437 matches
-
iubire de țară și patriotism: „ (...) pentru că eu sunt poetul tuturor cromozomilor/îmi sprijin existența pe genele de profund optimism/ cred doar în ideile purtătoare de gânduri frumoase/ așa cum strămoșul eredității mele/ omul pietrei răbdării cioplite/ a crezut în duhul picturii rupestre/ și i-a rămas credincios flăcării sacre (...)” Pe de altă parte, autorul se gândește că „trebuie să existe pe undeva și un cimitir al sufletelor/cum ar fi cel al suferinței al bucuriei al fricii/acolo unde se strâng oamenii
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
vin să strige Peste păduri duios O muză, cea promisă Îmi trece în acord Cu lira compromisă Zăpezile din nord Cu viscol și omături Pe scări interioare Cer pinguinii pături Și spații de cazare O iarnă. Altă iarnă În grotele rupestre Cu înveliș de marnă Și flori pe la ferestre Și totuși o surpriză O dată la un an S-ajungem pe-o banchiză Cu un helioplan Adio urbanisme Cu mărunțișuri calpe În șubă grea și-n cizme Aicea, totul alb e Nu
IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351876_a_353205]
-
în: Ediția nr. 1018 din 14 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului FOTOGRAFIA AZI Fotografia a apărut mult mai târziu decât imaginea. Primind lumina omul a primit și imaginea! Cum a înțeles omul să o folosească a demonstrat prin primele desene rupestre găsite în diverse locuri de pe mapamond. După desenele rupestre au apărut diverse desene în cărbune care nu au ajuns la noi. Pictura avea să devină mai apoi cea care avea să depoziteze imagini care au ajuns până la noi. Nu vreau
FOTOGRAFIA AZI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352450_a_353779]
-
Articolele Autorului FOTOGRAFIA AZI Fotografia a apărut mult mai târziu decât imaginea. Primind lumina omul a primit și imaginea! Cum a înțeles omul să o folosească a demonstrat prin primele desene rupestre găsite în diverse locuri de pe mapamond. După desenele rupestre au apărut diverse desene în cărbune care nu au ajuns la noi. Pictura avea să devină mai apoi cea care avea să depoziteze imagini care au ajuns până la noi. Nu vreau să insist asupra termenilor fotografici. Vreau doar să amintesc
FOTOGRAFIA AZI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352450_a_353779]
-
opere de artă. Pictura este expresia produsului realizat de om cu capacitatea de a reproduce un obiect, fenomen, imagine, trecute prin catalizatorul talentului său. De la primele desene din perioada preisorică, unde arta parietală poate fi găsită pe roci, iar picturile rupestre erau pictate pe roci și în peșteri, cum ar fi cea de la Chauvet, ajungându-se la renumitele picturi din perioada renașterii, cum ar fi Rubens, Rembrandt, Velazquez, Nicolas Poussin, mai târziu Goya, Picasso, și până în zilele noastre, pictura, ca artă
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350556_a_351885]
-
opere de artă. Pictura este expresia produsului realizat de om cu capacitatea de a reproduce un obiect, fenomen, imagine, trecute prin catalizatorul talentului său. De la primele desene din perioada preisorică, unde arta parietală poate fi găsită pe roci, iar picturile rupestre erau pictate pe roci și în peșteri, cum ar fi cea de la Chauvet, ajungându-se la renumitele picturi din perioada renașterii, cum ar fi Rubens, Rembrandt, Velazquez, Nicolas Poussin, mai târziu Goya, Picasso, și până în zilele noastre, pictura, ca artă
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350577_a_351906]
-
piatră, amintindu-ne de celebrele picturi de peștera din Lascaux și Altamira ale omului primitiv european. Ele înfățișează în culori vii mai ales animale, dar și reprezentări antropomorfe ilustrative pentru obiceiurile și credințele boșimanilor. Sunt cunoscuți pentru picturile și gravurile rupestre răspândite în întreaga Africă australă, realizate începând din 26.000 î.Hr. Până în secolul al XlX-lea d.Hr. Picturile, și gravurile tratează, printr-o serie de metafore, problemele vitale ale societății, cosmologiei și religiei. Unele dintre ele au strânsă legătură
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
fizic dar și spiritual. Desigur, bisericuțele din lemn, chiar dacă sunt expuse la incendii, și-au avut și își au frumusețea, rolul și rostul lor; nu contestă nimeni acest adevăr, deși înaintea acestora au fost alese ca locuri de rugăciune peșterile rupestre și chiar bisericuțele din paiantă. Însă atunci când realitatea pastoral-misionară din teren îți cere altceva, tu - preot, episcop, arhiepiscop, mitropolit sau patriarh - trebuie să te conformezi cerințelor! De asemenea, știut este faptul că toate mănăstirile noastre au fost construite de ctitorii
