290 matches
-
celor văzute, de transcripția mitologică și de tiparul bucolicii clasice în descriere, cât și de efectele neașteptate ale unui stil comic. SCRIERI: Odă din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco Sturza, Iași, 1825; Călătoria la Borsec, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, III, Viena, 1865, 397-402. Traduceri: J.-Fr. Regnard, Democrit, îngr. Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu, pref. Costache Negruzzi, Iași, 1840. Repere bibliografice: Costache Negruzzi, Negru pe alb, București, 1969, 159-166; Densusianu, Lit. rom
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
scrisori politice, îngr. Romulus Scriban, Iași, 1870; Călătoria mea la pământul sânt și la Ierusalim în lunile iunie, iulie, august și septembrie 1874, București, 1875; Plângerile unui sihastru pentru România, [Iași], 1875. Repere biblografice: Aron Pumnul, Neofit Scriban, în Lepturariu rumânesc cules din scriptori rumâni, IV, partea I, Viena, 1864, 214-218; Maiorescu, Critice, I, 129-130; Pop, Conspect, II, 56-59; Constantin Erbiceanu, Viața și activitatea preasfințitului Neofet Scriban, București, 1888; D. Lascăr, P. S. Neofit Scriban, București, 1898; Iorga, Ist. lit. XIX, I
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
Ștefan Voievod; i-a atribuit lui Daniil Panoneanul (traducătorul lucrării Îndreptarea legii de la 1652) cea de-a doua traducere integrală a Vechiului Testament efectuată în secolul al XVII-lea și alte traduceri românești de pe la 1650; a argumentat că Istoria Țării Rumânești, atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino, aparține în realitate mitropolitului Teodosie Veștemeanul; a susținut ideea că Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595) în forma în care s-a transmis a fost întocmit de Simion Dascălul, nu de Grigore Ureche; a soluționat
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
și activitatea mitropolitului Dosoftei (în colaborare cu Nicolae Dascălu), Iași, 2003. Ediții: Gheorghe Asachi, Scrieri literare, I-II, pref. edit., București, 1957, Opere, I-II, introd. edit., București, 1973-1981; Vasile Alecsandri, Mărgăritărele, pref. edit., București, 1962; Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, Gramatica rumânească. 1757. Prima gramatică a limbii române, introd. edit., București, 1969; Dosoftei, Psaltirea în versuri (1673), pref. I.P.S. Iustin Moisescu, Iași, 1974, Opere, vol. I: Versuri, introd. Al. Andriescu, București, 1978, Dumnezăiasca liturghie. 1679, introd. I.P.S. Teoctist, Iași, 1980, Versuri alese
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
Versuri alese, pref. edit., Iași, 1994, Selecțiuni din opera poetică a mitropolitului..., Iași, 2003. Repere bibliografice: Boris Cazacu, „Formarea terminologiei științifice românești”, SCL, 1963, 2; Ion Gheție, „Formarea terminologiei științifice românești”, LR, 1963, 4; I. Pervain, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, ST, 1969, 11; Mariana Combiescu, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, LR, 1970, 5; Al. Graur, „Gramatica rumânească”, RL, 1970, 50; Gavril Istrate, Gheorghe Asachi, un mare necunoscut, CRC, 1973, 24; Al. Andriescu, Reeditarea lui Gheorghe Asachi, CRC, 1974
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
mitropolitului..., Iași, 2003. Repere bibliografice: Boris Cazacu, „Formarea terminologiei științifice românești”, SCL, 1963, 2; Ion Gheție, „Formarea terminologiei științifice românești”, LR, 1963, 4; I. Pervain, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, ST, 1969, 11; Mariana Combiescu, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, LR, 1970, 5; Al. Graur, „Gramatica rumânească”, RL, 1970, 50; Gavril Istrate, Gheorghe Asachi, un mare necunoscut, CRC, 1973, 24; Al. Andriescu, Reeditarea lui Gheorghe Asachi, CRC, 1974, 17; Al. Andriescu, Dosoftei într-o nouă ediție critică, CRC, 1975
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
terminologiei științifice românești”, SCL, 1963, 2; Ion Gheție, „Formarea terminologiei științifice românești”, LR, 1963, 4; I. Pervain, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, ST, 1969, 11; Mariana Combiescu, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, LR, 1970, 5; Al. Graur, „Gramatica rumânească”, RL, 1970, 50; Gavril Istrate, Gheorghe Asachi, un mare necunoscut, CRC, 1973, 24; Al. Andriescu, Reeditarea lui Gheorghe Asachi, CRC, 1974, 17; Al. Andriescu, Dosoftei într-o nouă ediție critică, CRC, 1975, 28; Al. Graur, Texte vechi, RL, 1975, 39
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
zonă - și religioase, dar și culegeri prelucrate, „direse”, de folclor: cântece de stea și fragmente din „irozi”, ca și colindul De pustietăți, versificare a unui motiv din romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din zona Mehadiei, dar și cunoștințe „științifice” de
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
de Hațeg, MB, 1977, 7-9; P. Radu, Dimitrie Onciulescu, Contribuții la istoria învățământului din Banat până la 1800, București, 1977, 119-124, passim; Dicț. lit. 1900, 817-818; Damaschin Mioc, O lucrare inedită a cronicarului bănățean Nicolae Stoica de Hațeg: „Povești moșăști, scolarilor rumânești”, MB, 1980, 7-9; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, 192-195, 274-278, 299-300, passim; Păcurariu, Dicț. teolog., 423-424; Dicț. scriit. rom., IV, 395-397; Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, Iași, 2002, 357-358. A. Sm.
