1,828 matches
-
scurți din doc, albaștri, în opinci și cu ciorapi "mercerizați" de care purtau femeile, deoarece mama mea nu a avut bani să-mi cumpere o pereche de pantaloni, așa de rău ajunsese că chiaburoaica. Pe vremurile acelea nu mă simțeam rușinat să merg așa la scoala iarnă, chiar dacă unii copii râdeau de mine , dar în fața marelui Bartolomeu parcă nu m-am simțit în largul meu. Ghicindu-mi gândurile, scumpul de el m-a încurajat să nu-mi fie jenă și așa cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
după mine! Și apropiindu-se la un loc întru care era mult norod, a zis ei: în locul acesta vino precum ai voit. Iar aceea văzând norodul, a zis lui: cum putem aceasta să facem, atâta norod stând și nu ne rușinăm? Iar el a zis către dânsa: dacă de oameni ne rușinăm, cu mult mai vârtos trebuie să ne rușinăm de Dumnezeu, care vădește cele ascunse ale întunericului. Iar ea rușinându-se, s-a dus <footnote Sf. Efrem, în Patericulă, p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mult norod, a zis ei: în locul acesta vino precum ai voit. Iar aceea văzând norodul, a zis lui: cum putem aceasta să facem, atâta norod stând și nu ne rușinăm? Iar el a zis către dânsa: dacă de oameni ne rușinăm, cu mult mai vârtos trebuie să ne rușinăm de Dumnezeu, care vădește cele ascunse ale întunericului. Iar ea rușinându-se, s-a dus <footnote Sf. Efrem, în Patericulă, p. 71. footnote>. Un alt mijloc duhovnicesc folosit pentru eliberarea de desfrânare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
precum ai voit. Iar aceea văzând norodul, a zis lui: cum putem aceasta să facem, atâta norod stând și nu ne rușinăm? Iar el a zis către dânsa: dacă de oameni ne rușinăm, cu mult mai vârtos trebuie să ne rușinăm de Dumnezeu, care vădește cele ascunse ale întunericului. Iar ea rușinându-se, s-a dus <footnote Sf. Efrem, în Patericulă, p. 71. footnote>. Un alt mijloc duhovnicesc folosit pentru eliberarea de desfrânare este și lectura din Sfintele Scripturi, neuitând însă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
putem aceasta să facem, atâta norod stând și nu ne rușinăm? Iar el a zis către dânsa: dacă de oameni ne rușinăm, cu mult mai vârtos trebuie să ne rușinăm de Dumnezeu, care vădește cele ascunse ale întunericului. Iar ea rușinându-se, s-a dus <footnote Sf. Efrem, în Patericulă, p. 71. footnote>. Un alt mijloc duhovnicesc folosit pentru eliberarea de desfrânare este și lectura din Sfintele Scripturi, neuitând însă că lecturile bune folosesc numai atunci când le îmbini numaidecât cu fapta
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
crezi că te poți ascunde? Spune : am păcătuit!<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Scrieri, II, Cateheze, Cateheza 5, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 79. footnote>. Înainte de cădere primii oameni erau goi și nu se rușinau, tocmai pentru că, în conștiința lor nu exista încă ideea păcatului. Păcatul a dus la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Mântuitorul nu a dat ca pildă pe Ilie sau pe Moise, căci cineva s-ar putea scuza și ar putea argumenta că ei au fost drepți și de aceea i-a ascultat Dumnezeu. A dat ca pildă niște necuvântătoare, ca să rușineze pe cei slabi în credință. Remediul acestui nu pot, ar putea fi : Toate le pot în Hristos, Cel care mă întărește (Filipeni 4,13). Iată ce spune David fiului său Solomon : Dacă tu, fiul meu, vei trăi după Legea cea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grègoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944, p. 111. Un exemplu negativ este dat în Cartea Facerii, în care se spune că Adam și Eva, după păcat, temându-se și rușinându-se de Dumnezeu, încearcă să se ascundă de la fața Lui; a se vedea și Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 28
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
s-a dus. Dar rămâne, în schimb, țigănia, să fim liniștiți... Alt mare autor să vie, capabil de acest trainic subiect. Răbdare. Masca a căzut și ea. Leonachi Dianeu este însuși autorul, Deleanu și Budai - Ioan... Pe vremuri, scriitorii se rușinau de îndrăzneala lor. De ideea ce le venea de a le propune celorlalți ne-trăitul, ca și trăit, învăluindu-se în câte un mister. De aici și modestia, umilința în care cădeau, înfricoșați de succes. Să ne luăm rămas bun
