1,867 matches
-
și gândul o duse că de mâine va începe recolta nouă de cucuruz. Mai mestecă cu mâinile ei frumoase, avea degetele lungi și subțiri, degete de pianistă, așa i-a spus Marcel... „s-o fi însurat, oare?'' Gândul acesta o rușină și dintr-o dată se gândi că iar a făcut mămăliga prea mare,”dar stai că am uitat, o să dau restul la cei doi câini care, deja, au început să latre. Iar avem musafiri la masă!" „Natalița, vezi, tu, cine e
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Intr_un_nu_stiu_care_sat.html [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
părere că toți oamenii de geniu sunt melancolici!), contribuie în egală măsură factorii inhibitori și sensibilitatea, ambele cu mult mai pronunțate decât la omenii obișnuiți, pentru unii dintre aceștia din urmă ele nefiind decât semne de slăbiciune, de care se rușinează și pe care caută să le ascundă de semeni. Nu și pentru Jean Jacques Rousseau, care iată cum se prezintă pe el și frământările sale sufletești în primul volum al Confesiunilor: „Totul mă intimidează...Frica și rușinea mă stăpânesc atât
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1448799692.html [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
sfârșit, să intre în camera nupțială, ginerele „se ridică, încet și demn, din divan, dar, ghiftuit cum era de mâncare și băutură, lasă să-i scape o bășină mare și teribilă.” Oaspeții se fac că n-au auzit nimic, dar, rușinat peste măsură, Hasan iese în curte, încalecă și pleacă în lume. După zece ani petrecuți în India, ca bodyguard al unui rege, dorul de casă îl împinge să se întoarcă la locul de baștină. Ajuns acasă, hotărește ca, înainte de a
O noapte cât o eternitate by https://republica.ro/o-noapte-cat-o-eternitate [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
câtă scenarită clocotește în călimara părintelui fondator al tabloidizării presei postdecembriste, iar istoria este o Giocondă care nu duce niciodată lipsă de pețitori. De unde și certitudinea: „Cu atenție mărită/orice fată se mărită.” Abu Hasan de România nu s-a rușinat niciodată. Nu a plecat nicăieri. Nu s-a ascuns. E aici. Public. Face ce știe mai bine - le trage. Dependența prea multora de pârțâit și infamie nu-l lasă din brațe. De aceea, deocamdată, nu poate fi antologat. Când va
O noapte cât o eternitate by https://republica.ro/o-noapte-cat-o-eternitate [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
curge din caval, Câte inimi vor mai frânge Doinele de peste mal? Eu departe, tu aproape Tu aici, acolo eu, Despărțiți de-un drum de ape Și de lacrimi tot mereu... A plecat dorul în lume A plecat dorul în lume Rușinat săracul cum e, A plecat lăsând acasă Dorul ce cu dor apasă, A trecut în lacrimi pragul Și s-a-nstrăinat pribeagul A plecat de-acasă dorul, Nici stăpânii nu mai voru-l, Nici nevasta, fiica, fiul Stâlp la casă nu mai știu
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ori_lupti_ori_te_stingi_romeo_tarhon_1390287351.html [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
UNUI MUZEU SĂTESC MUZEUL este singura instituție cu suflet. Ea închide în intimitate veacurile cu toate componentele sale existențiale (materiale și spirituale). Ea păstrează în tăcere, dar sigur, identitatea și noblețea unui neam rostindu-l în fața oricui fără a se rușina sau scuza. Muzeul este templul în care stau mărturie elementele dăinuirii noastre prin vreme și pe baza cărora putem vedea orice fărâmă de suferință sau liniște, orice faptă sau gând materializate în opere transmise voit sau întâmplător generațiilor viitoare. Muzeele
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
trebuie să ne ducem propria cruce. Părinte, ce ne sfătuiți să facem pentru a nu rătăci de pe drumul cel bun? - O spovedanie este, negreșit, un fel de catehism. Permanent te cercetezi, iar când ajungi la duhovnic nu trebuie să te rușinezi cu niciun chip: „Domnule, asta am facut!”. Ce rușine? Rușinea este armă diavolului, grozav de puternică. Și să mai știți ceva: daca păstrați un păcat ascuns sau spus sucit devine și mai mare. Nu trebuie să vă preocupe părerea duhovnicului
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie by http://www.zilesinopti.ro/articole/12312/despre-spovedanie-si-impartasanie [Corola-blog/BlogPost/100195_a_101487]
-
Regrete? Enorme, dar la ce au mai ajutat după? Au primit cu resemnare totul urmând ca experiența ce o vor acumula generațiile viitoare să le dea învățătura necesară adaptării la nou și cum să evite pe cât posibil viitoarele greșeli. Se rușinau în sinea lor, î-și dădeau seama de ce au pierdut - păcatul era prea mare și nu mai aveau cum să-l îndrepte. Au promis în sinea lor că nu vor mai ceda ispitei sub nici-o formă, dar lumea a continuat