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
consacrase. Aprecierile sunt de multe ori simplificatoare, iar accentul cade pe acțiunea culturală, însă pentru secolul al XIX-lea Conspectul... oferă cele mai multe informații asupra unor publiciști și scriitori puțin cunoscuți. Surse i-au fost bibliografia lui Dimitrie Iarcu și Lepturariu rumânesc... al lui Aron Pumnul. P. a mai publicat versuri în Suveniri (1874), nuvelele Eufrosina sau Virtutea unei femei (1875), Rezultatul inspirațiunei unei mame (1891), o traducere după George Born, Catarina Cornaro, ș.a. SCRIERI: Aurora Bucovinei. Poezii. Cu o privire fugitivă
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
monahală la mănăstirea Radu Vodă din București, în 1724. Devenit monahul Rafail, va lucra în continuare, în chilia sa, la cronica pe care o începuse de câtăva vreme. În jurul paternității asupra compilației de cronici cunoscute sub titlul Istoriile domnilor Țărâi Rumânești s-au purtat discuții furtunoase, pasionante, neîncheiate încă. Primii editori ai textului au atribuit cronica - mai mult din necesități „de serviciu” - lui Constantin Căpitanul (Filipescu). Această ipoteză, care îl promova în postura de autor pe un cărturar stimabil (înrudit cu
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
prin vocație și „feciori ai dracului”, dobândesc subit bunăvoința cronicarului și, în cap cu stolnicul Constantin Cantacuzino, „bătrân și vestit”, își regăsesc noblețea necesară pentru elogierea proiectatei alianțe: „fiind dă neam blagorodnic, și mai cinstit între toate neamurile boierimii Țărâi Rumânești”. Imaginii solare a unui Mavrocordat cu o conduită exemplară - păstrător al tradițiilor („au dat boieriile celor ce li s-au cuvenit”), doritor de armonie, „înțeleptu, blându și bun”, prezență notabilă în Imperiu, administrator chibzuit și cu dragoste de țară, atotiertător
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
e mai degajată din angrenajul coordonărilor și al incidentelor. Țâșnește câteodată viu și energic în dialoguri scurte. E caracteristică în această privință scena dinamică, povestită cu efecte teatrale a mazilirii lui Antonie-vodă din Popești. N. CARTOJAN SCRIERI: Istoriile domnilor Țărâi Rumânești scrise de Constantin Căpitanul (publ. N. Bălcescu), „Magazin istoric pentru Dacia”, 1845, 83-114, 147-186, 211-250, 279-326, 343-379, 1846, 3-35; Cronica Țării Rumânești, „Magazin istoric pentru Dacia”, 1847, 21-62, 93-178; Istoria Moldo-României, vol. II: Istoria Țărei Românești, București, 1859, 278-399; Istoriile
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
scena dinamică, povestită cu efecte teatrale a mazilirii lui Antonie-vodă din Popești. N. CARTOJAN SCRIERI: Istoriile domnilor Țărâi Rumânești scrise de Constantin Căpitanul (publ. N. Bălcescu), „Magazin istoric pentru Dacia”, 1845, 83-114, 147-186, 211-250, 279-326, 343-379, 1846, 3-35; Cronica Țării Rumânești, „Magazin istoric pentru Dacia”, 1847, 21-62, 93-178; Istoria Moldo-României, vol. II: Istoria Țărei Românești, București, 1859, 278-399; Istoriile domnilor Țării Românești, cuprinzând istoria munteană de la început până la 1688, îngr. și pref. N. Iorga, București, 1902; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Țării Rumânești, „Magazin istoric pentru Dacia”, 1847, 21-62, 93-178; Istoria Moldo-României, vol. II: Istoria Țărei Românești, București, 1859, 278-399; Istoriile domnilor Țării Românești, cuprinzând istoria munteană de la început până la 1688, îngr. și pref. N. Iorga, București, 1902; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Eugen Stănescu, București, 1961, 225-577; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, îngr. Constant Grecescu, introd. Constant Grecescu și Eugen Stănescu, București, 1963; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
1859, 278-399; Istoriile domnilor Țării Românești, cuprinzând istoria munteană de la început până la 1688, îngr. și pref. N. Iorga, București, 1902; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Eugen Stănescu, București, 1961, 225-577; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, îngr. Constant Grecescu, introd. Constant Grecescu și Eugen Stănescu, București, 1963; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 308-325. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
pref. N. Iorga, București, 1902; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Eugen Stănescu, București, 1961, 225-577; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, îngr. Constant Grecescu, introd. Constant Grecescu și Eugen Stănescu, București, 1963; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 308-325. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. I, fasc. 2; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
