96 matches
-
ales de nemții rusificați ca și ea de-a lungul istoriei? Nu este lipsită de interes aici reluarea comentariului memorabil al lui Henri Troyat din monografia sa Ecaterina cea Mare1 în legătură cu acest aspect din viața ei: „Dezbotezată, rebotezată, dezrădăcinată, transplantată, rusificată, pare a fi alta”, pentru că ecoul lui vibrează în revelația lui Oleg Erdmann atunci cînd, la începutul anilor 1990, află că poate să-și recapete cu ușurință cetățenia germană și să se stabilească în patria strămoșilor săi: „Sugestia asta îl
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
De la Prut până la Chișinău, venind prin Albița, circa o sută de kilometri de pădure. Pe partea cealaltă a pădurii, o altă sută de kilometri, dar cu vii. Basarabia este o imensă podgorie, bogată dar birocratizată, politizată și traumatizată, moldovenizată și rusificată, snegurizată, dar și voronizată, ideologizată până la paroxism, un ținut în care busola nici ea nu mai știe care-i Nordul, care-i Sudul. Cât vezi cu ochii pământ de istorie, dar istoriile se scriu diferit. Unii vor istoria într-un
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
de mai mare întindere, ele rulează fie un episod de vacanță (de creație) într-o lume diferită, occidentală, fie unul de existență curentă în spațiul securizat, domestic. Cât mai puțin, cât mai rar în aerul toxic de afară, al Basarabiei rusificate. Interiorul apare clar delimitat, căptușit cu plută ca la Proust, blindat afectiv: "să fii copleșit de apele muzicii/ să asculți Vivaldi și Mario Lanza/ să plouă mult și liniștit/ și tu să citești din Proust și să privești/ la copacul
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
și Moscova"(p. 126). Tribunalul, palatul guvernului, școlile sunt "clădiri publice mărețe", care înspăimântă în loc să încânte (p. 124). E uimitor cum s-a putut instaura și perpetua o mentalitate anti-românească, profund dezamăgitoare pentru Iorga, găsită la boierimea, intelectualii și negustorii rusificați (numai țăranii au păstrat filiația românească): "Aici să te ferești de a cerceta pe cineva acasă, nu numai pentru că prin aceasta poți să-l pui rău cu poliția rusească, dar și pentru că n-ai ce vorbi cu el. Graiul lui
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
confirma sau a infirma unele fenomene, pentru a aduce o lumină suplimentară asupra lor - și, în genere, tocmai pentru că sînt evoluții ale limbii române. Imaginea clișeizată și reductivă (conform căreia nu ne-ar interesa aspectele prea particulare ale unei limbi rusificate, arhaice sau doar regionale) nu e de folos nimănui.
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
bunicii după mamă i-am cunoscut. De bunicul Ioan se spunea că ar fi fost ucrainean și eu am crezut așa multă vreme, dar mai târziu am înțeles că nu era adevărat, el a fost moldovean din Basarabia cu nume rusificat: Perisad, așa cum s-a întâmplat și cu mulți români din Transilvania care, pentru a putea să trăiască între stăpânii de acolo, a trebuit să-și maghiarizeze numele. Bunicul Ioan a fost zidar. Despre bunica Cristina, bună și tăcută femeie, voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Învățător de țară ce era, «de unde, pe unde ne-a venit cuvântul» (de la francezi, prin ruși); deși mai târziu, la Universitate, acceptasem evidența lingvistică: francezul corridor (numind coridorul, culoarul nostru) devenise În rusă karidor, sub această formă trecând În Basarabia rusificată, unde româneasca Îl Înmuiase (oleacă) - totuși, etimologia propusă, la Început de tot, de mama era atât de mult mai frumoasă, Încât În mod necesar era și răpitor de adevărată: «Calidor, carevasăzică: dor-frumos». ...Carevasăzică grecescul kali și românescul dor se Întâlnesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
alături... Aceștia sunt suspecții, sunt „străinii” (o nuanță: «nu-i de-al nostru»; «nu simte românește”»..); deci: vinovații! - pentru că, o dată, vorba tatei: „cunoscuseră”, mult Înainte, nenorocirea dinspre Răsărit, iar a doua oară: de-a dreptul periculoși: cum Îndrăznesc ei, niște... rusificați, să se ridice În două picioare, În mijlocul Bărăganului de patru labe neaoșe (acestea daco-romane!) și să strige că-i doare? - ce, parcă numai pe ei Îi doare lovitura de ciomag ori de gârbaci?, pe toți ne doare, dar nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
