223 matches
-
și îmbrăcăminte corespunzătoare anotimpului. Pentru reparațiuni ușoare în cadrul Detașamentului s’au luat măsuri în acest sens, iar acest Comandament a in tervenit la toate Comunitățile Evreiești în scopul de a se colecta și trimite evreilor din Detașamente încălțăminte, îmbrăcăminte și rufărie în special. 3) Deoarece familiile celor trimiși în Detașamente trimit pachete de alimente și bani acestora, cauzând nemul țumiri firești în rândurile trupei iar pe de altă parte se sustrag dela lucru o parte din personal însărcinat cu manipularea acestor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
apreciabile de alimente, direct evreilor, prin poștă, sau chiar prin intermediari. Apreciind că această chestiune este în dauna economiei naționale, Marele Stat Major a hotărât: 1) Se acordă trimiterea de pachete evreilor din detașamentele de lucru exterioare, conținând numai îmbrăcăminte, rufărie și încălțăminte. 2) Conținutul pachetelor, va fi verificat la predare la oficiul poștal, de către organele cenzurii, iar la destinație, de către comandantul DETAȘAMENTULUI de lucru respectiv. 3) Se interzice trimiterea de pachete, sau scrisori, pe orice altă cale decât aceea a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
SECȚIA I-a Am onoare a raporta: Majoritatea evreilor din Batalionul 120 Lucru Evrei, se găsesc în prezent într’o situa ție detestabilă din cauza lipsei de îmbrăcăminte și încălțăminte de iarnă. Mulți din ei nu mai au schimburi suficiente de rufărie, încât nu se mai poate menține o bună stare de curățenie și higenă. S’a intervenit la Comandamentul 2 Terito rial, iar de către Batalionul Evrei, la C. Teri toriale respective, fără nici un rezultat. În condițiunile acestea și față de vremea rece
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
face cunoscut următoarele: 1) DOMNUL MAREȘAL aprobă să se consulte comunitățile evreești la stabilirea muncii obligatorii a femeilor. Femeile evreice nu vor fi întrebuințate decât la munci potrivit pregătirei lor, în spitale și instituții, la spălatul rufelor, repararea echipamentului sau rufăria răniților și alte munci de asemenea natură, unde folosul muncii lor poate fi mai de valoare decât la muncile grele de pământ. 2) Pentru constatarea evreilor bolnavi care urmează să fie scutiți de munca obligatorie, se va constitui la fiecare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
serviciului. 8. ÎNTREBUINȚAREA LA M.O. A EVREICELOR se va face potrivit pregătirii lor. Pentru aceasta, veți lua contact cu oficiile județene care vor forma echipe și le vor repartiza acolo unde cere nevoia: la spălatul rufelor, repararea echipamentului sau rufăriei răniților și alte munci deasemenea natură, unde folosul muncii lor poate fi mai de va loare decât la muncile grele de pământ. Sunt exceptate dela munca obligatorie femeile gravide, cele cu copii mici și cele găsite bolnave de către comisiile medicale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
iarnă frig că într-un beci. Baraca era împărțită în 24 încăperi extrem de mici, iar în fiecare dintre ele se găseau 4 - 5 paturi de scânduri. O saltea de paie și două plăpumi murdare constituiau tot așternutul. Nu există nicio rufărie”. O altă relatare provine de la Fiume (Rieka), unde la șantierele navale și în alte întreprinderi domnea dezordinea și haosul. În majoritatea cazurilor, conducătorii nu posedă suficiente cunoștințe tehnice, întrucat criteriul după care sunt numiți nu este capacitatea profesională, ci atașamentul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
bun, în așa fel încât dorința de bani să vină de la sine. Și apoi, dacă începeam să îi cer una-alta, eram la mâna lui. De la frizerie mergeam apoi la magazinul Field’s, să-și cumpere vreo duzină de cămăși, rufărie italiană de import sau nădragi și pantofi, tot felul de lucruri din care avea deja prea multe; îmi arăta sertarele, dulapurile, etajerele pline și continua să cumpere. Acest lucru se datora parțial faptului că fusese atâta vreme de partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pe post de prosoape și prosoapele pe post cârpe de șters pantofii sau de șters murdăria pisoiului de pe jos, căci nu-l învățase să facă la tavă. Le dădea parfum și ciorapi drept bacșiș cameristelor ca să curețe, să spele vasele, rufăria de corp, și să facă alte astfel de treburi; sau poate făcea asta ca să nu-i critice dezordinea. Credea că se poartă minunat cu funcționarii și servitorii. Iar eu, fostul organizator sindical, nu spuneam nimic. Nici nu conta. Mă lepădasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
