594 matches
-
întreabă de..." Nu am înțeles În gălăgia lumii Dar, e mereu în fața mea Și îmi face cu mâna. MEDITAȚIE ÎN ALB Scârțâitul zăpezii sub pasul care Încă nu a călcat-o cerul Pe care-l învârți în privire Flacăra misterului rumenește Și scrutarea ochiului arcuit face incizii Pe scoarță inimii să guste Din lumina pașilor ce-mbătrânesc Pregătindu-se să calce zăpadă ... Și zăpada scârțâie că o poezie Ce este măsură-n nemăsură ... Iar mirosul de trandafir îți oferă Realitatea ruptă
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
aducă pe la casele lor, din Demacușa. Asemenea facilități nu existau pe vremea când eram eu elev. Cu forțele propriilor piciorușe, trebuia să acoperim zilnic pe jos drumul dus-întors la școală. Câte nu pot îndura niște piciorușe de copil! Dar eram rumeni la față, și creșteam repede. Mintea era bine oxigenată, așa că, pentru învățat ajungea și o oră, mai deschideam cartea și pe drum. Bine de tot ne prindea când drumul cel lung era scurtat, măcar în parte. Ciuleam urechile auzind pe
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
cartofii, uncheșul le punea pe cărbunii fierbinți din vatra focului. Cartofii se frigeau, începeau să tremure, semn că se coceau pe o parte. Uncheșul lua un băț mai lung și-i întorcea. Se coceau și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc, începeam să-i cojim, încă fierbinți cum erau. În fine, după ce-i curățam bine de coaja groasă, erau buni de mâncat. Cu brânza sărată de oaie, păreau o delicatesă! Când veneam seara
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
să admiri mai mult, părul blond, care cădea în onduleuri până la mijloc, fața senină și proporționată, plină de lumini, aducând cu femeile lui Veroneze, ochii mari, albaștri, reflectând culoarea apelor adânci cu gene mari și sprâncene arcuite simetric, cu obraji rumeniți de o roșeață discretă, cu zâmbetul dulce care-i desfăcea dinții sidefii, puși în relief de buzele cărnoase; pe piept strălucea un șir de topaze, făcut cadou de ziua ei de Micle ce arunca reflexe rozalii pe sânii ei ca
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
erau cam zece turcaleți pe cap de ghiaur nemulțumit, iar cinicul Hasan, pardon !, Sinan-pașa, a scăpat cu fuga, pierzându-și între timp mâna stângă în mâlul și mlaștina din zonă, dar foarte mulțumit că a scăpat cu viață, banal șobolan rumenit la foc scăzut. Prințul întunericului, vampirul Dracula transilvan , se îneca de râs (sau cu sânge), de câte ori își auzea victimele, bărbați ori femei, spunându-i cu ochii dați peste cap: - Mai vreau, mai vreau..., ah, mai suge, suge..., ah, încă puțin
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
viață. Iată în continuare spicuiri din aceste inedite prezentări: Nu este un fapt oarecare să faci debutul după ce ai pășit pragul celor 80 de ani din care răzbate infuzia prospețimii. Căci cartea sa „Din viața unui om oarecare” este fructul rumenit în toamna vieții domnului Herman Victorov. Și nu e o carte oarecare, ci un reper, o carte de o mare și autentică substanță, o carte care poate fi considerată un punct de referință... Dacă în România numele său este mai
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
doi cât ne-a fost dat... Nu mi-aș dori tablou cu ploaie și ramuri triste-n tânguire, ce-adânc ferestrei se îndoaie plângându-mi mut a mea iubire... Aș vrea natura-mpodobită cu mantii albe de zăpadă, copii cu fața rumenită pe derdeluș pornind, grămadă. Iar mie mi-aș dori pădurea, cu liniștea-i neîntinată, să mă trezesc, mergând aiurea, în amintiri de altă dată. Într-o cabană părăsită să-mi pun, de așternut, odihna, să dormi cu mine fericită, la
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
masa de prânz la un piept de pui dezosat pe grătar, cartofi copți la cuptor cu brânză rasă pe deasupra și castraveți acri. Am pus cartofii la cuptor, la temperatura de 205 grade cum îi pun de obicei; arată foarte bine rumeniți pe deasupra, după ce îi decojesc. Mă întorc la birou, cu gândul ca atunci când sunt aproape gata, să pun grătarul în „funcțiune”. La începuturile mele literare, uneori, când eram cuprinsă de „febra”inspirației, mi s-a întâmplat să uit că am mâncarea
FILOZOFIA CARTOFULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366141_a_367470]
-
