KorAP: Find »[drukola/base=ruja & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...19 >

472 matches

Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980

carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ: sg. ćälibo "plăcere">pl.

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
elementelor componente ale unor cuvinte străine. Analiza poveștii O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina, a scos la iveală multe construcții calchiate. După cum se poate observa mai jos, elemente ale expresiilor românești se regăsesc și în expresiile rrome ardelenești consemnate de Alexandru Ruja: bi te maj aćhél po gîndurea "fără să mai stea pe gânduri"; kana hâș lénge e lúmä maj drágo "când le era lumea mai dragă"; pe sar na hâș p-odä vrämä "cum nu a mai fost în acea vreme"; näj

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
kidea pe sar phenélpes "așa cum se spune"; na hâș destúl (dósta) "n-a fost destul"; ande léskri lipsa "în lipsa lui"; hálas mánge dragó "mi-era drag". Se observă că cele mai multe prepoziții românești sunt preluate și în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Acestea intra în combinație cu structuri formate în interiorul limbii rromani, dar care traduc elemente din expresii românești consacrate, unele dintre acestea având chiar caracter mitologic. Exemplele următoare sunt ilustrative în acest sens: kaj po kham daśtik dikhes, ta pe lește

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Universității din București. Sărau, Gheorghe 2008, Curs practic de limbă rromani pentru toți, Editura Sigma, București. Sărau, Gheorghe 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele Alexandru Ruja - Gheorghe Sărau dintre anii 1995 și 2001. (sursă foto: din arhiva personală) Referință Bibliografica: Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Sărau, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele Alexandru Ruja - Gheorghe Sărau dintre anii 1995 și 2001. (sursă foto: din arhiva personală) Referință Bibliografica: Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Samuel Petrila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460

fructe de mare. Au mâncat cu poftă, neștiind nici unul nici celălalt ce bagă în gură. Eva râdea în trilurile ei studiate, iar el îi urmărea fiecare mișcare, când se ștergea cu șervetul la gură, când sorbea din pahar, când se ruja. Era atâta concentrare pe chipul lui de parcă ar fi trebuit să semneze un contract bancar important. La desert, scoase din buzunar o cutiuță și i-a întinse Evei ceremonios. - L-am cumpărat în goană de jos, de la magazinul hotelului și

CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_casa_dia_magdalena_bratescu_1391513631.html [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235

mai multe culori. Jos franjuri lucrați de mână chiar cu acul de dantelă, Printre flori și bănuței, ia uitați-vă la ei. La spate eu port cătrință, tot în război e țesută, Cusută de catifea tot de bunicuța mea, Cu rujă și frunzuliță și cu bănuței împodobită, Pe margini și jos un șnur cum se purta în bătrâni. Poalele-s din pânză albă și jos cu dantelă lucrată. Pantofii-s lucrați din piele de tatăl bunicii mele.” Concursul de fasonatori a

FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671

generoși scriitori, le sunt recunoscător și astăzi. După cum le sunt recunoscător și celor care au contribuit, peste ani și decenii, fie la receptarea scrierilor mele, fie la difuzarea lor în alte spații culturale (Valeriu Anania, Virgil Nemoianu, Marian Popa, Alexandru Ruja, Cornel Ungureanu, Cezarina Adamescu, Andrés Sánchez Robayna, Coriolano González Montañez, Rosa Lentini, Mónica Delia Pereiras, Fernando Sabido Sánchez, Jaime Siles ș.a.). NO: Ați transpus în versuri Psalmii, Proverbele, Ecclesiastul, Rugăciunea regelui Manase... Cu ce scop ați versificat aceste texte biblice

POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezie_si_metafizica_eugen_dorcescu_1383803560.html [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
Corola-blog/BlogPost/379111_a_380440

cărți de proză - Omul dublu,1979; Povestiri, 1997; Într-o singură dimineață, 1999; Soldatule, mergi îndărăt, 2004, Marian Drumur tipărește, la sfârșitul anului 2012, un roman cu un titlu incitant prin plurisemantismul său: Dascălii, dascălii, Timișoara, Editura Eubeea.” - despre Alexandru Ruja: “prezență foarte activă în spațiul publicațiilor de cultură și al editurilor, Alexandru Ruja și-a început cariera în revista “Orizont”, cu articole vizând, mai cu seamă, lucrări beletristice apărute la Timișoara. Curând, el își extinde atenția asupra întregului areal literar

