469 matches
-
Noi am ajuns aici. Trenulețul industrial care-i adusese pe noii veniți se întorcea pe linia lui cu ecartament îngust pufăind și șuierând. Făcea atâta zgomot, încât toții locuitorii micii așezări, înșiruite de-a lungul văii de la poalele munților Poiana Ruscă, aflau de la un capăt la celălalt de manevrele lui. Lăsase platformele cu materie primă în incinta fabricii, iar vagoanele de clasă, pentru pasageri, urma să le care cu sine până sus la depou. Lumea le spunea acestor vagoane, simplu, clase
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
sec. al XVII-lea), prăznuit, anual, în ziua de 23 noiembrie. Sfântă Biserică s-a construit din lemn, în stil maramureșan, după un proiect întocmit de către domnul inginer Florea Voicu - arhitectul de atunci al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și domnul inginer Constantin Rusca, cu aprobarea Arhiepiscopiei Bucureștilor. Un rol foarte important în ridicarea/edificarea bisericii l-a avut domnul inginer Emil Semenescu, apoi regretatul epitrop inginer Constantin Tâmplaru (plecat la Domnul în seara zilei de Boboteaza a anului 2008), precum și domnul consilier parohial
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
Banuș a scris poezia Zidul Doftanei, din care scot în evidență două versuri, din memorie: Aduceți copiii cu fruntea la zid/ Să-nvețe ce-nseamnă cuvântul Partid! Îndemnul la violență și asasinat politic îl întâlnim și la poemul, Lazăr de la Rusca, scris de Dan Deșliu, în anul 1949: Noi, Minerii Minelor/ Vrem moarte jivinelor!/ Noi, strungarii, ajustorii/ Cazangii și sudorii/ Toți, d-aici, de la „Vulcan'',/ Aflând faptă de dușman/ Cerem să-i sfârșiți sub flinta/ Pumnul nostru greu să-l simtă
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
care o facem împreună cu colegii mei, după sesiunile de examene din vară, la Gostatul Recaș. Acum nu mai este gostat, au mai rămas totuși cramele de Cădarcă de Recaș! De la Lugoj o iau spre Nord, spre Deva, pe lângă Munții Poiana Ruscă trecând prin comuna în care s-a născut primul om din lume care a zburat cu o mașină proprie, prin forță proprie și fără alte anexe, Traian Vuia. Atunci, în 1872 când s-a născut, românii îi ziceau comunei Surducul
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
Zeii desculți, etc.), prozele lui George Bălăiță (Călătoria, Întâmplări din noaptea soarelui de lapte), Mihai Beniuc cu românul „Pe muchie de cuțit” și poeziile sale patriotarde, Viorel Cacoveanu (Față care spune da!, Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca, 1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui), Nicolae Breban, D.R. Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
timpului, se menționează anul 1686, ca vechime a așezării omenești, iar satul s-ar fi numit Vlădiceni și apoi Buburuzeni. Actualul nume, Ivănești, ar veni de la numele lui Ivan, fiul lui Ștefan Buburuz și al Dolcăi, nepoata vornicului Oană. 7. Rusca - este situat la nord-vest de satul Pădureni, sub poalele pădurii, pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din epoca fierului, perioada Hallstatt. Apar consemnări din anul 1711, în care se face trimitere la mitul creării satului de către grupurile
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Pădureni ai ocazia, de-a lungul anului, să participi în mod direct la diferite evenimente organizate constant, cum ar fi: Festivalul anual „Hora” - prima Duminică din Septembrie; Ziua Înțelepciunii - prima Duminică din Octombrie; Târgul producătorilor agricoli - 15 August; Sărbătoarea satului Rusca, „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” - 29 August, dar și Ziua Femeii - 8 Martie și chiar Revelionul - 31 Decembrie, care se organizează în spiritul obiceiurilor tradiționale, într-un cadru festiv, la sala „Armonia”. Seara, participi la un minunat spectacol de muzică
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
pentru a închega iute, indiferent la inadvertente, un scurt poem în care faptele sunt conduse și reordonate după nevoia artistică a poetului într-o flagrantă ignorare a veridicului. Alexandru Toma este autorul poemului "Silvester Andrei salvează abatajul". Alături de "Lazăr de la Rusca" a lui Dan Desliu, este una din cele mai reprezentative poezii "de tip nou", așa cum era dorită a fi poezia în "noul regim". În afară de povestea versificata a minerului Silvester Andrei, A. Toma s-a mai remarcat printr-o adaptare după
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
unei biserici cu 48 familii de credincioși, familii compuse în medie din 5 membri. Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
