288 matches
-
Coconul întărește stăpânirea lui Zaharia Logofătul din Băbeni peste părți din moșiile Preutese (Vâlcea), Budești,Giurgești și Băbeni ”. Satul Colelia apare în documentele primăriei în anul 1940 numărând 121 de familii.Este satul cel mai nordic locuit în special de rudari. Comună Diculești a fost unită cu comună Făurești de la 1 aprilie 1906 până la 15 iulie 1908 sub denumirea de Băbeni-Făurești. Prin reforma administrativă comunistă Comună Diculești a fost unită cu comună Făurești din sub denumirea de Făurești . La 15 septembrie
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
repartizarea lor pe urne. Tragerea la sorți a avut loc pe 24 iunie 2013. Prima manșă s-a jucat pe 2, 3 și 4 iulie, iar a doua manșă s-a jucat pe 9, 10 și 11 iulie 2013. "FK Rudar Pljevlja" câștiga la general cu 2 - 1 "Jeunesse Esch" câștiga la general cu 3 - 2 "FC Differdange 03" câștiga la general cu 3 - 1 "Linfield" câștiga la general cu 5 - 0 "FC Irtysh Pavlodar" câștiga la general cu 2 - 0
Preliminariile UEFA Europa League 2013-2014 () [Corola-website/Science/330023_a_331352]
-
familiale, de profesii, de dialecte, de modul de viață sedentar sau nomad. Principalele grupuri sunt "ursarii" (dau spectacole cu urșii), "căldărarii" (confecționează și repară vase de aramă), "fierarii" (potcovarii), "crăstarii" (vânzătorii de cai), "spoitorii" (spoiesc tigăi și tingiri de bucătărie), "rudarii" (lucrători în lemn), "boldenii" (vânzători de flori), "argintarii" (bijutieri), "zlătarii" (extrag aurul din albiile râurilor) etc. Între grupuri există foarte importante diferențe lingvistice.
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
vezi și pe Ярило sau pe Кострубоньки sau pe чучела Масленицы din mitologia est-slavă). Ipoteza originii tracice este bazată numai de o etimologie ipotetică și nu de răspândirea riturilor asemănătoare. De luat în considerare este și înrudirea termenului cu cuvântul "rudar" (slava "ruda") postpus termenului "papa" (tata)(tatăl aducător de ploaie). Nuditatea Paparudei e menită sa evoce puritatea genuină a naturii însuflețite, gata de a fi fecundată ("Glia" de către " Cer", prin mijlocirea spermei cerești - ploaia). Mircea Eliade explică nuditatea paparudelor recurgând
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
despăduriri și prepararea mangalului, necesar topitoriilor. Apoi oltenii s-au refugiat aici și din cauza fiscalității crescute a regimului fanariot. Odată cu exploatarea aurului, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Ciclova Montană apare și gruparea de populație numită rudari sau aurari. Ei au venit împreună cu oltenii din aceleași teritorii și au fost aduși cu consimțământul împărătesei Maria-Terezia, fiind folosiți la spălarea nisipurilor aluvionare din părâul de la Ciclova în vederea obținerii minereului de aur. Ei au fost scutiți de impozite, dar
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Turcu între anul 1845-1846. Primul preot a fost Alexie Nedici din Oravița Română. Această biserică este declarată monument istoric. În curtea bisericii sunt clădite mai multe cripte familiale, iar în imediata apropiere se află cimitirul. În Ciclova Montană, în cartierul rudarilor, se mai găsește și o capelă ortodoxă cu două clopote (turn și clopotniță), cât și o cruce de piatră, iar la poalele dealului Ocnarului se găsește cimitirul acestora. În Ciclova Montană exită și o biserică romano-catolică zidită pe o stâncă
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
aromâni, ci au un grai asemănător cu graiurile oltenești. Aria de răspândire a acestor români se află mai ales în jurul Vidinului și de-a lungul Dunării până aproape de Ruse. Pe lânga aceștia, există în nord-estul țării și o populație de rudari, romi vorbitori de limbă română (din cauza faptului că înaintașii lor au trăit în robie în Țara Românească timp de mai multe secole, până la mijlocul secolului XIX). Aceștia sunt denumiți impropriu tot "vlahi" (vezi mai jos). Aromânii stabiliți în orașele din
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
cel care a realizat statuia lui Ion Oblemenco din fața stadionului care îi poartă numele. Artistul de la Panaghia Ion Oblemenco, așezat în fața stadionului cu același nume, doamna Elenă Cuza, din fața ColegiuluI Național „Elenă Cuza“, Mihai Viteazul de la Calugareni, frescă bisericii din Rudari - Dolj, zeci de poezii anticomuniste, precum și multe alte opere, rămase aproape necunoscute, poartă semnătură să. Mai cunoscut poate pentru cavoul pe care și l-a construit în propria curte, pictorul și sculptorul Anton Barbu din Panaghia a rămas doar o
