594 matches
-
locul de lângă mine în vagonul necompartimentat era liber, mi se pusese alături. În celălalt capăt al vagonului, Hodoșan și ciracii săi destupaseră tăricale. Hodoșan vorbea cel mai tare dintre toți, acoperind vocile celorlalți. Adina respira sacadat, aerul de munte îi rumenise obrajii, buzele arse de vânt îi deveniseră rubinii. Nu-mi spunea nimic, rămăsese multă vreme cu privirea pierdută pe fereastră, până începuse să se lase întunericul. Apoi i se făcuse somn și fără nicio reținere mă luase de braț și
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1488635534.html [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere-mprăștiemireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna Printre gloata de copii. Prin cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți, mai micii, Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard cioara privește Cu ochii negri și câi Ar vrea și ea-‘n
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ale_toamnei_0.html [Corola-blog/BlogPost/348469_a_349798]
-
Manole Dekel a primit un premiu de gastronomie de la o revistă feminină prestigioasa. Pentru o rețetă de salată de vinete, cum făcea mama mare în Moldova. Pur și simplu un deliciu. Se pune vânata la foc mic, aștepți până se rumenește bine, o cojești în aburul propriu și... - Bravo ei, mormăi eu în timp ce liftul urcă. A câștigat, a câștigat, cine ți-a cerut rețeta?! Doar ți-am spus că vin flămând și obosit, vrei să-mi faci pofta de mâncare? - Perfect
SCHIŢE UMORISTICE (32) – PE CINE INTERESEAZĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1429006002.html [Corola-blog/BlogPost/367528_a_368857]
-
fecioară! buzele îți ard de sete, vrei - sărutul, să te-mbete. mijlocelul stă să plângă, palme - vrea, în jur, să-l strângă. coapsele, imaculate, mă îmbie la păcate și la cum te văd, ispită, iadul o să mă înghită; dar ce rumeni, obrăjorii! parcă sunt bobocii florii! de gânduri mă cam rușinez, deși sunt treaz încă visez: buzele mele, hapsâne, cum aleargă peste tine! sărutând, cu foc, genunchii, să oftezi din toți rărunchii, să-ți mușc lobul la ureche, sunt nebun, lovit
UITE, AI CRESCUT, LUCICA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Uite_ai_crescut_lucica_george_safir_1352882694.html [Corola-blog/BlogPost/345209_a_346538]
-
informații ni le-au oferit versurile colindelor din această zonă, privitoare la portul popular tradițional. Fata de aici nu se sulemenește, nu se fardează căci, zice ea: „M-o băiat măicuța mea / Su-n28 dălbuț de răsărit / De fața mi-o rumenit“29 sau în altă variantă: „- Spune fiic-adevărat / Unie mă-ta te-o băiat? (...) - La luncile Soarelui / Roșu Soare-o răsărit / Drept în față m-o lovit / De fața mi-o rumenit“.30 Tot Soarele i-a îngălbenit „cosița“ (chica) spun
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
mea / Su-n28 dălbuț de răsărit / De fața mi-o rumenit“29 sau în altă variantă: „- Spune fiic-adevărat / Unie mă-ta te-o băiat? (...) - La luncile Soarelui / Roșu Soare-o răsărit / Drept în față m-o lovit / De fața mi-o rumenit“.30 Tot Soarele i-a îngălbenit „cosița“ (chica) spun cele două variante amintite. Din găteala capului femeilor nu lipsesc: cerceii 31, Cununa 32, „peana lată, fluturată“33 și „salba-i dalbă din bani vechi“.34 Din inventarul vestimentației tradiționale al
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
întâlnirile, spre mulțumirea colonelului, tatăl Laviniei. Era în al nouălea cer când căpitanul o privea și schița o urmă de zâmbet în direcția ei. Poate că nu-i era chiar indiferentă. Era mai înaltă decât Lavinia, obrajii îi erau mai rumeni, mai proaspeți, își purta părul despletit pe spate știind că are un păr frumos care îi ajungea până la coapsele generoase, iar viața fusese mereu plină de imprevizibil. Când Lavinia plecă pentru câteva zile la mătușa ei din capitală, Letiția nu
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1465280742.html [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
FLACĂRII Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU FLACĂRII Lui Iosif Constantin Dragan La sacra flacăra a tracilor mi-am încălzit și eu sufletul și carnea ursului și a cerbului am rumenit-o în vatra - la sacra flacăra a lui Zamolxe au vegheat cu Vestalele și, în urmă, alți nesupusi, inca aprind focul în piscul de Piatră - cuvântu-mi de slavă pentru Ei- toți neânfrânți luciferii - se-nalță în vreme, pește neguri
ELOGIU FLĂCĂRII de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_flacarii.html [Corola-blog/BlogPost/356139_a_357468]
-
alb că neaua de afară. Noi ne îndeletniceam cu spartul nucilor pe care le curățăm de coaja. Miezul era pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu se ardă. Odată rumeniți tavă era scoasă afară în zăpadă câteva minute ca să se răcească, iar apoi miezii prăjiți erau frecați de coaja și vânturați. Nucile astfel pregătite se treceau prin mașină de tocat. Furăm , când mama se întorcea cu spatele câte o mână