în special cele de pe Valea Jiului. Atras de bogatele zăcăminte de cărbune descoperit încă din anii 1835 pe văile proprietății sale din estul bazinului, baronul Victor Maderspach, în anul 1840 apelează la frații Karol și Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montană, specialiști în domeniul minier, invitându-i în Valea Jiului pentru a cerceta și stabili din punct de vedere geologic existența, cantitatea și calitatea zăcământului de cărbune din estul bazinului. În urma înțelegerii încheiate între Victor Maderspach și frații Hoffman, aceștia, în
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
ceilalți. Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT) este o asociație non-guvernamentală și non-profit, înființată în anul 1993 de specialiști în sănătate mintală, care activează în domeniul tratamentului abuzului și dependenței de alcool și droguri. Clinica Rezidențială Aliat, sat Rusca, Dorna Arini 727200 Vatra Dornei, telefon 0720 863 222 In București: Str. C-tin. F. Robescu nr.4, Sector 3, București; tel/fax:+ 40 21 3348406 office@aliatong.ro
Îmi place să beau, dar sunt alcoolic? „E greu să te lupți cu alcoolul, face parte din cultura noastră socială, nu-i nuntă, înmormântare unde să nu existe...“ () [Corola-blog/BlogPost/338292_a_339621]
-
Și n-ai bilet? N-am, că-așa și așa și așa, miliționerul mi-a lut banii. Ele m-au luat cu dînsele. Eu aveam armonica la mine și le-am cîntat. Cînd a venit controlorul să întrebe de bilet, ruscele acelea, matahale care se hîrîie prin vagoane, au început a-l sudui și blestema. N-a știut cum să fugă mai repede. Pînă la Odessa am ajuns, dar de acolo tot nu aveam bani. Și m-am dus cu ele
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
Zeii desculți, etc.), prozele lui George Bălăiță (Călătoria, Întâmplări din noaptea soarelui de lapte, ), Mihai Beniuc cu românul “Pe muchie de cuțit “și poeziile sale patriotarde, Viorel Cacoveanu ( Față care spune da!, Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca,1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949 ) , Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura ( Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui ),Nicolae Breban, D.R.Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
pot fi sau nu verosimile. Pentru a fi corecte, adevărate imaginele si ideile mele trebuie să mă informez mai mult citind, dar mai ales trebuia să vizitez cariera, să am imaginea tridimensionala a carierei din spațiul ei din Munții Poiana Ruscă, un lanț muntos teșit de bătrânețe ai Carpaților Meridionali dintre Munții Apuseni și cei ai Banatului. Sunt munți frumoși, împăduriți cu văi adânci și peșteri misterioase, din șisturi cristaline încărcate de minerale grele, de tot felul de metale și fabuloși
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
lor de aici au folosit pe lângă piatră și marmoră. Au găsit-o repede,la fel cum au găsit aurul și sarea dacilor, puțin mai jos, după Poarta de Fier a Transilvaniei, în zona comunei Bucovei de azi. Dar Munții Poiana Ruscă au și alte zăcăminte de marmură. Marele zăcământ de marmură de la Rușchița a intrat în atenția lumii, a mineralogilor și a celor interesați în exploatarea ei datorita sculptorului maghiar Istvan Ferenczy, în Secolul XIX-lea,care a atras atenția asupra
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
Băncilor din Viena și Parlamentul din Budapesta și a ajuns până în America Nord și Japonia apreciată pentru evantaiul cromatic, strălucire și rezistență. Cobor prin Poarta de Fier a Transilvaniei în Banat, depășesc comuna Bucova și la Voislova o iau spre Rusca Montană, o veche așezare - ruscă înseamnă sat de sub munte - care s-a mărit datorită industriei extractive de fier, plumb, zinc, argint , dar mai ales carierei de marmură de la Rușchița, cea mai mare din România și una dintre cele mai mari
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
din Budapesta și a ajuns până în America Nord și Japonia apreciată pentru evantaiul cromatic, strălucire și rezistență. Cobor prin Poarta de Fier a Transilvaniei în Banat, depășesc comuna Bucova și la Voislova o iau spre Rusca Montană, o veche așezare - ruscă înseamnă sat de sub munte - care s-a mărit datorită industriei extractive de fier, plumb, zinc, argint , dar mai ales carierei de marmură de la Rușchița, cea mai mare din România și una dintre cele mai mari și de calitate superioară din
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