în față! Ha, ha, ha! Să-l văd pe sultan târându-se la picioarele valahului! Ha, ha, ha! CĂPITANUL ARNĂUTU:Nici voi nu-i agreați pe turci? URSUZ:Ha, ha, ha! De unde crezi că am supt atâta sânge de suntem rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară era sărbătoare! Ce ospețe mai făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl privesc uimiți cu câtă satisfacție povestește isprăvile lor nocturne
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
nu numai gust ci și aspect, încă un cioc-cioc, urmat de tocana de legume cu bucăți din jertfă, ce mergea de minune cu mămăliga aurie și murăturile cele zemoase, apariția coferului cu vin rece și sfârâitor, marșul triumfător al copanelor rumenite în untură, care zdrobea în înaintarea sa de neoprit, cană după cană, din vinul cel de culoarea mierii, totul cu voie bună, însoțite fiind de binecuvântările doamnei, rumenă în obraji ca un măr ionatan, deoarece, normaal, la bucătărie mai trăgea
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
limpezi tomnuiesc spre ale caselor ferestre aud cum voci se ghemuiesc în neputințele terestre și parcă plouă, dar parcă-a stat, între culori o toamnă se scurge-n roua de păcat, iubirile înseamnă copacii-nghit senin de cer și-și rumenesc în gânduri plăceri cotite-n emisfer, retrag din ape rânduri de mâl bolnav și ros de grijă ce-și îngrijește fața lucind în ruginie tijă, se-scunde-n vină ceața acolo, între pământii și darnice tărâmuri te-aștept cu toamna să revii
CURG SĂLCIILE-N VIAȚA MEA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352561_a_353890]
-
de duce, începuse să fie atotcuprinzătoare. Mai ales că, bătăliile dintre câini, stimulate de nobilii cavaleri, ofereau un încântător spectacol de sunet și mișcare. Doamnele fură și ele servite cu bucate de la masa ducelui. Hălci de carne nu tocmai bine rumenită pe grătare și bucăți de pâine cu care puteai lejer omorî un om dacă îl loveai în cap. Probabil de asta, cavalerii nu-și scoseseră chiverele, ci își ridicaseră doar vizierele și prin aceste deschizături, destul de meschine totuși, basculau către
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
acolo unde nu ne ieșea, a pregătit frigările lungi de cam un metru cu bucăți de mărime medie de carne de porc și pui asezonată corespunzător, ca apoi să le așeze pe stativul cu cărbuni încinși, nelipsitul foukou, să se rumenească. Fiecare a contribuit cu ce a putut la așezarea mesei în curte, pe un platformă tăiată în munte, de unde aveam o panoramă superbă. Salată grecească, halloumi, lountza, măsline și alte bunătăți au umplut imediat masa și gazdele nu conteneau să
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
nu o dată, să particip la diverse evenimente unde se prepară sub ochii noștri „souvla”: bucățile de carne de porc, miel sau pui, tăiate cuburi, asezonate cu sare, oregano, busuioc și suc de lămâie se trec în frigărui mari și se rumenesc lent peste cărbunii aprinși din „foukou”, apoi se servesc cu pâine - tradiționala „pitta” - și salată grecească. În Cipru se mai întâlnește și o altă varietate de „souvla”, numită „souvlakia”, bucățile de carne preparate în același fel, dar mai mici, trase
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
tradiționala „pitta” - și salată grecească. În Cipru se mai întâlnește și o altă varietate de „souvla”, numită „souvlakia”, bucățile de carne preparate în același fel, dar mai mici, trase pe frigărui și ele mai mici. Dar să vedeți cum se rumenește mielul întreg, că te amețesc aromele pe care le degajă când se perpelește „dumnealui” deasupra jarului și-ți stimulează glandele salivare de-ți vine să rupi din el câte-o ciosvârtă, chiar dacă-i pe jumătate copt! Și așa să vă
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
de mare sunt foarte căutate pe insulă și se regăsesc în meniul fiecărui restaurant, dar sunt și multe localuri cu specific de pește și fructe de mare unde puteți servi adevărate bunătăți minunat preparate de ciprioți. Kalamari, la grătar sau rumeniți în ulei, crocanți, aurii și serviți cu salată grecească și lămâie, caracatiță, sepie, scoici, gătite toate excepțional, toate într-o prezentare de excepție și emanând niște arome de-ți lasă gura apă. Vegetarienii se pot simți în fieful lor în
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