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
Mihăești (reședința), Rudeni, Valea Bradului, Valea Popii și Văcarea. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Râului Târgului, acolo unde acesta primește apele afluenților Ruda și Drăghici. Este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Câmpulung. Lângă Rudari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ738, care duce spre nord la și (unde se termină în același DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihăești se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării. Se varsă în Raznic în punctul Rudari. Pânza freatică se află la adâncimi variabile, în funcție de zonele unde se forează. Apa freatică este, de regulă, potabilă și se întrebuințează în gospodării. În ultimii ani s-au forat la mari adâncimi și s-a realizat o rețea publică de
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
și ea prezenta prin AVICOLA Bucesti profilata pe găini ouătoare și de carne aparținând unei firme din Tecuci. În prezent se găsesc mai multe asociații agricole printre care: La mijlocul secolului XIX Ivestiul era un centru renumit al olăritului. Astăzi țiganii rudari din mahalaua stadionului « Nicu Nour » mai fabrică cărămizi subțiri pentru sobe și cărămizi. Până în 1856 când Iveștiul devine târg în localitate se practicau meșteșuguri casnice, pe la mijlocul secolului XVIX, centru de împletituri, sfoară.frânghii.săpun sau lumânări.Se mai fabrică cazane
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
din raza comunei conțin importante zăcăminte de cărbune-huilă antracitoasă cu 7200-7800 cal. Din dragoste pentru locuitorii satului, oameni hărnici și credincioși, Dumnezeu a făcut să iasă la suprafață zăcăminte de huila, la Pregheda, la Fântână lu’ Dănuț și la Corhanul Rudarii. La "Cracu’ lu’ Otiman" și la "Priod" s-a confirmat existența minereurilor ce conțin 38% fier și 17%-20% mangan. La Marinizvor și la Curmulice se gaseste azbest crizolit, oblenda și micru, folosite la fabricarea tuburilor de bitum. La Curmulice
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Iacob Sarbu, Ion Sarbu, Ion Goanța, Nicolae Careba, Tiberiu Sută, Valeriu Popescu, Octavian Popovici, Dragota Solomon, Mihai Gaspar, iar pastori au fost: Pavel Ciortuz, Dănilă Ciortuz, Pavel Petrut , timotei Miu , Sfercoci Valentin , în prezent pastor este Dobren Ion Pe Vale Rudarii s-au păstrat în mod miraculos 22 de mori cu ciutura (roată orizontală cu cupe radiale), din cele 40 câte au existat. Așezate asemenea unor salbe de mărgele de-a lungul cursului apei, pe o lungime de 3 km în
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
și Vasile Vasiu. "Rudăritul" era apanajul băieșilor. Ei confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare, lăzi de făină, troci pentru pâine, trocuțe, furci, greble, uneori și jucării pentru copii. Fuse, linguri, mosoare, etc., erau făcute de către „regățenele” din Țara Loviștei. Rudari, băieși, vestiți au fost „Lia Damii”, „Mitiu' Rîpii” și Anghel Crucean. "Tâmplăritul", numit și „măsărit”, tâmplăritul a fost larg răspândit în sat, „măsarii” confecționând din cele mai vechi timpuri piese de mobilier țărănesc, uși, ferestre, porți, războaie de țesut, urzoaie
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
băieșii racoviceni au venit din Banat, unde s-au ocupat efectiv cu ""băieșitul""(mineritul) și că au ajuns aici din motive încă necunoscute. Cunoscători ai prelucrării lemnului, și-au înjghebat o mică așezare "În Arini", în locul denumit până astăzi "În Rudari", unde confecționau diferite unelte agricole sau gospodărești pe care le vindeau în sat. Cu timpul, când li s-a permis, ei și-au părăsit așezarea inițială și au venit în sat, spre "Valea Lupului" unde sunt și astăzi. Pe lângă prelucrarea
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
var printre ele. În interior erau văruite. În fiecare sală erau câte 6-7 bănci lungi și se circula între ele pe o parte, pe lângă perete, unde erau un interval de 1/2 m. Catedra era dintr-un dulap construit de rudari si un scaun la fel. Aici învățau copiii de la Vălari, Vaidei și Curpen. În anul 1923, eu autorul, fiind numit învățător aici, împreună cu preotul Constantin St. Popescu, care era și învățător, am luat inițiativa și împreună cu toți sătenii am construit
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