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_1404817996.html [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
zâmbet puțin mirat, puțin ironic, puțin vesel și după o secundă și-a ridicat mâna de pe a mea și a zburat mai departe pe scări în sus. O secundă. O secundă prea lungă care m-a țintuit locului încurcat și rușinat de zâmbetul ei, întrebându-mă dacă și cu ce m-am făcut de rușine, cu tuleiele rare din bărbie, cu mâinile crescute prea repede și prea lungi decât alte părți ale corpului meu? Putea fi orice, putea fi nimic, putea
PRIMUL SĂRUT de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_kellner_1481568471.html [Corola-blog/BlogPost/376560_a_377889]
-
fapt judecata sfintei mânii mai rău decât păcatul anterior (Evr. 10, 26). Că trebuie ca cel ce insistă în greșeala lui după prima și a doua mustrare (Tit. 3, 10) să fie dus la superior căci poate așa se va rușina, când este dojenit de mai mulți (Tit. 2, 8). Dacă nu se corectează nici atunci, să fie considerat ca fiind pricină de sminteală și prin urmare să fie considerat ca străin și vameș (Mat. 18, 17), de dragul siguranței celor ce
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Nici să nu-l întreruptă pe cel care vorbește, când spune ceva folositor, nici să fie dispus să insereze cuvintele lui din demonstrație ostentativă, ci să țină măsura și când vorbește și când ascultă. Nu trebuie ca cineva să se rușineze să învețe, și nici să nu fie binevoitor spre a preda...Fiecare trebuie mai întâi să gândească cele ce urmează să spună și apoi să vorbească. Să fie respectuos în discuție și plăcut în relațiile interpersonale, fără să recurgă la
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Rămân eroi! Dintr-un ținut, din Apuseni și fără tagă, dintre toți, să-i pomenim mereu pe moți, ca pe atâția pământeni ! Ei sunt născuți cu mare har și-o inimă la fel sub stern, călăuziți de-un pădurar au rușinat incompetenții din guvern. Iovan și Aura ne-au părăsit pe noi, ne-au părăsit fără să vrea pe toți, dar Ei rămân, ciopliți în stânci, eroi înconjurați de îngeri - niște moți. Azi, se disculpă cei în funcții puși Și, după
PENTRU EROI ŞI PENTRU MOŢI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pentru_eroi_si_pentru_moti_al_florin_tene_1392312484.html [Corola-blog/BlogPost/364103_a_365432]
-
Călăi? E păcat de aceste uniforme frumoase pe care le purtați, din banii noștri, ai proștilor care vă plătim și salariile. Voi nu meritați nici aceste salarii tăiate cum le aveți acum! Rușine să vă fie! Bărbatul chiar s-a rușinat și a plecat iute la colega de breaslă. Ce au discutat numai ei știu, dar s-a întors spășit la Terezia și i-a zis un "sărut mâna"cu un glas care parcă cerșea iertare și pocăință. Uitându-se după
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Profesionistii.html [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
penibilul nimicitor al situației ivite, dar chiar îl împing de la spate ca el să calce și mai zdravăn în străchini. De pildă, era de așteptat ca universitarul Andrei Marga, el însuși conducător de doctorate, să se arate într-atât de rușinat de acest guvern al plagiatorilor, iar acuma într-atât de indignat de superplagiatul lui Ponta, încât pe dată să-și dea demisia din postura de ministru al Externelor (care, după gafele făcute, i se potrivește cam așa cum i s-ar
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_unde_dai_si_george_petrovai_1371128683.html [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
transmisie" conțin poeziile lui Ionel Căpiță nu am eu minte și...peniță ca să îndrăznesc mai mult. Ba...încă un pic de zăbavă, ca să constat și faptul că scriitorul Ionel Căpiță nu are mofturi de poet "corect politic", adică nu se "rușinează" deloc să scrie chiar și în prozodie populară. Căci Ionel Căpiță nu se consideră un "boier al minții", fudul cu "opincarii". El se revendică de la izvorul mamei poeziei, deci nu pretinde că poezia începe cu el: "Foaie verde iasomie,/ Mi-
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
când mă gândesc, simt că roșesc și mă trec fiori. Uit de bărbat, uit de copii, uit de tot. Cred că uit și de mine. Nu mă recunosc de cele mai multe ori și vă mărturisesc, deși îmi vine greu și mă rușinez, că... Confesiunea asistentei a fost întreruptă de intrarea furtunoasă în salon a doctorului Grigore. Flutura cu satisfacție o hârtiuță ținută cu două degete și, fără să salute, se grăbi să comunice motivul bucuriei sale. - Am găsit! ... Am găsit ceva extraordinar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