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
expediții aici, însă cei cinci speologi au intrat în interior și au străbătut trei zone complet inundate, după care au dat peste o galerie înaltă, pe pereții căreia au găsit picturile, ceea ce lor li s-a părut a fi arta rupestră”, a explicat Lascu. Potrivit sursei citate, picturile sunt negre și reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri. S-a găsit, de asemenea, o gravură reprezentând un tors
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
s-ar fi schimbat cu Pasăre, peștera Chindiei trecerea anilor și tot am fi avut nevoie de partici- parea unor specialiști francezi la aceste verificări și autentificări. Evenimentul în sine, nu este unul de excepție. În România mai sunt picturi rupestre în peștera Chindiei, peștera Cuciulat, poate și în altele, precum acea din munții Buzăului, destul de contestată de altfel și care nu va intra în această abordare. Pasărea din peștera Chindiei, considerată de unii analiști și ca o reprezentare a unei
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
afirmă că este vorba de intervenții ceva mai târzii, datând cam de prin evul mediu, fără specificarea unei perioade mai explicite. Fără îndoială, această trecere rapidă prin problematică, intenționat lipsită de comentarii, are rolul doar de a arăta că pictura rupestră este prezentă în munții din arealul românesc, mai ales în munții Apuseni, dovedind existența unei societăți umane care manifestă interes și chiar o anumită preocupare față de cultură, indiferent de motivație. Putem deci să ne putem pune întrebarea, destul de firească, prin
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
tradiția” și sunt policrome. Dar nu aceasta ar fi principala deosebire. Analizele cu carbon 14( sau poate prin metoda bazată pe spectrometria de masă cu ioni accelerați, care este mult mai sensibilă și permite o datare mai precisă a picturilor rupestre, dar și coroborarea datelor obținute cu informațiile furnizate de alte vestigii descoperite în zona de interes: oase, rămășițe lemnoase, etc ... ) posibil a fi făcute în bune condiții, Felină, peștera Cuciulat datorită materialului folosit (cărbune vegetal) au relevat o vechime de
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
făcute în bune condiții, Felină, peștera Cuciulat datorită materialului folosit (cărbune vegetal) au relevat o vechime de aproximativ 32-35.000 de ani, comparabilă deci cu picturile din Lascaux, sau Altamira (aprox. 25-30.000 de ani), dar și cu unele desene rupestre din Tassili și mult peste vechimea celor din Yucatan (5-7.000 ani), Siberia(10.000), sau cele din peștera La Sarga, provincia Alicante (Spania, aprox 8000 de ani). Dar și mai interesantă este reprezentarea interpretată ca fiind a unui rinocer
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
de ispășire, de purificare, după săvârșirea unui omor. Să nu uităm că și în timpurile noastre sacrificările animalelor au unele ritualuri care ne duc cu gândul la o Activități domestice (?) Coliboaia rugăciune pentru iertarea păcatului uciderii. Prin urmare, întreaga grafică rupestră are ca fundal o societate umană aflată preponderent în ciclul de dezvoltare în care vânătoarea era principala sursă de hrană. O altă întrebare pe care ne-o putem pune este dacă locațiile respectivelor peșteri erau, la fel de greu de accesat și
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
la informațiile Wikipedia, enciclopedia liberă, se impune de la sine. Paleoliticul românesc este divizat în cinci faze: Protopaleolitic, Paleoliticul inferior, Paleoliticul de mijloc, Paleoliticul superior și Epipaleolitic. Protopaleolitic: Protopaleoliticul românesc (circa 1.000.000 - 700.000) este marcat de apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" (Cultura de prund din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui Homo erectus, tipul hominid. PALEOLITIC INFERIOR Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" (Cultura de prund din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui Homo erectus, tipul hominid. PALEOLITIC INFERIOR Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul, toporul din piatră. Aceste unelte au fost atribuite lui Pithecantropus erectus speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpânii focul pe teritoriul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
decorarea cu motive geometrice a obiectelor de uz casnic (arie geografică largă: Anglia, Rusia, Africa). Sunt specifice numeroasele statuete antropomorfe din argilă, piatră, os sau fildeș cu o semnificație și funcție magică. În paleoliticul superior se remarcă pictura și gravura rupestră (sudul Franței, nordul, estul și sudul peninsulei Iberice, regiunea Saharei, munții Tassili). Sunt redate figuri de animale în mișcare (urs, bizon, cal, cerb, țap de munte) combinate cu motive geometrice. Rar apar figuri umane; mai rar apar păsări, iar plante