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
oare? * Romândor termină apocaliptic: ...Și dacă-i hotărât din vecie Patria să cază fără vină! Aceeași soartă ș-a noastră fie, Un mormânt ne-astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție; de virtutea propusă de marele umanist transilvan... Astfel de lucruri însă au fost aievea, și vor mai fi, în paradoxala țărișoară, cât timp autorii ei, făcând să râză lumea, știu să se oprească la timp din râsul
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
mai ajuns deloc. De ce se mai îngrămădesc, totuși, atâția români să vină în Italia? Aveam să constat că pâinea noastră cea de toate zilele se câștiga la fel de greu ca în România. De ce nu se întorc? Probabil, mândria românului plecat și rușinat de alegerea făcută. Check-out. Aeroportul Sant’Angelo Treviso (popular, Aeroportul Treviso), cunoscut sub numele Veneția Treviso sau Antonio Canova, după numele noului terminal construit în 2007. Mă simțeam straniu. În jur, mulți români, grăbiți să treacă cât mai iute de
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
ori se produce prin surprinzătoare arhaisme, care evocă mai curînd pasaje din cronicari decat relatări sordide de la periferiile orașelor contemporane: a necinsti, a batjocori. Nu am găsit încă, e drept, sinonimele și mai arhaice a silui, a pîngări sau a rușina; ultimul, bine cunoscut din Letopisețului lui Costin, din fragmentul în care doamna lui Ieremia vodă "lăcrămîndu au dzis: ăBoieri, m-au rușinat păgînulă". Contrastul dintre conotațiile termenilor folosiți de ziariști în contextul paginilor "Cotidian", "Infracțiuni", "Eveniment" etc., e destul de șocant
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
a batjocori. Nu am găsit încă, e drept, sinonimele și mai arhaice a silui, a pîngări sau a rușina; ultimul, bine cunoscut din Letopisețului lui Costin, din fragmentul în care doamna lui Ieremia vodă "lăcrămîndu au dzis: ăBoieri, m-au rușinat păgînulă". Contrastul dintre conotațiile termenilor folosiți de ziariști în contextul paginilor "Cotidian", "Infracțiuni", "Eveniment" etc., e destul de șocant. Terminologia tradițională implică aproape întotdeauna un cod de norme ale onorabilității și folosește din plin mecanismul eufemismului; vocabularul modern, în schimb, e
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
de conflictul din Iugoslavia, cu intenția de culpabilizare a celor care nu condamnă atacurile forțelor NATO împotriva Iugoslaviei. Aici, însă, rușinea are și conotații politice vizibile, care pot ține de un anumit tip de opțiune, pe care cei ce se rușinează că sînt români nu îl decriptează pînă la capăt, dacă e o opțiune pînă la capăt lucida - sau, iarăși posibil, capătul acestei opțiuni are nevoie de un rest, constînd în amintită declarație de rușine. Lăsînd deoparte declarațiile de rușine care
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
în țara de origine sau, oricum, la o foarte scurtă distanță în timp. Din acest punct de vedere, îmi aduc aminte reacția de imensă mirare a unui intelectual francez care mi-a văzut biblioteca personală, înainte de anul 1989, arătându-se rușinat de faptul că acasă la el, lucru de care m-am convins personal, nu avea nici pe departe atâtea cărți câte aveam eu în bibliotecă<footnote Între altele remarca, cu nedisimulată uimire, prezența unor cărți de autori frabncezi, clasici sau
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
În aparență se poate crede că între cele două sau trei, ar fi o stare conflictuală. În ce mă privește, singura perioadă când am simțit acea discrepanță între mine și lumea de aici a fost în primii ani, când mă rușinam de accentul meu românesc. Acum, faptul că mă exprim în trei limbi în fiecare zi, că scriu în franceză și că citesc în general în engleză, mi se pare un mare privilegiu. Nu mai concep să trăiesc într-o singură
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
erau mult mai simple, fiindcă alegătorii nu aveau la dispoziție decît un singur partid, de care nu era cîtuși de puțin recomandabil să li se facă rușine. Cît despre șansele de reușită ale PDSR, de a-i face să se rușineze pe cei care vor să voteze altceva decît dangaua cu trandafiri a acestui partid, sînt și ele discutabile. În materie de rușine, cu puțină aducere aminte, nici votanții d-lui Iliescu n-au prea multe motive să meargă la urne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