acordat certificatul de investitor permanent în zonele defavorizate, înainte de 1 iulie 2003, dupa cum urmează: * Pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Bălan), până la 31 decembrie 2008; * Pentru 22 zone defavorizate (Comănești, Bucovina, Altân Tepe, Filipești, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montană, Bocșa, Moldova Nouă-Anina, Baraolt, Apuseni, Ștei-Nucet, Borod Șuncuiuș-Dobrești-Vadu Crișului, Popești-Derna-Aleșd, Ip, Hida-Surduc-Jibou-Bălan, Sărmășag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borșa-Vișeu, Rodna) până la 31 decembrie 2009; * Pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copșa Mică), până la 31 decembrie 2010. ==> perioadă de tranziție, până la 31 decembrie 2011
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Sadoveanu, A balta [Baltagul], București, 1949 (în colaborare cu Sütő András); Mihail Davidoglu, Bányászok [Minerii], Budapesta, 1950; Vladimir Colin, A kormorán tengerre száll [Cormoranul pleacă pe mare], București, 1952; Dan Deșliu, Máramarosi bányászok. Ruskafalvi Lázár [Minerii din Maramureș. Lazăr de la Rusca], București, 1955; Geo Bogza, Válogatott írások [Scrieri alese], București, 1959; Tudor Arghezi, Morzsányi tavasz [Povestiri], București, 1962, Ötperces mese. Prózai írások [Scrieri în proză], București, 1963, Versek [Versuri], București, 1964; Mihai Beniuc, A vén Vezuv szive [Inima bătrânului Vezuviu], București
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
a marelui poet. Virgil Ierunca încearcă să promoveze ideologia oficială într-un spirit mai puțin rigid. Direcția ideologică va fi asigurată însă de Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu și Mihai Cosma, care recenzează Trei nuvele de Petru Dumitriu, Lazăr de la Rusca de Dan Deșliu. Apar poeme de Maria Banuș, A. Toma, Mihai Beniuc și Nina Cassian (Am fost un poet decadent), precum și traduceri din poeții ruși și sovietici. Cronica dramatică este semnată de Florica Șelmaru, iar cea muzicală de Andrei Tudor
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
mită - 4 galbeni - pentru a cumpăra mărturia „Albului și lu Vlad” „cum n-au fost rumân”) „să fie volnică cu ceastă carte a domniei méle, de să ție pe Radul, să fie rumân...”; Maria Căzaca, cneaghina postelnicului Mihail Trifan, împreună cu Rusca, sora lui Trifan, vând lui Ionașco Ghianghea (Ghenghea), mare vornic de țara-de-Jos, niște „case cu pivnițe de piatră și cu cuhne” pe Ulița Mare a Iașilor (tranzacție întărită de Miron Vodă Barnovschi la 7 februarie 1627); Nastasia, jupâneasa fostului logofăt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bună dimineață), Nicolae Tăutu (Și s-au Întors pădurile-napoi), ș.a. Culmea aparițiilor editoriale și a succesului de critică este atinsă de Dan Deșliu care publică În acest an patru volume: Goarnele inimii, Cântec pentru legea cea mare, Lazăr de la Rusca și Poezii, ultimele trei scoase de Editura Scânteia. Dar care este atitudinea criticii literare - care de mai bine de un an fusese investită cu Înalte puteri formative și călăuzitoare 26 - față de lirica anului? Întâi să reținem prelungirea unui soi de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și pictează În culori vii și linii dinamice, imaginea globală și exuberantă a țării de mâine, imaginea ei de baladă”. Dar popularitatea lui Dan Deșliu crește și mai mult câteva luni mai târziu când i se publică poemul Lazăr de la Rusca În Scânteia 37 apoi, la scurtă vreme, În volum. Motivul poemului fusese popularizat pentru prima oară de Petru Dumitriu 38, Într-un reportaj, dar fără succesul poemului, cum, de altfel, nici nuvela lui Petru Dumitriu, Vânătoarea de lupi, inspirată de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre Lazăr de la Rusca, În Contemporanul apărea articolul meu cu titlul Poeții de azi și poezia populară. Cum eroii clasei muncitoare se Întâlnesc În lupta lor, peste locuri și timpuri, astfel și noi poeții, scriitorii, Însuflețiți de această luptă, ne Întâlnim și ne chemăm
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
seamă nu le uită pe acelea Întocmite pentru fala fiilor săi celor mai buni căzuți În lupta cu dușmanii lui. Dumneata ai Închegat În stihuri statura de luptător cu credință față de Partid și de poporul muncitor a lui Lazăr de la Rusca și Lazăr de la Rusca va fi cântat tot așa cum dumneata l-ai cântat. Eu te fericesc pentru acest Început visat și de mine și Încercat pe plan istoric În Vulturul răzbunării și În Chivără roșie. Dar câți eroi ai clasei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]