314 matches
-
de colo-colo și probabil că se pierduseră o grămadă de hârțoage. Cu luni puține Înainte să moară, după răbdătoare și Îndelungi căutări de ani Întregi ale acelor din carele cu fân ale labirinticelor arhive, ea izbutise să afle câte ceva despre rubedeniile de sânge și chiar să-și găsească mama și un frate. Astfel, s-a pomenit brusc a fi urmașa unui evreu cu ghinion În afaceri care Își părăsise familia și plecase, Însoțit numai de fiul cel mare, să facă negoț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cuie, tablă, gaz ori cine știe ce altă marfă de mare Însemnătate Îl salutau În gura mare, aproape cu slugărnicie, Îl Întrebau de sănătate, Îi lăudau copiii despre care auziseră că luau numai note bune la școală, Își arătau durerea față de vreo rubedenie a aceluia, trecută de curând În lumea drepților. Librarul nu mai putuse Îndura umilința de a nu fi un om de vază și se apucase să dosească din mărfurile colegilor săi și să le vândă pe sub mână nu cu suprapreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Hipocrat.91 Pe lângă descrierea amănunțită a confruntărilor, mai sunt introduse în text câteva pasaje memorabile prin savoarea satirei cum ar fi fragmentul în care este conturată "o dumnezeire răufăcătoare, denumită Critica." Portretul zeiței este unul grotesc, fiind totodată înconjurată de rubedenii precum Ignoranță, Trufie, Părere, Zarvă, Nerușinare, Tâmpenie, Îngâmfare care sporesc efectul caricatural. Solilocviul acestui personaj se constituie, de fapt, într-o trecere în revistă a celor care se folosesc în mod gratuit de critică. Această înșiruire presupune de fapt o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
copilul, fiul, este acasă dar nu este acasă.. El este la el, în camera care îi este destinată. Dar el este și acasă la părinți, în sânul unei comunități constituite din cuplul parental și din frați, surori, unchi și alte rubedenii care locuiesc în această casă. Altfel spus el este victima unui teribil double-bind care vrea ca spațiul său intim, vizuina sa, deși este a lui să nu fie a lui, ci a celorlalți, a tatălui și a mamei care îi
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
frânturi din faptele la care au fost martori. Mărturia lor este chinuită, prost scrisă și pe alocuri indescifrabilă. Ba mai mult, acești țărani nepricepuți se văd acuzați de potlogeni că tot ceea ce au mărturisit nu reprezintă adevărul, deoarece „sunt toate rubedeniile ei, iar nu oameni străini dentr-a cel sat“. Importanța mărturiilor este însă acoperită de cununia ilegitimă săvârșită de femeie. Că a suferit sau nu contează mai puțin, dar „că s-a oumbrăznicit, a strica cununiacea dupre lege“ și „au îndrăznit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Hatmanu, în prelungi tă pauză bahică (valabilă și astăzi), lasă paharul jos: „Știți, eu nu beau vin”: Și a pierdut alegerile. Cum să spui la Cotnari, că nu bei Cotnar!? N-a mai contat nici prestigiul pictorului Hatmanu, nici susținerea rubedeniilor răspândite prin satele din jurul Cotnarilor, n a mai contat nimic. Auzi, blasfemie! Să declari la Cotnari, că nu bei Cotnar! Cum să mai fii ale s? Și așa am ajuns deputat. Am sărbătorit victoria în alegeri la un canton silvic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
însemnătate mai mare decât rudelor (5), însă aceiași interlocutori nu concep apoi ca banii să primeze asupra legăturilor genealogice (43). Ceilalți trei itemi (11, 12, 20) dau, în general, măsura „individualității” locale, ca opțiune ce contrastează cu subordonarea față de rețelele rubedeniilor locale. Dacă opinia după care invidia este mai frecventă decât întrajutorarea rudelor nu are totuși o susținere numeroasă (11), foarte mulți dintre cei intervievați (inclusiv cei sub 40 de ani) consideră că nu atât „vița” sau renumele neamului contează, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o ședință a Biroului Politic al PMR (4 septembrie 1952), a intervenit obiecția lui Gheorghiu-Dej: Sunt 12.000. Aproape două diviziiă La fiecare dintre aceștia, mai trebuie să numărăm Încă 3 suflete În medie și să mai adăugăm aici și rubedenii. Este o problemă foarte serioasă. Este, sigur, o măsură radicală, Însă nu știu dacă va da și rezultatul dorit. Trebuie judecați după poziția lor actuală, lucrează sau nu lucrează, avem nevoie de ei Într-un loc sau altul, li se
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