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scutecele_lui_iisus_sau_turtel_dorina_stoica_1386868876.html [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
Jertfa lui e un stihar fără pihană, înveșmântată în sfânta bucurie, pătrunde-n noi adâncă înfiorare, firidă a stihului smerit îngenuncheat în smirna Dorului și-a Doinei. Mucenicul a înflorit deodată cu întregul nostru folclor milenar, în pristolul pâinii dospite, rumenită în sufletul dăruirii noastre, chemând a Cină pentru toți. Mucenicul e Colindul de dor ce urează veșnicia Pruncului Sfânt, în Cerdacul Nașterii Preacurate. În toată ființa lui înfloresc mărgăritarele dragostei, care ne împresoară cu cântul binecuvântării. Pentru toate aceste Vlăstare
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Suferinta_sensul_rezistentei_imn_mucenicilor_neamului.html [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
aducă pe la casele lor, din Demacușa. Asemenea facilități nu existau pe vremea când eram eu elev. Cu forțele propriilor piciorușe, trebuia să acoperim zilnic pe jos drumul dus-întors la școală. Câte nu pot îndura niște piciorușe de copil! Dar eram rumeni la față, și creșteam repede. Mintea era bine oxigenată, așa că, pentru învățat ajungea și o oră, mai deschideam cartea și pe drum. Bine de tot ne prindea când drumul cel lung era scurtat, măcar în parte. Ciuleam urechile auzind pe
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1405404390.html [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii încinși în vatră împingând și trăgând tăvile cu un vătrai cu coada lungă să se coacă și să se rumenească. Pe pereți erau icoane pictate pe sticla iar împrejur aveau ștergare cu motive bisericești și naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă -lampă cu petrol- care atârna din tavan în mijlocul camerei răspândind o frumusețe care întregea pictura arhaică a
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1368733352.html [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
plimbăm la magazin. Ți-am luat cafea, mai ai nevoie de ceva? Nu avea nevoie de nimic, doar să vină băiatul mai repede acasă. Aluatul crescuse frumos, pufos, iar Tușa îl tăie cu buza paharului de vin, în cercuri perfecte. Rumeni gogoșile, le scurse bine și le ninse din belșug cu zahăr pudră, zâmbind în colțul buzelor la gândul că Romeo se va arunca asupra lor așa cum o făcea în copilărie. - Alo? Lavinia, când te întorci acasă? Uite, mâine vine și
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1444631990.html [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
de iertat asemenea faptă chiar de-un părinte. Aproape-ai ajuns. Vezi casa bătrână, dar îți iese-n drum propriul tău frate. Cu ochi injectați te-apucă de mână, cuțitu-îl scoate. Sângele-a țâșnit... Ai văzut vițelul ce te aștepta rumenit pe masă. Zâmbeai fericit. Ți-atinsesei țelul. Erai acasă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Undeva, cândva... Întoarcerea fiului risipitor / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1738, Anul V, 04 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile
UNDEVA, CÂNDVA... ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443965041.html [Corola-blog/BlogPost/381780_a_383109]
-
sate, pe dealuri , pe văi Aleargă un vînt singuratic; Cuprins de dușmanii călăi Cu chipul lor sumbru, sălbatic. Pădurea se apleacă la iarbă Să treacă flăcăii Moldovei, Dar, unde să plece ei oare Căci nu mai sunt astăzi Codrii... Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt
O ȚARĂ DE VIS, CU CASE FĂRĂ FERESTRE! de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_topolenco_1469106528.html [Corola-blog/BlogPost/375993_a_377322]
-
Vali Sălăgean), toți proveniți din lumea fotbalului autohton. Și fiindcă am vrut să testăm și latura mai puțin italiană a bucătăriei, am mixat comanda: spaghetti al nero di seppia con frutti di mare mediterraneo și costițe de porc marinate, bine rumenite la cuptor și învecinate fericit cu cartofi Wedges (țărănești, as spune eu). A fost prima dată când am încercat paste cu cerneală de sepie, eram puțin reticent, dar am trecut cu bine testul. Până la urmă, s-a dovedit o specialitate
Trattoria Il Calcio București by http://www.zilesinopti.ro/index.php/articole/15096/recenzie-pe-bune-trattoria-il-calcio [Corola-blog/BlogPost/96590_a_97882]
-
eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii încinși în vatră împingând și trăgând tăvile cu un vătrai cu coada lungă să se coacă și să se rumenească. Pe pereți erau icoane pictate pe sticla iar împrejur aveau ștergare cu motive bisericești și naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă -lampă cu petrol- care atârna din tavan cu trei lanțuri în mijlocul camerei răspândind o frumusețe care întregea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
