/ aservire pentru datorii”. În cauză există suspiciunea că, începând cu anul 2013, persoanele respective au dezvoltat un sistem de obținere ilicită a unor sume importante de bani, prin obligarea mai multor persoane din comunitatea rromă să le ofere împuternicire pentru a ridica alocațiile de stat pentru copii minori și ajutoarele sociale primite de către aceștia, totul în numele recuperării unor pretinse datorii. Cămătari cu dobânzi uriașe În urma cercetărilor efectuate în cauză a reieșit că inculpații acordau împrumuturi
Ziua traficanților de minori. CÂȚI ARESTAȚI by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102319_a_103611]
-
delegat la David Paradine Productions, în Londra. Regizorul Liviu Tipuriță ne introduce, cu filmul The New Gypsy Kings (producție Marea Britanie, 2016), în centrul lumii incredibile a romilor superstaruri din România, o lume populată de bolizi, palate luxoase și interlopi. Comunitatea rromă e una dintre cele mai marginalizate și sărace din Europa și timp de foarte mulți ani muzică tradițională țigăneasca era singura lor marfă de export. A aparut însă un sound nou - manele - care a invadat întreaga țară. Maneliștii-vedete pot câștiga
Superstaruri ale filmului documentar în selecția oficială “Astra Film Festival 2016” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104731_a_106023]