narator (din Greu, de azi pe mâine... sau Unchiul și nepotul) să intervină pe lângă „văru-său, bărbatul cel sus-pus”: feciorul ei, cu diplomă de doctor În drept, are nevoie de o slujbă. Altfel spus, naratorul e antrenat În delicata relație de rubedenie dintre văduvă și vărul ei. Practicarea cu artă a favoritismului nu e neobișnuit În lumea lui Caragiale; neobișnuit e În proza sa scurtă interesul pentru portretul moral-psihologic al personajului feminin, realizat pe baza opoziției moral - intelectual polemizând cu tradiția epicii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de a vedea în rațiune o valoare supremă, pe care ar trebui fondat disprețul față de animale." ("Trecerea de la animal la om și nașterea artei"). Rușinea pe care aveam să o resimțim în scurt timp pentru că suntem legați de animal de rubedenia noastră, animalul , disprețul cu care acesta va fi privit în numele rațiunii (cazul lui se aseamănă cu cel al unei rude sărace, rămase acasă, a cărei tristă, umilitoare vedere îl face pe cel care s-a ajuns din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
acestea ar trebui să completeze declarații de avere în care să treacă tot, de la alocația copiilor la dobînda depozitelor din bănci și de la termopane la cărămizile care alcătuiesc deja legendarele grătare. Și-atunci ne-am pomeni cu o droaie de rubedenii, de mătuși Tamara pregătite să preia asupra lor plusvaloarea materială a unui fotbal, de altfel, mediocru. Cu cît vedem mai multe mătuși prin preajmă, cu atît devine mai limpede că, de fapt, nici fotbalul și nici țara nu sînt conduse
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Singh află de complot, astfel Încât se grăbi să Împiedice acest act de trădare, lucru pe care reuși să-l facă beneficiind de intervenția prințului No-Nehal Singh și a câtorva serdari. Ajutat de cei doi frați ai săi și de câteva rubedenii, ministrul Îi asaltă pe Kurruk Singh și Chet Singh În fortăreață Înainte de ivirea zorilor, iar Chet Singh fu ucis Împreună cu familia și partizanii săi221. Acesta a fost Începutul războaielor sângeroase din Panjab care au luat sfârșit numai prin intervenția englezilor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
câteva categorii de substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal feminin și referent fie masculin, fie feminin, uman: călăuză, gazdă, rubedenie, rudă, slugă, urâciune, persoană, personalitate, vedetă, sau non-uman: șopârlă, balenă etc. (iii) substantive cu genul formal masculin, referent fie masculin, fie feminin, uman: decan, lector, ministru 28 sau non-uman: elefant, crocodil etc. Aici intră și substantivele masculine care au un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vol. II - Die höfische Literatur (1170-1250) la pag. 169 la Cap. Interpretationen e pomenită și lucrarea mea astfel: Virgil Tempeanu, Sippenfeindschaft und Widervergeltung im Nibelungenlied, Folticene(sic!) 1938. E vorba, deci, de Cântecul Nibelungilor și interpretarea mea În privința dihoniei Între rubedenii. După cum se vede din dedicația scrisă de cumnatul meu, el apreciază pe intelectualul distins, care e d. Dimitriu și a făcut-o cu plăcere și fără multă rugare 571. De la d. Prof. V. Popa și Tatos nu prea am de mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
potrivit celor consemnate de „vigilentul” comisar-ajutor, personajul principal al „cercetărilor” sale a fost ulterior și comerciant, o meserie mult mai credibilă pentru un etnic de limbă idiș sau ivrit. Concluzionând cu faptul că Meier este întreținut din contribuțiile bănești ale rubedeniilor stabilite în Paraguay (oare cum ajungeau banii tocmai din celălalt capăt al lumii la Vaslui în anul de grație 1948?!?), C. Badiu a trântit la urmă și una care, cu certitudine, i-a făcut praf pe cei de la Iași: „Nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
repede acești minoritari și-au pierdut toate drepturile dar și averile. De teama diversiunilor și a sabotajelor, chiar și evreii din mediul rural (inclusiv din reședințele de Plasă) au fost strămutați obligatoriu în orașele-reședință de județ, găsindu-și adăpost pe la rubedenii, prieteni sau simpli coreligionari. Chiar dacă în dosarele referitoare la evreii hușeni nu am găsit documente doveditoare fiind aplicarea decretului-lege 1253/ 7 mai 1941 care interzicea acestora deținerea aparatelor de radio, am găsit în schimb material documentar de acest gen la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vânează conurile, adică urmașii... Cum aș putea traduce, cu bruma mea de latină, numele unui mușchi, Barbura muralis, decât ca barba zidului? O ferigă, Equisetum arvense, silește pe urs să meargă la bărbier, dar procură omului hemostatice și diuretice. O rubedenie a păpădiei, barba caprei sau