KorAP: Find »[drukola/base=rulare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...174 >

4,340 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259

fenomenele ce se produc sub acțiunea acestor forțe; c. factorii ce influențează tasarea; b. mijloace de limitare a efectelor factorilor de influență. Forțele care determină tasarea solului Forțele care acționează asupra solului sunt transmise acestuia în principal de organele de rulare ale tractorului și mașinii agricole tractate, mai puțin de către organele active ce acționează nemijlocit asupra solului. Deoarece există o mare varietate de tipuri de tractoare și mașini agricole și pentru simplificarea calculelor, studiul a fost rezumat numai la agregatul tractor

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
de lucru, ce se deplasează pe un teren în pantă cu o mișcare accelerată (cazul general), asupra tractorului acționează următoarele forțe: G = greutatea tractorului; Rirez= rezultanta forțelor datorate inerției; Fp= forța de rezistență datorată pantei; Rr= forța de rezistență la rulare; Fm= forța motoare de tracțiune; Mr1 și Mr2= momentele de rezistență la rulare a celor două roți (anterioară și posterioară); Fr= forța rezultantă creată de organele de lucru ale mașinii; Q = greutatea mașinii; Z1 și Z2 = reacțiunile normale ale solului

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
accelerată (cazul general), asupra tractorului acționează următoarele forțe: G = greutatea tractorului; Rirez= rezultanta forțelor datorate inerției; Fp= forța de rezistență datorată pantei; Rr= forța de rezistență la rulare; Fm= forța motoare de tracțiune; Mr1 și Mr2= momentele de rezistență la rulare a celor două roți (anterioară și posterioară); Fr= forța rezultantă creată de organele de lucru ale mașinii; Q = greutatea mașinii; Z1 și Z2 = reacțiunile normale ale solului la punțile față respectiv spate; Fa= forța de rezistență a aerului. Pozițiile acestor

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
de exploatare G, aplicată în centrul de masă O, determinat de coordonatele a și h. Această forță se descompune în două componente: - una paralelă cu solul: (G . sin α); - una normală pe sol: (G . cos α) . Forța de rezistență la rulare. În calculele dinamice se admit coeficienți de rezistență la rulare egali pentru roțile față și spate (f1 = f2 = f). În acest caz forța de rezistență la rulare se calculează cu relația: Rr = f(Z1 + Z2) = f(Gcosα + Frtgϒ) în care

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
de coordonatele a și h. Această forță se descompune în două componente: - una paralelă cu solul: (G . sin α); - una normală pe sol: (G . cos α) . Forța de rezistență la rulare. În calculele dinamice se admit coeficienți de rezistență la rulare egali pentru roțile față și spate (f1 = f2 = f). În acest caz forța de rezistență la rulare se calculează cu relația: Rr = f(Z1 + Z2) = f(Gcosα + Frtgϒ) în care: Z1 și Z2 = sarcinile pe roțile din față respectiv spate

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
sin α); - una normală pe sol: (G . cos α) . Forța de rezistență la rulare. În calculele dinamice se admit coeficienți de rezistență la rulare egali pentru roțile față și spate (f1 = f2 = f). În acest caz forța de rezistență la rulare se calculează cu relația: Rr = f(Z1 + Z2) = f(Gcosα + Frtgϒ) în care: Z1 și Z2 = sarcinile pe roțile din față respectiv spate(egale cu reacțiunile solului); Frtgϒ = componenta pe verticală a forței de rezistență a utilajului; f = coeficient de

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
cu relația: Rr = f(Z1 + Z2) = f(Gcosα + Frtgϒ) în care: Z1 și Z2 = sarcinile pe roțile din față respectiv spate(egale cu reacțiunile solului); Frtgϒ = componenta pe verticală a forței de rezistență a utilajului; f = coeficient de rezistență la rulare Coeficientul de rezistență la rulare f are valorile prezentate în tabelul 11. Forța de rezistență datorată pantei Forța consumată de tractor pentru învingerea pantei se determină cu relația: FP = ± Gsinα ≈ 0,01iG în care s-a considerat sinα ≈ tgα = 0

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
Z2) = f(Gcosα + Frtgϒ) în care: Z1 și Z2 = sarcinile pe roțile din față respectiv spate(egale cu reacțiunile solului); Frtgϒ = componenta pe verticală a forței de rezistență a utilajului; f = coeficient de rezistență la rulare Coeficientul de rezistență la rulare f are valorile prezentate în tabelul 11. Forța de rezistență datorată pantei Forța consumată de tractor pentru învingerea pantei se determină cu relația: FP = ± Gsinα ≈ 0,01iG în care s-a considerat sinα ≈ tgα = 0,01i pentru unghiuri mici ale