avut norocul, dacă și ăsta putea fi numit noroc, să fiu un timp și "perevocic" al mai marelui Oblastului Tchemivtsi, deși abia mă descurcam cu limba rusă. Șeful se numea Stahurschi și era evreu de origine poloneză, comunist inveterat și rusificat până în măduva oaselor. Și-a instalat peste noapte familia în conac și m-au lăsat să locuiesc în casa de serviciu de la poarta conacului, cea în care îmi duc zilele și acum. Deși comuniști, erau cumsecade și aveau bun simț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Moscova. Cinematografic, ținea de Mosfilm-ele cu comandanți de pluton severi, purtători de bărbii energice, bine ridați prin canonadele și noroaiele care i-au dus de la Stalingrad la Berlin, fiecare rid corespunzând unei decorații pe piept; avea și o franceză adânc rusificată, aspră în consoane, pe care de câte ori o aud îmi aduce începutul din Război și pace - după cum încercasem să-i explic de la Bacău încotro, el cerându-mi lămuriri, adică de ce mi se pare extraordinar ca Tolstoi să înceapă romanul în limba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
scurtă. Za hrabrost’, „pentru vitejie“, stă scris pe inscripție. Conform vărului primar al tatei, Vladimir Viktorovici Golubțov, amator de antichități rusești, pe care l-am consultat În 1930, Întemeietorul familiei noastre a fost Nabok Murza (floruit 1380), un prinț tătar rusificat, din Muscovy. Propriul meu văr primar, Serghei Sergheevici Nabokov, erudit genealogist, mă informează că În secolul al cincisprezecelea, strămoșii noștri dețineau pământ În cnezatul moscovit. El mă trimite la un document (publicat de Iușkov În Acte din secolele XIII-XVII, Moscova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
este transferat la închisoarea Pitești. Dorința conducerii comuniste de atunci era distrugerea studențimii române creștine care, cu mici excepții, era legionară. Pentru acest scop criminal au pregătit închisoarea Pitești. Metodele folosite acolo erau date personalului de temniță de către criminalul iudeu rusificat NIKOLSKI, iar principalul lui asociat în crime a fost colonelul ZELLER. O metodă aplicată de un pedagog rus MAKARENKO unor derbedei ruși, decăzuți, pentru a-i reeduca, s-a aplicat studenților români. Mai întâi se urmărea pierderea demnității umane, apoi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Rubla, la o familie sărmană, compusă din cinci suflete, care i-a găzduit vreo două săptămâni, dar care, ulterior, avea să se piardă până la unul, răpusă fiind de tuberculoză. Mai descurcăreț din fire, tatăl istoricului, Ion Boicu (nicidecum Boico, nume rusificat), având experiența funcționarului de stat în Moldova de peste Prut, a făcut rost în cele din urmă (cu plata „peșcheșului” aferent către organele de poliție locale, reprezentate de un individ cu nume, parcă, predestinat: Friptu) de acte doveditoare statutului de refugiat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
arhitecturi ale sensului. "Teroarea istoriei", după expresia lui Mircea Eliade, este obsesia majoră și, indiferent de gradul de sinceritate al opțiunilor democratice și liberale, această teroare se face simțită. O mare parte a tinerei generații interbelice căuta inauguralul în revoluție. Rusificată, militarizată, această revoluție i-a fost impusă prin victoria sovietică și ocupația din 1944. ÎNTRE ÎNDOIALĂ ȘI CONVINGERE Un semn de întrebare apasă asupra secolului al XX-lea românesc, un secol care cuprinde acțiuni întunecate și întreprinderi pacifiste închise în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care o depășește. Socialiștii ridiculizează bazele națiunii negînd caracterul esențial, atemporal, al identității țărănești. Și totuși, paradoxal, socialiștii din Basarabia, în același an, 1900, denunțînd tirania ruso-țaristă, afirmînd o voință autonomistă, sînt la originea ruperii de imperiu a acestei provincii rusificate și, deci, la formarea ulterioară a României Mari. Revoluționarii se află la rădăcina mișcării de eliberare a popoarelor. Această dinamică de fond este instrumentată de naționalism într-o perspectivă istorică localizată de reparația injustiției de la 1878, de rectificarea frontierelor impuse
