96 matches
-
scop au editat ghidul « Învățăm limba moldovenească fără profesor » (Chișinău, 1990). În perioada 1990-1994, a fost ministru al științei și învățământului în Guvernul Republicii Moldova (în trei guverne consecutive). A întreprins o serie de măsuri în vederea reformării învățământului vechi anchilozat și rusificat, revenirii la învățământul în limba națională, ralierii la cel european prin integrarea în învățământul românesc modern : unificarea programelor și a planurilor de studii cu cele din România ; introducerea manualelor românești (în perspectiva creării de colective de autori din România și
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
De asemenea era romano-catolic nu ortodox iar familia lui, în special mama sa era împotriva acestei căsătorii. Maximilian a fost ultimul Leuchtenberg - linia Beauharnais, iar mama sa s-a temut că descendenții lui, crescuți în credința ortodoxă, ar fi complet rusificați. Ea a spus istoria va da vina pe fiul ei. În plus, familia Bonaparte era un dușman înverșunat al Rusiei. Cu toate acestea, țarul a acordat permisiunea pentru căsătorie, cu condiția ca fiica sa să nu plece din Rusia pentru
Marea Ducesă Maria Nicolaevna a Rusiei (1819–1876) () [Corola-website/Science/318245_a_319574]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Atachi (denumirea rusificată a localității Otaci) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Atachi a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Atachi, Hotin () [Corola-website/Science/315803_a_317132]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Malinți (denumirea rusificată a localității Malinița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . În 1869 a fost deschisă o școală de șapte ani la școală, iar în 1887 s-a construit o biserică. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Grozinți (denumirea rusificată a localității Grozănița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Grozinți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Grozinți, Hotin () [Corola-website/Science/315805_a_317134]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Prigorodoc (denumirea rusificată a satului Prihorodu) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Prigorodoc a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Prigorodoc, Hotin () [Corola-website/Science/315816_a_317145]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Zarojani (denumirea rusificată a localității Zarujăni) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Zarojani a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Zarojani, Hotin () [Corola-website/Science/315814_a_317143]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Gordeuți (denumirea rusificată a localității Ghergheuți) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Gordeuți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Gordeuți, Hotin () [Corola-website/Science/315823_a_317152]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Crăstinești (denumirea rusificată a satului Cristinești) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cristinești a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Cristinești, Hotin () [Corola-website/Science/315830_a_317159]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Belăuți (denumirea rusificată a satului Bilăuți) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . În perioada 1900-1910 a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Belăuți a făcut parte din componența României, în
Belăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315829_a_317158]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Ruhotin (denumirea rusificată a satului Rohotin) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Ruhotin a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Ruhotin, Hotin () [Corola-website/Science/315820_a_317149]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Darabani (denumirea rusificată a satului Dărăbani) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Darabani a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Darabani, Hotin () [Corola-website/Science/315832_a_317161]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Ghijdeva (denumirea rusificată a satului Hâjdău) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hajdeu de Sus a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației
Hajdeu de Sus, Hotin () [Corola-website/Science/315831_a_317160]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Burdiug (denumirea rusificată a satului Burduvu) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . În perioada 1900-1920 a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Burdiug a făcut parte din componența
Burdiug, Chelmenți () [Corola-website/Science/315891_a_317220]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Ianăuți (denumirea rusificată a localității Enăuți) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Ianăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației
Ianăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315894_a_317223]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Grușevița (denumirea rusificată a satului Hrușavețu) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Grușevița a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației
Grușevița, Chelmenți () [Corola-website/Science/315892_a_317221]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Chișla-Nedjimeni (denumirea rusificată a satului Câșla lui Nedjim) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Chișla-Nedjimeni a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălti, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, sătul Chișla-Salieva (denumirea rusificata a localității Câșla lui Săli) făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sătul Chișla-Salieva a făcut parte din componența României, în Plasă Lipcani a județului Hotin. Pe atunci
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Șerbinți (denumirea rusificată a satului Șărbinița) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . În perioada 1900-1910 a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șerbinți a făcut parte din componența României, în
Șerbinți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316026_a_317355]
-
veniți dintr-o localitate de pe moșia Zăvădeni. Există o ipoteză că Zăvădenii ar fi situați pe locul actualul al orașului Bălți, de pe Răut . Dar nu e chiar așa. Astăzi, există mahalaua Zavidin din s. Alexandreni și un helșteu Zavidinovca, variante rusificate ale noțiunii de Zăvedeni, demonstrând că Zăvădeni se afla lângă satul Alexandreni din prezent. Există o informație care ne permite să precizăm data primei atestări documentare a satului Bălți, deja de pe Răut. Sursa provine de la comentariile legate de expediția armatei
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de la Nistru pân-la Tisa”. Uniunea Sovietică constituiește aici în anii 1930 (1924) o regiune autonomă a Transnistriei în interiorul Ucrainei, numită Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), în care aproape jumătate din populație vorbea o limbă neolatină (de fapt o română rusificată). Între anii 1929 și 1940, orașul Tiraspol a fost capitala RASSM. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, România, ajutată de Germania Nazistă, pentru prima dată în istorie a preluat controlul Transnistriei, Germania nu a făcut încercări de a anexa
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]