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
calculele operative se consideră δrot=1+0,001itr2, în care itr = raportul de transmisie și a=0,2...0,4m/s 2. Forța tangențială de tracțiune Este numită pe scurt și forța motoare, ia naștere în procesul interacțiunii sistemului de rulare cu solul, sub acțiunea cuplului motor. Ea este orientată întotdeauna în sensul deplasării tractorului și se determină cu relația: Fm= (Meitrηtr )/rm unde, Fm = forța tangențială de tracțiune, N; Me = momentul efectiv al motorului dezvoltat de arborele cotit ,(Nm); itr

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
Z2 = valoarea sarcinii repartizate pe puntea din spate, N; λm= coeficientul de încărcare dinamică a roților motoare. Condiția ca tractorul să ruleze pe sol fără ca roțile să patineze este dată de relația: Fm≤ Fm x ϕ Momentul de rezistență la rulare a roților Momentele de rezistență pentru cele două roți (față și spate) se poate calcula cu relațiile: în care: Mr1,Mr2 =momentul de rezistență la rulare a roților; 41 fr1 = fr2 = f reprezintă coeficienții de rezistență la rulare ai celor

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
să patineze este dată de relația: Fm≤ Fm x ϕ Momentul de rezistență la rulare a roților Momentele de rezistență pentru cele două roți (față și spate) se poate calcula cu relațiile: în care: Mr1,Mr2 =momentul de rezistență la rulare a roților; 41 fr1 = fr2 = f reprezintă coeficienții de rezistență la rulare ai celor două roți; Z1 și Z2 = valoarea sarcinii repartizate pe cele două punți, (N); rd = raza dinamică a roților din față (m); rm = raza dinamică a roților

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
rezistență la rulare a roților Momentele de rezistență pentru cele două roți (față și spate) se poate calcula cu relațiile: în care: Mr1,Mr2 =momentul de rezistență la rulare a roților; 41 fr1 = fr2 = f reprezintă coeficienții de rezistență la rulare ai celor două roți; Z1 și Z2 = valoarea sarcinii repartizate pe cele două punți, (N); rd = raza dinamică a roților din față (m); rm = raza dinamică a roților din spate (motoare), m. Greutatea mașinii. În această valoare este inclusă și

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
tractat în brazdă , în gol (N); R2 = rezistența opusă la tăierea și deformarea solului (cu ponderea cea mai mare, N); R3 = rezistența opusă la imprimarea energiei cinetice pentru răsturnarea și deplasarea laterală a brazdelor (N); fpl = coeficientul de rezistență la rulare a plugului, cu valoarea 0,250,50; k0 = rezistența specifică la tăierea și deformarea brazdei (N/m 2); a = adîncimea de lucru a plugului (m); Bl = b⋅nt=lățimea de lucru a plugului (m); b = lățimea de lucru a unei

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
mărimea forțelor de tasare sunt: - greutatea tractorului;coeficienții de încărcare statică a roților;oscilațiile verticale ale tractorului; - forța de rezistență creată de organele de lucru;unghiul γ dintre forța de rezistență a mașinii și suprafața solului; - momentul de rezistență la rulare. Dintre acestea cea mai mare infuență o exercită oscilațiile verticale ale tractorului și rezistența creată de organele de lucru. Oscilațiile verticale ale tractorului Datorită denivelărilor drumului și neregularităților terenului apar mișcări oscilatorii ale tractoarelor. Aceste oscilații influențează confortul tractoristului, calitatea

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
oscilațiile tractorului; - literatura de specialitate estimează empiric o amplitudine suplimentară a reacțiunilor din sol în timpul lucrului, față de reacțiunile statice de ± (0,4... 0,6). 4.2. FENOMENELE CE SE PRODUC ÎN SOL SUB ACȚIUNEA ROȚILOR Prin acțiunea organelor sistemului de rulare al tractorului asupra solului, apar presiuni pe suprafața de contact dintre roată și sol, iar în profunzime apar deformații. Valoarea și caracterul tuturor modificărilor sunt determinate de acțiunea forțelor exterioare sau interioare, care provoacă următoarele fenomene: - eliminarea unei părți din

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
ca fiind elastică. Dacă, însă, poziția finală a particulalor diferă de cea inițială, înseamnă că au loc deformații remanente. Dacă deformația remanentă este egală cu deformația totală, se spune că a avut loc o deformație plastică. Prin interacțiunea sistemului de rulare cu solul, acesta din urmă este supus strivirii, forfecării în diferite direcții și, ca rezultat, în el apar câmpuri de tensiune normale și tangențiale, care se transmit în adâncime în diferite direcții față de locul aplicării sarcinii. De capacitatea solului de