fiecare din acel vas, cu o furculiță- îmi spunea râzând doamna Stănilă. Probabil, în timpul mesei și-o fi amintit cum sunt nunțile în România, cu aperitivele acelea bogate, depășind marginile farfuriei, și supa cu tăieței de casă, cu friptura bine rumenită în cuptor și inegalabilele sarmale! Ei, dar acum vine momentul forteal evenimentului: mirele și mireasa au dispărut... toată lumea aștepta nerăbdătoare să vadă cearceaful! S-a consumat și acest moment... și mireasa a scăpat cu obrazul curat! Dar cu cearceaful... pătat
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
FLACĂRII Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU FLACĂRII Lui Iosif Constantin Dragan La sacra flacăra a tracilor mi-am încălzit și eu sufletul și carnea ursului și a cerbului am rumenit-o în vatra - la sacra flacăra a lui Zamolxe au vegheat cu Vestalele și, în urmă, alți nesupusi, inca aprind focul în piscul de Piatră - cuvântu-mi de slavă pentru Ei- toți neânfrânți luciferii - se-nalță în vreme, pește neguri
ELOGIU FLĂCĂRII de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356139_a_357468]
-
eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii încinși în vatră împingând și trăgând tăvile cu un vătrai cu coada lungă să se coacă și să se rumenească. Pe pereți erau icoane pictate pe sticla iar împrejur aveau ștergare cu motive bisericești și naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă -lampă cu petrol- care atârna din tavan cu trei lanțuri în mijlocul camerei răspândind o frumusețe care întregea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii încinși în vatră împingând și trăgând tăvile cu un vătrai cu coada lungă să se coacă și să se rumenească. Pe pereți erau icoane pictate pe sticla iar împrejur aveau ștergare cu motive bisericești și naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă -lampă cu petrol- care atârna din tavan în mijlocul camerei răspândind o frumusețe care întregea pictura arhaică a
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
repede fără să-i lezeze tipului amorul propriu. Dar vin alegerile, sau altceva similar așa că... După ce băură vârtos în sănătatea tuturor celor prezenți și a celor absenți motivat și gustară din salate, fata gazdei cea isteață scoase o găină bine rumenită din cuptor și o așeză pe masă, pe un platou. Apoi luă un cuțit de bucătărie bine ascuțit și cu multă pricepere împărți pasărea astfel: capul i-l dădu lui taică-su, inima lui maică-sa, aripile le luă ea
SCHIŢE UMORISTICE (63) – FATA CEA ISTEAŢĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370113_a_371442]
-
Din Crochilea o parte și alții din asprul Egilip/Și din ostrovul Zachint și din Samos, și locuitorii/ De pe uscat, de pe țărmul de dincolo de la ostroave,/ Ei ascultau de Ulise, potriva lui Zeus la minte;/ Douăsprezece corăbii aveau și erau rumenite...”. Ulise, fiul bătrânului rege Laerte - „potriva lui Zeus la minte” -, iar după afirmațiile unor comentatori antici, fiul natural al lui Sisif de la care a moștenit tenacitatea de a-și urmări țelul, dar nu pe drumul drept cu urcuș abrupt, ci
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
să vină cu tradiție păstrată. Din făină se frământă, să se fiarbă, să se coacă, pentru cei morți să se-mpartă, măcinici cu miez de nucă. În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin obiceiuri păstrate din crudă martirizare, pomană din ei se-mparte, lângă vin și lumânare. Tradiția de mucenici evocă dispariția a patruzeci de ucenici, în loc numit Sevastia. Prin tradiție se spune, în această
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
e cât zece, Să le sorb și le-aș mai cere, Ce e val, ca valul trece. Cum să mă uit la picioare, Când la ochii ei mă uit! Ce privire, ce candoare, Poftă mi-e să îi sărut. Obrăjiori-s rumeni, foc, Îi sărut și poftă-mi fac, Aș opri viața în loc, O iubesc, cum pot să tac. Sânii,Doamne-o nebunie, Parcă-s perele în pârg, Rogu-te, să mi-i dai mie, Vreau în palme să îi strâng. Să
AȘ PĂCĂTUI CU EA de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362631_a_363960]
-
CÂND SE NAȘTE PRUNCUL Arbăreșii din Italia, pe pruncii abia născuți, îi întorc cu fața spre răsăritul soarelui, spre Albania. În Kosova Ea se naște în toiul zilei Buricul i-l leg fără ritual Soarele îi stă peste cap Îi rumenește extremitățile îi usucă lacrima Fierbinte și roșu toată ziua curge peste noi Seara arde dincolo de deal Are sete mare roșcată Apoi mă privește pe mine Începe să plângă pruncește Are sete o câtă sete are Cuprinde sânul și suge și
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]