mine cu o frică încordată a lui, - să vadă dacă îi cer sau nu restul... Nu i-l cer niciodată. Îi zîmbesc acru, doar. Fără a-l face să priceapă că eu știu că mă trișează, regulat. O singură dată, rușinat de mica lui pîrleală ce mi-o aplică, serios, m-a întrebat, zîmbind fermecător, îngerește, ca toți îngerii pe care Renașterea, și nu numai ea, i-a pictat în Roma aceasta augustă care nu se știe de ce, azi, în ciuda aerului
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
fără a-l privi. ăNoi căutăm adevărul, spunea Canini, și vocea îi era clară, iar adevărul poate fi descoperit în tot ceea ce există. Fă în așa fel încât să cunoști cât mai mult din ceea ce te înconjoară și nu te rușina de va trebui să te afli într-o stare sub rangul tău, căci ea este vremelnică.ă" Personajul se înrolează în oculta rețea din convingerea că poate face astfel servicii țării sale. El este un patriot, iar patriotismul sau este
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
bogătașul îl angajează să devină preceptorul copiilor săi, preparîndu-i pentru examene particulare. Copiii se atașează puternic de dascălul lor. Din nefericire, se apropie de el sufletește și mama copiilor, Roxana, o femeie plăcută, care nu făcea deloc caz (dimpotrivă, se rușina) de averea soțului ei. Află, cu plăcere, de visul tînărului paroh și se face interpreta lui pe lînga soț. Cum acesta angrenat în viața politică, se voia ministru, Ceaur găsește că inițiativa parohului (la care, efectiv, ține) ar putea deveni
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
mă frate, mireasa Că naș, dacă vrei, o să-ți fiu chiar eu - m-a îndemnat Gelu. Noi, cum doar tu? ... Păi, frate, ne lași așa, cu marfa în drum? - a intervenit Amer. Dragul meu, ne facem de râs - s-a rușinat Olesya. Nuuu În seara asta, oficial, cu martori, chiar ne-am luat - i-am zis eu în timp ce am scos din buzunar un inel, pe care îl cumpărasem, într-o zi, de salariu, înainte de a veni ea, la Craiova. Punct ochit
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
întrece pe tinerii pețitori la trasul cu arcul. E vorba de un "conformism ironic", care la Socrate supără de moarte, umilește pentru că arată și travestiul și fața reală. Odiseu n-o face niciodată simultan. Adevărul se arată după aceea și rușinează, surprinde, impune respect. El nu poate fi păcălit pentru că este avertizat, dobîndește cunoașterea înaintea adversarului. Situația omului modern este similară". De asemenea Ulise ilustrează ideea ficțiunii estetice, "îmbibată de adevăr și de frumusețe", care acordă "o aură proiectului său existențial
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
gest mai șocant", sînt tipice pentru mentalitatea provincială. În fine, colegul nostru nu se sfiește să mărturisească: "pentru noi, români care trăim în străinătate, lectura unei poezii de Eminescu poate declanșa emoția dorului. E normal, și nu avem de ce ne rușina pentru o lacrimă a desfătării. Dar, să nu uităm, noi trăim într-o lume care nu-și transformă geniile, cu mult mai numeroase, în tot atîtea obiecte de cult, o lume în care festivitatea nu se confundă sistematic cu festivismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
și mine. Ea ne arată întîmplările, faptele strămoșilor, care prin moștenire sînt și a noastre. Inima mi se bate cînd aud rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, Domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sînt mai mult decît Alexandru cel Mare, decît Anibal, decît Cezar; aceștia sînt eroii lumii, în loc că cei dintîi sînt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia de la Războieni are mai mare interes
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
în viață" și nu știi ce-a fost: crimă, rețea de droguri... V. S.: M-a frapat la Ovidiu al dumitale, exact invers celor care s-au declarat lezați de înjurăturile din film, ingenuitatea aproape angelică a personajului, care se rușinează ca o domnișoară cînd îl aude dimineața pe Ivanov vorbind porcos, care își face cruce cînd dubița trece pe lîngă o biserică... C.P.: Reflecția asupra compromisului, asta am vrut și sper că am reușit să declanșez în spectator. Chiar dacă nu
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]