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
forța de aderență. De aceea, rezistența solurilor la solicitările de compresiune și forfecare reprezintă parametrii principali care influențează calitățile de tracțiune și aderența tractorului. Creșterea umidității solului conduce la înrăutățirea proprietăților mecanice și implicit la mărirea forței de rezistență la rulare a tractorului, precum și la reducerea aderenței sale cu solul. La o anumită umiditate, solul începe să se lipească de roți sau șenile, înrăutățind și mai mult condițiile de deplasare a tractorului. Comprimarea solului Capacitatea unui sol de a se deforma

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
tangenta unghiului α, unghi format de abscisă și dreapta ce trece prin originea axelor și punctul corespunzător de pe curba tensiunii (linia întreruptă), adică: c = ασ tg Z c = În literatura de specialitate, se apreciază că în procesul interacțiunii sistemului de rulare cu solul este cel mai complet caracterizat de relația: σc = tg zc o ⋅σ (Pa) în care σ0 = capacitatea portantă a solului (tensiunea maximă la compresiune) ce caracterizează valoarea presiunii la care deformația solului începe să crească fără a crește

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
o lățime mai mare de lucru, reprezintă o creștere a greutății utilajului încărcat cu peste 50 %. Este evident că o asemenea creștere rapidă a masei unitare a mijloacelor tehnice de lucru duce la mărirea presiunii pe care organele lor de rulare o exercită asupra solului. Deosebit de concludente sunt cercetările făcute în alte țări privind gradul de tasare al solului pe care îl provoacă tractoarele grele, de mare putere. Pe baza studiilor făcute, în diferite condiții de lucru, a reieșit că tractoarele

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
îl constituie tehnologiile de cultură folosite în prezent, tehnologii care pretind numeroase treceri ale agregatelor, ale combinelor și mijloacelor de transport, pe aceeași parcelă. Din studiile făcute în alte țări sa constatat că la cultura 63 cerealelor păioase, sistemele de rulare ale tractoarelor și mașinilor de lucru tasează la o trecere până la 80 % din suprafața parcelei. Dacă se ține seama și de urmele lăsate de mijloacele de recoltare și transport, se ajunge, la aceste culturi, la 120 % suprafață tasată, deoarece pe

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
a presiunilor în suprafața de contact Suprafața de contact dintre anvelopă și sol este reprezentată printr-o linie a cărei proiecție orizontală este egală cu lățimea urmei pneului pe sol. Datorită sarcinii ce apasă asupra roții cu penu în cursul rulării, se deformează atât pneul cât și solul. Ca urmare, suprafața de contact este relativ mare, iar rostogolirea pneului întâmpină o rezistență deoseb de mare. Apariția deformației face ca rostogolirea să se facă cu o rază de rulare diferită de raza

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
penu în cursul rulării, se deformează atât pneul cât și solul. Ca urmare, suprafața de contact este relativ mare, iar rostogolirea pneului întâmpină o rezistență deoseb de mare. Apariția deformației face ca rostogolirea să se facă cu o rază de rulare diferită de raza statică a pneului. În fig.20 este prezentată epura presiunilor în secțiune transversală, pentru trei situații: a. În cazul unei roți elastice deformabile pe suport rigid (roată cu pneu pe asfalt), linia de contact este o dreaptă

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
depinde de: - patinarea admisibilă; - proprietățile mecanice ale solului; - coeficientul de frecare;parametrii constructivi ai tractorului. Valoarea coeficientului de aderență variază în limite foarte largi, în funcție de natura solului. În tabelul 26 sunt indicate valorile coeficienților de aderență și de rezistență la rulare pentru tractoarele pe roți. Folosirea pneurilor În agricultură se face În condiții specifice deplasării pe solul agricol deformabil. Aceasta imprimă particularități de utilizare diferite În ceea ce privește rularea pe sol, solicitarea pneului, rezistența la rulare, aderența pe sol, presiunea pe sol. Datorită

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
solului. În tabelul 26 sunt indicate valorile coeficienților de aderență și de rezistență la rulare pentru tractoarele pe roți. Folosirea pneurilor În agricultură se face În condiții specifice deplasării pe solul agricol deformabil. Aceasta imprimă particularități de utilizare diferite În ceea ce privește rularea pe sol, solicitarea pneului, rezistența la rulare, aderența pe sol, presiunea pe sol. Datorită sarcinii ce apasă asupra roții cu pneu, În cursul rulării pe sol se deformează atât solul cât și pneul (fig.21) Ca urmare suprafața de contact

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
coeficienților de aderență și de rezistență la rulare pentru tractoarele pe roți. Folosirea pneurilor În agricultură se face În condiții specifice deplasării pe solul agricol deformabil. Aceasta imprimă particularități de utilizare diferite În ceea ce privește rularea pe sol, solicitarea pneului, rezistența la rulare, aderența pe sol, presiunea pe sol. Datorită sarcinii ce apasă asupra roții cu pneu, În cursul rulării pe sol se deformează atât solul cât și pneul (fig.21) Ca urmare suprafața de contact a pneului cu calea de rulare (solul

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]