paturile erau dotate cu foi de cauciuc sub așternuturi, lucru care ne irita. În timpul zilei eram singuri în hotel, cu cameristele, pe care le distram. Găseau caraghios faptul că locuiam într-o casă de rendez-vous și ne serveau, ne spălau rufăria și ne călcau pantalonii, ne aduceau cafea și fructe, pentru că eram singurii oaspeți permanenți. Spaniola lui Thea le amuza - eu de-abia începusem să învăț câteva vorbe - precum și rugămințile ei, pentru că le chema când ne aflam încă în pat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nou. Pe urmă închise aparatul de radio, goli într-un vas o scrumieră supraâncărcată de mucuri și de scrum și împinse cu piciorul, sub un scaun, un portjartier care mai rămăsese pe jos. În cameră se răspândise un iz de rufărie nespălată. Tom, clipind din ochi, privi prin încăperea care i se părea atât de ticsită de obiecte, încât avea impresia că el și Diane vor trebui să stea nemișcați, cu mâinile țeapăn lipite de trup. La început, nu reuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lui Miron Constantinescu ajutor: „În situația în care mă găsesc, sunt silit să intervin pe lângă dv. ca să luați măsurile ce veți crede de cuviință pentru a se repara nedreptatea ce mi s-a făcut”. Cere îndărăt lucrurile personale, „hainele și rufăria”, biblioteca, un spațiu de locuit, o pensie. Oare ce a gândit Miron Constantinescu când a citit această scrisoare? Ștefănescu-Goangă a murit la trei ani după eliberarea din închisoare, fără să i se fi adus o acuzație! Bibliografietc "Bibliografie" Bărbat, Virgil
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Chiar și în textele narative la perfectul simplu și la non-persoană se întâmplă adesea ca naratorul să-și manifeste subiectivitatea, fără a introduce reperaje deictice. Într-adevăr, naratorul poate să fie și el sursa evaluărilor: Când văzu că frumoasa lui rufărie s-a ferfenițit, își cumpără o pânză ieftină de paisprezece bani cotul, ca s-o înlocuiască. Diamantele, tabachera de aur, lanțul, bijuteriile pieriră una câte una. Lepădase fracul albastru-deschis și tot costumul lui bogat ca să poarte, iarna și vara, o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
retorica interogării polemice, mascând, în fond, somația pe care moralistul o adresează cititoarei feministe, dar și celei neconvertite încă la emancipare: Ați observat, doamnă, că femeile politice nu știu să-și cârpească ciorapii, se îmbracă fără gust și miros a rufărie neagră, amețită cu parfum? Ați intrat în dezordinea căsniciilor acestor doamne? V-ați uitat prin colțuri? Ați ridicat marginile unei velințe care acoperă un pat sau o canapea? Ați tras cu degetul pe etajeră..."134. Exemplul în sine nu are
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
acest loc în care rândunelele își fac cuiburile în crăpăturile crenelurilor. În interior domnesc curățenia, protecția, căldura, abundența, bogăția, hrana, ordinea și regularitatea, sănătatea și pofta de mâncare, munca și pietatea. În odăi tapiseriile apărau de frig; scrinurile gemeau de rufărie, buțile cu vin se îngrămădeau în pivnițe, iar sipetele de stejar trosneau de greutatea sacilor cu arginți"378*. Nașterea lui Iulian prilejuiește o sărbătoare care ține trei zile și care sporește această tradițională vocație ospitalieră. Se ospătară cu cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
slăbit Într-atât că au ajuns numai schelete. Zilnic mureau - mai ales În ultimul timp - câte 10-15 țigani. Erau plini de paraziți. Vizita medicală nu li se făcea deloc, iar medicamente nu aveau. Sunt goi, fără haine pe ei, iar rufăria și Încălțămintea le lipsește de asemenea. Sunt femei al căror corp (partea inferioară) este gol În adevăratul sens al cuvântului. În general, situația țiganilor era groaznică și aproape de neînchipuit. Din cauza mizeriei, mulți dintre ei au ajuns niște umbre și aproape
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
amurgului, o pasăre ascunsă în mijlocul zăvoiului de sălcii tot repeta două note, cu o veselă stăruință. Când se ridică, auzi un hohot scurt de râs. Soldații din compania sa, își zise, care, profitând de oprire, se spălau sau își spălau rufăria. Hohotul răsună din nou, dar prea sacadat pentru a putea fi vorba de râs. Pavel dădu ocol hățișului de sălcii, trecu peste un trunchi gros, pe jumătate scufundat și, dând la o parte o cascadă de ramuri, îi văzu. O
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
destinsă. „Veacul asigurărilor și al reclamei luminoase” e surprins În acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor [...] acompaniază concertul prin fără fir”, „scrîșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pîini În brutăria dimineții”, „sîngele tău circulă paralel cu metrourile” etc. etc. Între