în el la scăldat. Aș fi alungată pe drept cu pietre. - Cine te oprește să-l dezbraci? Nu mai ai secrete de dezvăluit. - Tocmai aici stă problema. Ai văzut prea mult din corpul meu, iar o parte din mine se rușinează. Pe de altă parte tu te-ai obișnuit să te ții cu orășence încălțate care-și oferă sau chiar își vând trupul și favorurile. Ionel iritat și îngrijorat de-odată dă să se scoale și scapă cârma din mână. Barca
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
reîntorcea la suprafață. Anica urmărea înclinarea firului care dădea imaginea adâncimii la care se afla momeala. Cauza era evident plutirea cu viteză rezonabilă a bărcii dată de un vânt cuminte. Tăcerea așternută a făcut-o pe Anica să roșească. Se rușină de cuvintele tocmai spuse. Ionel da din coadă. Jucăria nu se stricase încă. Dar trebuia să fie mai atent. - Ce zici vine somnul? Încercă Anica să repare gafa făcută - Am optat pentru știucă. Cred că a mușcat. Într-adevăr înclinarea
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
pe urme, încă din Metania. Alaiul acesta ca de nuntă se agățase cu cerbicie de persoana Mântuitorului încă de la episodul învierii lui Lazăr, cel mort de patru zile. Ca și în alte dăți, Iisus înfruntă moartea altora, arătându-i neputința, rușinând-o. Așa avea să se întâmple și cu propria Lui moarte... (Giovanni Papini - „Viața lui Iisus”) Introducere În fața Ierusalimului, în acea duminică de aprilie a anului 33 de la Nașterea Sa, Dumnezeu - Fiul, Domnul Iisus Hristos întrupat într-un om încă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
tehnice, de specialitate medicală, specific culinar, poate și sportiv, în cele de știință, în general, educație și cultură, dar care sunt destul de puține și dificil de găsit, iar acolo unde se găsesc nu au vizibilitate și pondere de parcă ne-am rușina să le expunem, să le prezentăm. Or fi ajuns, educația și cultura, o rușine în țara asta? Dacă stau bine să mă gândesc, cred că da! Oare, de ce? Studii sociologice din ultimii ani relevă faptul că tot mai puțini tineri
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
învățat nimic. O ce veste minunată! E voie așadar să fim și morocănoși. S-a dat liber la tot spectrul emoțiilor; nu mai trebuie să ne prefacem că ne simțim întotdeauna bine. Și nici nu mai e nevoie să ne rușinăm dacă, uneori, ne este frică. Umbrele au și ele un rost, funcționează pe post de semne și indicatoare, pe care le putem interpreta corect, fără să le ignorăm, fără să le zugrăvim în culori pastelate. Mi se pare mie sau
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1386053755.html [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
bucătăria. De cealaltă parte se afla magazia cu „muniție de război” pentru noaptea de Revelion: lăzi cu sticle de bere, lăzi cu sticle de vin, lăzi cu sticle de lichior, lăzi cu sticle de șampanie..... O singură ladă părea stingheră, rușinându-se parcă de goliciunea ei, neavând decăt două sticle în tot cuprinsul ei. Era comoara plutonierului-major Boască, surpriza surprizelor ce va avea să o facă, la momentul potrivit, superiorilor săi. Sarcina grupului nu era să păzească comoara plutonierului. Cei șapte
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475141150.html [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
același obraz. Apoi vocea femeii adaugă și rostul gestului ei: - Asta-i răsplata pi care o merită hoții di fete, Ioane! De-abia acum am încheiat socoteala cu tine ... Și Ion, mirele cel arătos, pe cât de surprins, pe atât de rușinat, găsește îndată ieșire: - Dacă atâta-i pedeapsa pentru pozna me', apoi s-ar putea să-mi fac un obicei din asemenea hoție. - Poate nu știi că ți-ai luat jandarm, Ioane! îndrăznește să-i țină hangul mireasa. În drum spre
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
mândru când iese prin cartier. Ne-au aparat de apă, de foc și de boli. Dacă suntem ceva astăzi este numai pentru faptul că ei ne-au dat un nume respectat între ceilalți, un trecut de care să nu ne rușinam. Și-au ajuns...ce ? Povară societății !? Povară noastră, a fiecăruia !? România a dezvoltat o plăcere bolnavă să-și umilească bătrânii și dacă nu mă tem același lucru ne așteaptă pe noi, ăștia grozavi și încă în putere ! Nu am văzut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/niste-cruci-inca-vii/ [Corola-blog/BlogPost/93098_a_94390]
-
cu duhul, cei care doresc să facă dreptate și toți pe care i-a fericit Hristos. Se vor ferici atunci cei nebăgați în seamă, cei ce au fost ca gunoiul pământului. Cele proaste și nebăgate în seamă ale lumii vor rușina pe cele înțelepte. Cele slabe vor rușina pe cele tari. De aceea zice că cele de pe urmă vor fi cele dintâi. Cei pe care nu-i băgăm noi în seamă acum dacă se roagă lui Dumnezeu din toată inima, vor
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]