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decisiv dat mișcării românești de revoluțiile din 1905 și 1917. Oare această din urmă nu proclama dreptul tuturor popoarelor din imperiu la autonomie națională? Speranțele pe care revoluția din 1905 le trezește în rîndul naționalităților Imperiului rus zdruncină o Basarabie rusificată și subdezvoltată. Această tulburare este urmărită de politicienii și intelectualii români; revista poporanistă Viața Românească deschide o rubrică "corespondență din Basarabia" și propune informații precise privind actualitatea mișcării naționale românești. Mediile politice păreau pînă acum mai puțin mobilizate de Basarabia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care pledau în 1919 în sprijinul recunoașterii de către marile puteri a alipirii Basarabiei la Vechiul Regat, puteau lăsa să se creadă că există o dublă identitate a provinciei: proromână și antirusă, apoi antibolșevică. În realitate, Bucureștiul descoperă o provincie profund rusificată, cel puțin în rîndul elitei orășenești, puternic subdezvoltată și marcată de un radicalism social, în întregime autonomist și refractar unei integrări care i-ar afecta tradițiile. Punerea în aplicare a românizării i-a revenit armatei, sprijinită de Ministerul Educației. Trebuiau
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
față de angajamentele lor din timpul războiului, dublată de mentalitatea de parveniți privilegiați care se autoproclamă justițiari. Aceste elite se instalează în mentalitatea confortabilă de foști combatanți. La începuturile sale, războiul rece îi consacră pentru continuarea luptei. Sovietizarea instalează un decor rusificat: difuzare de carte rusească, institut de studii româno-sovietic fondat în 1947, muzeu româno-sovietic creat în 1948, Institut Maxim Gorki inaugurat în 1948. Studiul limbii ruse devine obligatoriu începînd de la 11 ani și pînă la facultate, sînt valorificate influențele slave asupra
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
distanțează tot mai mult de Moscova. Pe plan intern, Dej declanșează un proces de reconciliere națională, decretând amnistierea tuturor deținuților politici, care se încheie în 1964. Continuă derusificarea, prin desființarea instituțiilor culturale sovieto- române colate în 1948. Străzile și cinematografele rusificate își schimbă numele, Orașul Stalin revine la numele Brașov. Se deschid expoziții americane în București, sunt traduse cărți occidentale, filmele rusești cedează locul celor vestice. Este reafirmată latinitatea limbii române. Eminescu, Blaga, Maiorescu, Iorga redevin autori de manual. Se publică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
același Gavrilici, când o întâlnea pe bunica, se oprea și, încercând să-și aspire răsuflarea duhnind a vodcă, rostea cu un vizibil respect: - Bună ziua, Charlota Norbertovna! Da, era singurul, din curtea aceea, care o chema pe numele ei franțuzesc, ușor rusificat, e drept. Ba mai mult, ținuse minte, nu se mai știa nici de când, nici cum, prenumele tatălui Charlottei și alcătuia numele acela exotic - „Norbertovna” -, culmea politeței și a curtoaziei în gura lui. Ochii lui tulburi se luminau, trupul lui de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
este transferat la închisoarea Pitești. Dorința conducerii comuniste de atunci era distrugerea studențimii române creștine care, cu mici excepții, era legionară. Pentru acest scop criminal au pregătit închisoarea Pitești. Metodele folosite acolo erau date personalului de temniță de către criminalul iudeu rusificat NIKOLSKI, iar principalul lui asociat în crime a fost colonelul ZELLER. O metodă aplicată de un pedagog rus MAKARENKO unor derbedei ruși, decăzuți, pentru a-i reeduca, s-a aplicat studenților români. Mai întâi se urmărea pierderea demnității umane, apoi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]