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
păsări, iar plante deloc. Arta paleoliticului superior avea o funcție preponderent magică - La Ferrasse, Niaux, Lascaux (Franța), Altamira (Spania) ș.a. Prin urmare, se verifică în timp toate afirmațiile anterioare și, foarte important, se delimitează temporal activitățile care duc la reprezentări rupestre precum și motivațiile profunde ale nevoilor de tip cultural. Rămâne însă o nelămurire! De la apariția lor și până la ieșirea din funcționalitate picturile rupestre își îndeplinesc rolul pentru care au fost create, apoi, prin nefolosire intră în uitare, iar mișcările telurice le
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
se verifică în timp toate afirmațiile anterioare și, foarte important, se delimitează temporal activitățile care duc la reprezentări rupestre precum și motivațiile profunde ale nevoilor de tip cultural. Rămâne însă o nelămurire! De la apariția lor și până la ieșirea din funcționalitate picturile rupestre își îndeplinesc rolul pentru care au fost create, apoi, prin nefolosire intră în uitare, iar mișcările telurice le scot chiar dintr-o eventuală posibilitate de a fi văzute în mod curent. Spre binele tuturor deoarece numai așa ele se pot
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
acolo unde domnii vremii nu au avut vreo contribuție, creștinii simpli și-au încropit bisericuțe din lemn, iar cei deciși iremediabil să-și închine viața doar Domnului și-au săpat cu dalta lăcașuri de închinăciune în stâncă, dovadă fiind bisericile rupestre de la Țâpova, Saharna, Butuceni. În mănăstirile rupestre scobite în malurile Nistrului, gândea regretatul Andrei Vartic, cu referire la vechimea lor incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
vreo contribuție, creștinii simpli și-au încropit bisericuțe din lemn, iar cei deciși iremediabil să-și închine viața doar Domnului și-au săpat cu dalta lăcașuri de închinăciune în stâncă, dovadă fiind bisericile rupestre de la Țâpova, Saharna, Butuceni. În mănăstirile rupestre scobite în malurile Nistrului, gândea regretatul Andrei Vartic, cu referire la vechimea lor incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele netulburat
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
mare de ruine de castele și turnuri de observație părăsite, ca și abundența de peșteri care răsar parcă la tot pasul din relieful carstic specific zonei nu fac decât să îndemne și mai mult la cercetări amănunțite. Unele adăpostesc picturi rupestre vechi de mii de ani, în timp ce altele au servit drept refugiu tâlharilor la drumul mare, care obișnuiau să taie drumul călătorilor nevoiți să treacă munții prin defileele înguste. E suficient să auzi rezonanța conchistadorială a denumirile munților că deja-i
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
creștinați localnicii. Aceasta a fost descoperită în anul 1920, în 1944 a fost renovată și sfințită, în comunism a devenit staul pentru animale și a fost reamenajată după 1990. În stânca înnegrită de vreme pot fi distinse părțile unei biserici rupestre cu pronaos, naos și altar. Pe laterala stângă se află un pat de piatră pe care se spune că se odihnea Sfântul Andrei și pe care vizitatorii se așază pentru a primi din puterea acestuia. În Biserică pot fi admirate
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
Orheiul Vechi, ghid turistic, Chișinău, 2007 - Mânăstirea Căpriana, scurt istoric, Chișinău, 2008 - Mânăstirea „Sfînta Cuvioasă Parascheva” (Hîncu), Dedicație specială închinată jubileului de 20 ani de la redeschiderea mânăstirii, tipărită cu binecuvântarea Prea Sfințitului Episcop de Ungheni și Nisporeni - Orheiul Vechi. Sihăstria rupestră, pliant Referință Bibliografică: NOTE DE CALATORIE - REPUBLICA MOLDOVA ȘI TRANSNISTRIA II / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2329, Anul VII, 17 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
vin să strige Peste păduri, duios O muză, cea promisă Îmi trece în acord Cu lira compromisă Zăpezile din nord Cu viscol și omături Pe scări interioare Cer pinguinii pături Și spații de cazare O iarnă. Altă iarnă În grotele rupestre Cu înveliș de marnă Și flori pe la ferestre Și totuși o surpriză O dată la un an S-ajungem pe-o banchiză Cu un helioplan Adio urbanisme Cu mărunțișuri calpe În șubă grea și-n cizme Aicea, totul alb e Nu
IARNĂ, IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357055_a_358384]