limpezi tomnuiesc spre ale caselor ferestre aud cum voci se ghemuiesc în neputințele terestre și parcă plouă, dar parcă-a stat, între culori o toamnă se scurge-n roua de păcat, iubirile înseamnă copacii-nghit senin de cer și-și rumenesc în gânduri plăceri cotite-n emisfer, retrag din ape rânduri de mâl bolnav și ros de grijă ce-și îngrijește fața lucind în ruginie tijă, se-scunde-n vină ceața acolo, între pământii și darnice tărâmuri te-aștept cu toamna să revii
CURG SĂLCIILE-N VIAȚA MEA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1444136179.html [Corola-blog/BlogPost/352561_a_353890]
-
doi cât ne-a fost dat... Nu mi-aș dori tablou cu ploaie și ramuri triste-n tânguire, ce-adânc ferestrei se îndoaie plângându-mi mut a mea iubire... Aș vrea natura-mpodobită cu mantii albe de zăpadă, copii cu fața rumenită pe derdeluș pornind, grămadă. Iar mie mi-aș dori pădurea, cu liniștea-i neîntinată, să mă trezesc, mergând aiurea, în amintiri de altă dată. Într-o cabană părăsită să-mi pun, de așternut, odihna, să dormi cu mine fericită, la
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Celei_ce_nu_mai_este_marian_malciu_1359287985.html [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
-l văd pe sultan târându-se la picioarele valahului! Ha, ha, ha! Totuși, trecerea lor prin țările române ne-a făcut plăcere! - Aveți legături cu Imperiul Otoman? - Ha, ha, ha! De unde crezi că am supt atâta sânge, de suntem așa rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară, era sărbătoare! Ce ospățuri făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl priviră uimiți cu câtă bucurie își povestea isprăvile nocturne. - Vă
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420266217.html [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
în mine În nopțile stinghere cu glasul tău. Cuvinte nerostite, răvășite pe pagini de gand Mustesc în șoapte clipe de așteptare, În toamna brumărie cu adieri de vânt În valsul frunzelor plânse pe petece de soare. Se plămădesc vise, se rumenesc pe buze Cuvinte silabisite cu lacrimi în palmă, Pe margine de gand în dânsul unei muze Clipe se-ngână într-o lacrima de toamnă. Ești atât de aproape și singură-s mereu În toamna ruginie de verde părăsita, Sufletul meu
INTR-O LACRIMĂ DE TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1447264800.html [Corola-blog/BlogPost/384724_a_386053]
-
Pandelică, am să vă povestesc mai târziu cum am reușit s-o fac să se hotărască să plece de la Craiova, dar acum vă rog să poftiți a servi din bunătățile casei dumneavoastră. O să vă facă plăcere să gustați din jimbla rumenită pe vatră, și să cinstiți un vinișor ales, mai curat ca sângele Domnului... - Să fiți sănătoși, dragii mei!... și a rupt un colțișor din pâinea rumenită care încă mai scotea aburi, l-a îmuiat în paharul cu vin, a mâncat
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
platină mersul tău se clatină ca libelula printre vise în nopți de nesomn închise e curbura coapsei tale ce se mișcă prea agale rămasă din împietriri și din ninse amintiri... șoldul gol așa prin noapte și cu sânii de mătase rumeniți la foc de lună parcă-s două mere coapte... între alfa și omega au trecut anii s-au dus lumea noastră n-a fost lume a apus s-a aprins o stea pe cer în tăcere este steaua noastră dragă
STEAUA CARE PIERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Steaua_care_piere_ion_ionescu_bucovu_1383917627.html [Corola-blog/BlogPost/342071_a_343400]
-
rotunde, cu trei picioare. Pe jumătatea stângă a foii erau presărate brânza sau dovleacul (după caz), partea dreaptă a foii acoperea umplutura și cu mâinele ei dibace buna încrețea plăcintele si le punea în tăvile din aramă, unse cu untură. Rumenite în cuptor, împrăștiind arome și aburi fierbinți, plăcintele făceau deliciul serii. Acum, gândindu-mă cu drag la ei, constat că, în simplitatea lor, cu dotări rudimentare, erau atât de organizați încât bunăstarea - firească de altfel - era rodul muncii lor susținute
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
de fericire, priviră simultan spre conte iar arhiducesa porunci ferm: - Belică, dă fuga la cuhne și adă ceva dă hamos că-i prăpăd! Vezi de-o brânzică de capră cu niște ceapă roșie și nu uita de sulurile de șorici rumenit pe plită ca să fie moale și gustos. Da’ numai de pe burtă, nu cum ne-au dat data trecută de pe spinare de era să ne rupem dinții în el! Dispai! Contele, om antrenat în dedesubturile vieții la palat, se retrase cu
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472656950.html [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]