despărțit de orice putință a comunicării obișnuite, el își apropie înaltul, într-o continuă veghe, dar și cu o stranie regăsire de sine sub „cer albastru de baladă/ Și cuvântul lui Hristos...”. În viziunea lui P., prezentă și în poemul Rumânească, se invocă iarăși un „neam al nevoii” și se preconizează recuperarea unui drum al ispășirii spre țară („Crucea Ta o duc în spate,/ Drum al vântului și-al ploii/ Dor pribeag, singurătate.../ Și cum urc cu Tine-n pripă,/ Tu
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
unde ține un curs de filosofie, prelucrând, ca și Bărnuțiu, prelegerile kantianului W. T. Krug. În publicistică debutase încă din 1845, la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, cu un studiu privitor la ortografia limbii române (Literele corespunzătoare firei limbei rumânești și încă ceva). Unele articole sunt semnate și Pumne, care pare să fi fost adevăratul lui nume de familie. În 1847 e redactor și colaborator, cu articole filosofice și de morală religioasă, la revista lui Timotei Cipariu „Organul luminărei”, apoi
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
în scrierea limbii române și de a fi participat la clarificarea căilor de evoluție a limbii literare. În concepția lui, limba este „sufletul” națiunii, temelia și condiția unei culturi naționale. În istoria literară, P. a rămas cunoscut datorită lucrării Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, prima antologie de literatură românească, alcătuită, cu scopuri didactice, în patru tomuri (șase părți), apărute treptat, din 1862 până în 1865. Simplă culegere de texte literare sau de popularizare a unor cunoștințe practice, Lepturariu rumânesc... devine, începând
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
lucrării Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, prima antologie de literatură românească, alcătuită, cu scopuri didactice, în patru tomuri (șase părți), apărute treptat, din 1862 până în 1865. Simplă culegere de texte literare sau de popularizare a unor cunoștințe practice, Lepturariu rumânesc... devine, începând cu tomul al treilea, un tablou cuprinzător al literaturii și culturii. Selecția, bogată, este însoțită de biografiile autorilor, cuprinzând informații adunate cu stăruință din cărți și periodice sau obținute, în scris, direct de la autori. Comentariile urmăresc cu precădere
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
sută de nume (cu selecția de texte cea mai amplă figurează Gh. Asachi, V. Alecsandri, Anton Pann), antologia nu omite aproape nici un scriitor român cunoscut la acea dată. Pentru P., literatura, cum o definea și într-un Curs de literatură rumânească, însemna „cuprinsul tuturor scriptelor câte s-au făcut în limba rumânească de când a început a se scrie într-însa și până astăzi”, rostul ei fiind, înainte de toate, unul educativ. În același curs sunt prezentați succint Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Gh. Asachi, V. Alecsandri, Anton Pann), antologia nu omite aproape nici un scriitor român cunoscut la acea dată. Pentru P., literatura, cum o definea și într-un Curs de literatură rumânească, însemna „cuprinsul tuturor scriptelor câte s-au făcut în limba rumânească de când a început a se scrie într-însa și până astăzi”, rostul ei fiind, înainte de toate, unul educativ. În același curs sunt prezentați succint Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Dosoftei, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir. Dintr-o altă lucrare, un
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Costin, Nicolae Costin, Dosoftei, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir. Dintr-o altă lucrare, un tratat de prozodie, nu s-a păstrat decât un fragment intitulat Foarma din afară a poeziei române, în care terminologia este artificială și greoaie. Îndeosebi prin Lepturariu rumânesc... - carte de căpătâi a viitorului poet Mihai Eminescu -, P. este unul dintre întemeietorii istoriei literare românești. SCRIERI: Convorbire între un tată și între fiul lui asupra limbei și literelor românești, Cernăuți, 1850; Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, I-IV
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
artificială și greoaie. Îndeosebi prin Lepturariu rumânesc... - carte de căpătâi a viitorului poet Mihai Eminescu -, P. este unul dintre întemeietorii istoriei literare românești. SCRIERI: Convorbire între un tată și între fiul lui asupra limbei și literelor românești, Cernăuți, 1850; Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, I-IV, Viena, 1862-1865; [Scrieri filologice și de istorie literară], în I. G. Sbiera, Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui..., Cernăuți, 1889. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 61-66; Maiorescu, Critice, I, 127-131; I. G. Sbiera
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]