OLIMPIA BERCA- DIN LITERATURA TIMIŞOREANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1433518779.html [Corola-blog/BlogPost/379111_a_380440]
Soldatule, mergi îndărăt, 2004, Marian Drumur tipărește, la sfârșitul anului 2012, un roman cu un titlu incitant prin plurisemantismul său: Dascălii, dascălii, Timișoara, Editura Eubeea.” - despre Alexandru Ruja: “prezență foarte activă în spațiul publicațiilor de cultură și al editurilor, Alexandru Ruja și-a început cariera în revista “Orizont”, cu articole vizând, mai cu seamă, lucrări beletristice apărute la Timișoara. Curând, el își extinde atenția asupra întregului areal literar contemporan, astfel că debutul său editorial își justifică pe deplin titlul: Valori lirice

OLIMPIA BERCA- DIN LITERATURA TIMIŞOREANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1433518779.html [Corola-blog/BlogPost/379111_a_380440]
Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763

următoarele: 1. Pregătiți traseul care duce până la Mărăști. 2. Anunțați-l pe domnul general Alexandru Averescu să fie gata să-i primească pe bicicliștii de astăzi. 3. Participanții vor face un popas și la mormântul Ecaterinei Teodorescu. Poate se mai rujează și ea cu această ocazie, că prea era ca o măicuță smerită în tot felul de filme. 4. Rog să dați dispoziție ca autoritățile contemporane să fie prezente cu pâine și sare, iar popii să-și facă datoria. - Bine că

GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1476082539.html [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274

Cobila, unde au fost cneji Lie și Țigăneștii, la gura Jeravațului, și unde sînt cneji Tamaș și Ivan, pe Bîrlad, cu hotarele lor vechi. (pl.X) 19 septembrie 1436 (6944), Suceava Ilie și Ștefan voievozi dăruiesc lui Dan Mesehnă satul Ruja Petru și satele Onești, Cîtești, Virișești și Selevestreani, la Cobîle Sîrbi și Șcheieni, pe Hubalna, Liești, la Gura Jeravățului, precum și Cavadinești și satul Badea, pe Horincea, toate cu hotarele lor vechi (pl XLIV). 1436 (6944) septembrie 19 - Suceava „Din mila

Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
slujit mai înainte sfîntrăposatului părintelui nostrum cu dreaptă și credincioasa slujbă. De aceea, noi, văzînd dreapta si credincioasa lui slujbă către noi, l-<am> miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat, în țara noastră Moldova, opt sate, anumeș Ruja Petru, la Cobîlă, și Onești, și Cîteștii, și Virișeștii și Selevestreanii și, pe Hubalna, Sîrbii și Ș<che> ianii , și Liesti, la gura Jeravățului, și, pe Horincea, Cavadinești și Badea . Aceasta să-i fie lui uric, cu tot venitul, lui

Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
Corola-blog/Other/18650_a_19975

li se facă sete, iar jumătatea goală le va folosi dacă n-o să li se facă? Dacă asta e explicația, atunci oamenii de marketing din domeniul cosmeticelor să inventeze rapid “rujul la jumătate”, pentru femeile care poate vor să se rujeze, poate nu vor. Și să-l vândă la preț întreg, normal. De-abia aștept să-mi cumpăr patru jumătăți!

Mici paradoxuri ale gândirii feminine by Simona Tache (2009) [Corola-blog/Other/18650_a_19975]
Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678

2013 Traduceri: Povestea neobișnuitei călătorii, basme populare germane, Timișoara, Editura Anthropos, 2011; Franz Werfel, Cântecul Bernadettei, roman, Timișoara, Editura Eurostampa, 2015 Referințe critice. În volume: Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităților timișene, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 1996, p. 119; Alexandru Ruja, Parte din întreg, Timișoara, Editura Excelsior, 1999, p. 36 - 38; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000, p. 90; Marius Sârbu și Simion Todorescu, Scriitori lugojeni, Timișoara, Editura Mirton, 2002, p. 33 - 41; Olimpia Berca

DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dan_Flori%C5%A3a_Seracin.html [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
lui Narcis, Timișoara, Editura Marineasa, 2009, p. 112, p. 226 - 230; Cezarina Adamescu, Întâlniri virtuale, vol. IV, București, Editura on-line Semănătorul, 2010, p. 119 - 129; Constantin Buiciuc, Oglinda lui Narcis, vol. II, Timișoara, Editura Marineasa, 2011, p. 125 - 133; Alexandru Ruja, Lecturi - cărți - zile, Timișoara, Editura Universității de Vest, p. 243 - 247 În periodice: Tudorel Urian, Diorame de la margine câmpiei, „Orizont”, XXXV, 1984, nr. 36, p. 7; Alexandru Condeescu, Univers bănățean, „Luceafărul”, XXXV, 1986, nr. 23, p. 2; Tudorel Urian, Proza

DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dan_Flori%C5%A3a_Seracin.html [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
247 În periodice: Tudorel Urian, Diorame de la margine câmpiei, „Orizont”, XXXV, 1984, nr. 36, p. 7; Alexandru Condeescu, Univers bănățean, „Luceafărul”, XXXV, 1986, nr. 23, p. 2; Tudorel Urian, Proza faptului divers, „Orizont”, XXXIX, 1988, nr. 13, p. 2; Alexandru Ruja, Structura povestirii, „Renașterea bănățeană. Paralela 45”. nr. 2920, 1999, p. 5; Olimpia Berca, „Tunelul verde”, „Renașterea bănățeană. Paralela 45”, nr. 3449, 2001, p. 4; Constantin Buiciuc, Dan Florița-Seracin: „Copiii lui Cronos”, „Reflex”, IV, 2003, nr. 37 - 39, p. 24; Lucian

DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dan_Flori%C5%A3a_Seracin.html [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
Steaua”, LX, 2009, nr. 1 - 2, p. 93; Olimpia Berca, Dan Florița-Seracin - proza dramelor indefinite - , „Banat”, VII, 2010, nr. 2, p. 10; Constantin Buiciuc, Dan Florița-Seracin: Scrisul românesc în Banat. Lirica interbelică, „Banat”, VII, 2010, nr. 9, p. 4; Alexandru Ruja, Labirint critic, „Orizont”, XXII, 2010, nr. 11, p. 8; Alexandru Ruja, Labirint critic, "Orizont" XXIII, nr. 12, p. 11; Cristian Ghinea, Seducția romanului - Dan Florița-Seracin, "Întoarcere din larg", "Reflex", XII, 2011, nr. 7-12, p. 85-86 ș.a. Referință Bibliografică: Dan Florița

DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dan_Flori%C5%A3a_Seracin.html [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
Florița-Seracin - proza dramelor indefinite - , „Banat”, VII, 2010, nr. 2, p. 10; Constantin Buiciuc, Dan Florița-Seracin: Scrisul românesc în Banat. Lirica interbelică, „Banat”, VII, 2010, nr. 9, p. 4; Alexandru Ruja, Labirint critic, „Orizont”, XXII, 2010, nr. 11, p. 8; Alexandru Ruja, Labirint critic, "Orizont" XXIII, nr. 12, p. 11; Cristian Ghinea, Seducția romanului - Dan Florița-Seracin, "Întoarcere din larg", "Reflex", XII, 2011, nr. 7-12, p. 85-86 ș.a. Referință Bibliografică: Dan Florița Seracin / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209

DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dan_Flori%C5%A3a_Seracin.html [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204

călători mult... Cumpărături... Bijuterii... Într-un cuvânt, vom fi fericiți. Tânăra oftă lung, își săltă geanta pe umăr și păși în lift ca într-un loc de unde începea o altă viață. Scoase rujul și în oglinda din peretele cabinei se rujă pe fugă. Bărbatul se arătă încântat de cochetăria tinerei, însă își reprimă orice dorință de a o atinge, de a o mângâia. Camera în nuanțe vișinii, cu un balcon mare, dădea spre parcul orașului, oferind o priveliște grozavă. Își roti

PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xix_gina_zaharia_1372879618.html [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
Corola-blog/Other/19072_a_20397

spus să dea în mine fără milă, să nu mă facă să-i arăt eu cum se face, să dea în așa fel încât să nu pot să-i reproșez nimic. Dupa ce m-am îmbrăcat în femeie (m-am rujat, m-am epilat și mi-am cumpărat special câteva accesorii), m-am dus în bucătărie să-i pun să mănânce niște ciorbă. Am și gătit. Ea trebuia să vină obosită acasă. Era îmbrăcată în haine bărbătești. Eu îi călcasem pantalonii

O reţetă de ciorbă by Simona Tache (2009) [Corola-blog/Other/19072_a_20397]
Corola-blog/Other/19544_a_20869

Cu această ocazie, am aflat că există șoferi cărora le sunt suficiente oglinzile laterale, ceea ce pe mine, personal, mă contrariază groaznic. Cum să nu folosești oglinda din mijloc? Dacă îți vine ideea să-ți dai cu rimel sau să te rujezi, ce naiba faci? Scoți capul pe geam, ca să te vezi în oglinda laterală?

Deszăpezirea la români by Simona Tache (2010) [Corola-blog/Other/19544_a_20869]