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
secvențe: marcă a surprinderii imediate, spontane, proaspete a imaginilor lumii și a fluxului interior al trăirii, astfel Încît traiectul urmat de privire este un neîntrerupt lanț de uimiri În fața unor spectacole mereu reînnoite. Și iată: „agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor”, „și iată precupeții ridică obloanele somnului”, „iată vînzătorii de fructe Își strigă noutățile”, „și iată-te la casablanca ești fără lucru”, „iată grînele bumbacurile ca amulete” - sînt versuri extrase abia din primele secțiuni ale poemului Ulise. În Brățara nopților
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și Brățara nopților. Secvențe de „notație” caleidoscopică, de tipul: „e ora cînd englezii o aplaudă pe raquel meller / și refuză buchetul de violete / aruncă lumini jocurile de ape / scrîșnesc din dinți marile cotidiane / și iată: agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor” (Ulise, 1) - alternează cu (sau se structurează treptat În) imnurile ce punctează din loc În loc suita poemelor, concentrîndu-și „calea lactee de imagini” În jurul cîte unui singur element tematic, apărut În discurs prin hazardul asocierilor, dar declanșînd imediat o Întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
amprenta degetului mare peste un X scris cu stiloul de către conțopistul Comisiei de Repatriere. Pentru a și face curaj în fața comisiei, Josu îl adusese și pe consăteanul său Erezianu Emil, născut în anul 1913. Și acest cetățean dorea încălțăminte și rufărie. Polimeschi Gavril, născut în anul 1894 dorea să se repatrieze în comuna Comrat, județul Tighina. Acest om ar fi putut foarte ușor să se eschiveze plecării în URSS, deoarece trecuse Prutul „...pentru muncă” încă din anul 1942 și nu prea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
declarației din care cităm, femeia venise în România încă din anul 1934 pentru „...a-și găsi de lucru”. Probabil, după ce a găsit ea, l-a adus și pe bărbatu-său în 1942. La fel ca și Gavril, dorea încălțăminte și rufărie de corp. Familia Vasile și Varvara Botgros, după ce-și declaraseră naționalitatea „rusă”, cereau repatrierea în comuna Gotești, jud. Cahul. El s-a născut în 1892 iar ea în 1901. Împreună cu copiii, veniseră în România în anul 1942 „...pentru lucru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a spus niciodată așa ceva. Refuzul ei m-a împins pe calea rătăcirilor. I-aș fi fost oare credincios? Cum aș fi putut să nu-i fiu dacă ar fi trăit alături de mine, mi-ar fi gătit, mi-ar fi cârpit rufăria? Am fi devenit unul și același, iar pactul sacru al căsătoriei ar fi constituit siguranța și căminul nostru pe vecie. Ea era o parte integrantă, o evidență a acelei pure, neștirbite, plenare încrederi în bine, care nu mi-a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
plece a doua zi în zori. Între timp i-am confiscat și ascuns cele două sacoșe de plastic, ca nu cumva să-i vină ideea să o șteargă. M-am uitat în sacoșe, conțineau foarte puține lucruri: ustensile de bărbierit, rufărie de corp, o cămașă vărgată, cuviincioasă, o cravată, o pereche de pantofi și o haină de pânză foarte împăturită și mototolită. O pereche de butoni scumpi, într-o cutiuță de catifea. O ediție bilingvă, italiană și engleză, a poemelor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Constanța, spitalul din Cernavodă "este bine organizat și înzestrat cu lucrurile necesare"2622. Cu toate acestea, clădirea în care funcționa spitalul necesita lucrări de reparații generale. Pe de altă parte, Scarlat Vârnav arăta că "este neapărat trebuitor a se reînnoi rufăria care e în foarte proastă stare"2623. Spitalul din orașul Medgidia avea 10 paturi fiind finanțat de către primăria orașului și funcționa în clădirea unui fost han. Tocmai de aceea, Scarlat Vârnav aprecia că "localul este impropriu, neîncăpător (...) și se află
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
abia se văd oamenii care mișună, cu cofele de apă rece În mâini. [De Yom Kippur], Țalic Își duce băieții la feredeu, să se curețe și să se arate curați În fața judecății. Pe la chindii, după ce se Întorc de la feredeu, cu rufăria și straiele primenite, Țalic Îl ia pe Buiumaș și pleacă la sinagogă” <endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean, Emanoil Gregorovitza (1857-1915), specializat În imagini de viață evreiască În stetl-urile din nordul Moldovei, a descris și el cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]