141 274 16 Măsuri pentru asigurarea protecției sociale și evoluția acestora în ultimii ani 2005, 2006 și 2007 : • sprijin financiar pentru familiile nevoiașe; Construire- consolidare locuințe din bugetul local și de stat; Demersuri pentru concesionarea terenului necesar pentru construirea locuințelor rudarilor/rromilor; Racordarea la energie electrică și apa potabila: "Sursă" - bugetul local; Parteneri în programul realizat de Consiliul Județean pentru întocmirea actelor de stare civilă și intrarea în legalitate a locuitorilor din zona Atârnați locuită de rudari/rromi. 13. RESURSE FINANCIARE
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
necesar pentru construirea locuințelor rudarilor/rromilor; Racordarea la energie electrică și apa potabila: "Sursă" - bugetul local; Parteneri în programul realizat de Consiliul Județean pentru întocmirea actelor de stare civilă și intrarea în legalitate a locuitorilor din zona Atârnați locuită de rudari/rromi. 13. RESURSE FINANCIARE Principalele taxe și impozite care se colectează local sunt: (vă rugăm includeți lista completă a acestora): ex. impozitul pe clădiri, impozitul și taxa pe teren, taxa pentru mijloace de transport, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
este afectată de cutări și include o parte din ’’pietrișurile de Cândești’’ alcătuite din șisturi cloritice, cuarțite, gresii cuarțitice, gnaise și micașisturi, ce apar pe platoul Grui de la Câmpulung, pe versantul nordic al masivului Ciocanu și pe văile Foii și Rudarilor. Deci, spre sfârșitul Romanianului s-a instalat regimul fluvio-lacustru, în care predominau nisipurile și pietrișurile care fac trecerea spre Pleistocenul inferior iar Carpații și Subcarpații au fost ulterior (la începutul Cuaternarului) ridicați de mișcările valahe. Exondarea zonei subcarpatice va face
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
geografice: Fiecare dintre aceste categorii principale pot fi împărțite în două sau mai multe subcategorii care se disting prin specializarea la locul de muncă sau prin teritoriul de origine, sau ambele. Unele dintre aceste categorii sunt: machvaya, lovari, churari, sinti, rudari, boyash, ludar, luri, xoraxai, ungaritza, bashaldé, ursari și romungro. Potrivit altor teorii, există patru grupuri principale de romi pe baza dialectelor ce sunt vorbite de aceștia: Acest patru categorii principale includ: Limba romani este singura limbă indo-ariană care a fost
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea-I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
ramură a romilor răspândită în mai multe țări din Europa Centrală și de Sud-Est. În funcție de regiunea în care trăiesc, se denumesc pe ei înșiși și/sau sunt denumiți și cu alte etnonime, dintre care cel mai răspândit este cel de rudari. i se caracterizează în principal prin faptul că limba lor maternă este româna în toate țările în care trăiesc. Ocupația lor tradițională era mineritul (băieș inseamnă miner în româna medievală) dar astăzi se ocupă cu confecționarea de obiecte pentru gospodăria
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
de articole ale preotului luteran Samuel Augustini Ab Hortis din 1775-1776 tratează și despre romi lingurari care se ocupă cu aurăritul în timpul verii. În 1778, un călător german, Friedrich Wilhelm von Bauer, îi amintește ca un subgrup al romilor pe rudarii din Țara Românească, care se ocupă cu colectarea aurului și cu dulgheria. În 1788, Stephan Ignaz Raicevich, aflat în slujba curții imperiale austriece, îi semnalează într-o carte în limba italiană pe lingurarii din Țara Românească și din Moldova. Un
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Termenul „băiaș” tradus printre altele cu "Löffelzigeuner" „țigan lingurar”, apare și în 1836, într-o lucrare a preotului luteran Andreas Clemens din Sibiu. Într-o lucrare în limba franceză din 1837, Mihail Kogălniceanu menționează ca două subgrupuri ale țiganilor domnești rudarii sau aurarii și lingurarii, pe aceștia din urmă calificându-i drept „cei mai civilizați”. Primul autor croat care menționează prezența unor băieși în Slavonia este învățătorul Ferdo Hefele, într-un articol din revista "Vienac" din Zagreb, în 1890. Un călător
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Apuseni, unde ar fi lucrat ca robi la exploatarea aurului împreună cu minerii români până la sfârșitul secolului al XVI-lea. Etnonimul „băieș/băiaș”, derivat de la „baie”, din maghiarul "bánya" „mină” este numele dat minerilor în general în Transilvania acelei epoci. Etnonimul „rudari” se referă tot la această îndeletnicire, fiind un derivat al termenului slav "ruda" „minereu”. După o perioadă de bilingvism, ei ar fi abandonat limba romani și adoptat limba română. Pe baza unor trăsături ale graiurilor lor din afara României, zona lor
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]