scorțonera albă, provenită din sudul Europei - acela pustiit de capre - furnizează 20-25 tone la hectar de rădăcini delicioase, pe când barba lupului se desfată În glastrele de prin Mărginimea Sibiului. Și tot pe acolo, planta numită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o dată spre a avea pentru ce să-și blesteme zilele... uneori nici nu mai apucă s’o mai facă, iar el, „agresorul“ a ajuns să „știe“ asta și să fugă ca dracu’ de tămâie de vreo mătrăgună. À propos: și rubedenia ei, cartoful, poate ucide prin același șiretlic omul ori un mamifer, nu o pasăre și nici gândacul, chestiune de subdezvoltare a sistemului nervos sau „fericiți cei săraci cu duhul“... Gândăcime din care, pentru unul, cartoful e chiar o delicatesă, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stau pe loc, cu nunta se Însărcinează vântul... Și atunci, nu data calendaristică fixată de tradiție deși În preajmă, e importantă, cât suportul ei, Înflorirea plantei, dependentă de capriciile vremii. Separarea sexelor nu e o excepție a urzicii: cam toate rubedeniile ei, chiar neașteptate, suferă de aceeași meteahnă: cânepa și hameiul, pe când dudul rămâne un indecis și abia ulmul s’a hotărât să se apropie de majoritate Împodobindu-se cu flori hermafrodite. Ca orice femeie, urzica „țese“: e o plantă textilă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un indecis și abia ulmul s’a hotărât să se apropie de majoritate Împodobindu-se cu flori hermafrodite. Ca orice femeie, urzica „țese“: e o plantă textilă - iar Victor Hugo a fost darnic În elogii cu ea -, textilă ca și rubedeniile ei de pe aiurea, ca Boehmeria nivea - ramia - și Urtica cannabina - iarăși aluzie la cânepă! - sau ca dudul, e drept, cot la cot cu viermele de mătase. Dar să ne Întoarcem la nuntă. Ca și noi, când odată cu maturitatea sexuală ne
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deveni un comemorat. Iar această plantă o face În mod remarcabil, așa fragilă cum e... Merită puțină iubire, nu? Și, paradoxal, am văzut-o În multe și neașteptate locuri, chiar lipsite aparent de atât de caracteristica-i apă; ea sau rubedeniile ei. Dar era mereu la datorie, acolo unde e nevoie de ea. Și, era să spun „slavă domnului“, Îi dăm mereu de lucru, prin activitatea noastră nu prea Înțeleaptă și, tot prin ea, „Îi punem mereu bețe’n roate“, restrângându
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
văd În stare de așa ceva. Chiar legea supremă a lumii - cum Îi spune Cristi - entropia, se opune. Aceleia Îi place dezordinea, Împrăștierea... fie și a gunoaielor, cât mai generală. O ajută și vagabondul, chiar dacă are și el, prin Egipt, oarece rubedenie divină, dar aceea se ocupă de morți, e Anubis. Eu, Bastet, sunt Încarnarea frumuseții și prolificității. Chiar și pentru voi, europenii, am 9 vieți. Cristi spune că mai multe, interogând inelele de pe coada pisicilor. Și zice că de ce sunt mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ea vreo veveriță care tot prin astfel de arbori hălăduiește, și din același motiv; nu numai pentru că acolo găsește conuri... Precum eu pândesc șoarecele, și el un excedentar energetic, adică ce mi place să bag În burtică, șoarecele fiind bună rubedenie veveriței. Înțelegi, cred, că trebuie să te Înconjori de elemente de mediu aflate la antipodul tău energetic, dar să Înfuleci numai ce e la fel cu tine. Și nu uita că ce aduci În casă e un arbore tăiat, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stăpânii, au început să semene și ei a stăpâni. Dar nu în sensul c-ar fi devenit distanți și strânși la pungă, ci stăpâni pe soarta lor, pe expresia feței. Ciudat e că un bătrân din familie, unul dintre puținele rubedenii care mai trăiesc, spune că semăn tot mai mult cu bunicul din partea tatei. Că am început să semăn cu el imediat după 1990. Dar nu cu bunicul așa cum arăta în 1948, după ce i-au naționalizat bolșevicii cârciuma, ci așa cum arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
convins al evoluționismului lent, Racoviță nu putea accepta salturile evolutive, apariția directă a speciilor prin variații bruște, prin mutații, așa cum încerca să probeze Hugo de Vries: </citation author="Hugo de Vries">„Aceste specii noi care apar deodată foarte diferite de rubedeniile lor, prin urmare evoluția viețuitoarelor nu-și urmează calea pe plaiurile vremii șerpuind ca șarpele dar lunecând lin ca acesta, ci Țopăind ca puricele. Mai e încă evident (?), zic mutaționiștii, că aceste variații săltătoare nu pot (?) naște sub influența factorilor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]