KorAP: Find »[drukola/base=rutean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...31 >

774 matches

Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

iar în ocolul Nistrului românii constituiau mai puțin de un sfert din populație. În ocolul Târgului numai în satele Camena, Mihalcea și Cuciurul Mare exista un număr mai însemnat de ruteni. În ocolul Prutului de Jos raportul dintre români și ruteni era aproape egal - 43,1% români și 49,3% ruteni. Aici, delimitarea graniței etnice dintre români și ruteni era cea mai evidentă. La sud-est de linia Cernauca - Șerăuți - Zadobriuca - Jucica preponderența românilor era evidentă, rutenii constituind în aceste sate o

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
sfert din populație. În ocolul Târgului numai în satele Camena, Mihalcea și Cuciurul Mare exista un număr mai însemnat de ruteni. În ocolul Prutului de Jos raportul dintre români și ruteni era aproape egal - 43,1% români și 49,3% ruteni. Aici, delimitarea graniței etnice dintre români și ruteni era cea mai evidentă. La sud-est de linia Cernauca - Șerăuți - Zadobriuca - Jucica preponderența românilor era evidentă, rutenii constituind în aceste sate o minoritate neînsemnată. La apus de această linie era preponderent elementul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
satele Camena, Mihalcea și Cuciurul Mare exista un număr mai însemnat de ruteni. În ocolul Prutului de Jos raportul dintre români și ruteni era aproape egal - 43,1% români și 49,3% ruteni. Aici, delimitarea graniței etnice dintre români și ruteni era cea mai evidentă. La sud-est de linia Cernauca - Șerăuți - Zadobriuca - Jucica preponderența românilor era evidentă, rutenii constituind în aceste sate o minoritate neînsemnată. La apus de această linie era preponderent elementul rutean, dar românii în aceste sate mai constituiau

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Jos raportul dintre români și ruteni era aproape egal - 43,1% români și 49,3% ruteni. Aici, delimitarea graniței etnice dintre români și ruteni era cea mai evidentă. La sud-est de linia Cernauca - Șerăuți - Zadobriuca - Jucica preponderența românilor era evidentă, rutenii constituind în aceste sate o minoritate neînsemnată. La apus de această linie era preponderent elementul rutean, dar românii în aceste sate mai constituiau încă cca 20-40% din populație, fiind în proporție mai însemnată la Ivancăuți, Nepolocăuți, Șerăuți, Zadobriuca, Lențești. Ocolul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
rutean, dar românii în aceste sate mai constituiau încă cca 20-40% din populație, fiind în proporție mai însemnată la Ivancăuți, Nepolocăuți, Șerăuți, Zadobriuca, Lențești. Ocolul Nistrului, așezat în partea de nord a ținutului, a fost cel mai afectat de imigrația rutenilor din Polonia. Deja la 1774 românii constituiau în acest ocol doar cca un sfert din totalul populației (cca 22,4% familii românești față de cca 70,9% familii rutene). Ponderea populației românești era mai însemnată în sudestul ocolului și era concentrată

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
ocolului și era concentrată în șapte sate: Vaslăuți, Cuciurul Mic, Verbăuți, Iurcăuți, Boianciuc, Horoșăuți și Dobronăuți. În aceste sate, așezate la hotar cu raiaua Hotin, locuiau 154 familii de români și 192 de familii rutene 5. O prevalare ușoară a rutenilor se consemna și în ocolul Ceremușului. Din totalul de 1.305 familii, 537 (41,2%) erau românești și 617 (47,3%) erau rutene. În satele Broscăuți, Costești, Carapciu și Cabin (Căbești), situate în partea de sudest a ocolului, elementul românesc

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
partea de sudest a ocolului, elementul românesc era hotărâtor. În satele Banila de Sus, Banila de Jos și Vijnița, aflate pe valea Ceremușului la hotarul Galiției, procentul românilor era mai mic de 15%. În celelalte așezări raportul dintre români și ruteni oscila între 40% și 60%. Materialele recensământului rusesc ne demonstrează că în 1774 populația românească era majoritară la Cernăuți și în suburbiile sale, precum și în majoritatea satelor din vecinătatea târgului (inclusiv la Cuciurul Mare, Mihalcea, • Constantin Ungureanu, Bucovina în perioada

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
sate au fost asimilați ori s-au stabilit în alte localități. P. Țugui constata că în 1774 în cele 122 sate și un târg din ținutul Cernăuți locuiau 39.400 persoane, dintre care 18.640 români (47,3%), 17.125 ruteni (43,4%), 1.150 ruși (2,9%), 1.805 evrei (4,6%), 395 polonezi (1%), 240 țigani (0,6%)6. Iar Ion Popescu estima populația totală a ținutului Cernăuți la 38.075 persoane, dintre care 18.640 români (48,9

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
1.150 ruși (2,9%), 1.805 evrei (4,6%), 395 polonezi (1%), 240 țigani (0,6%)6. Iar Ion Popescu estima populația totală a ținutului Cernăuți la 38.075 persoane, dintre care 18.640 români (48,9%), 15.800 ruteni (41,5%) iar cea mai mare parte dintre cei 1.600 trecuți la rubrica „ruși“ erau în realitate tot ruteni 7. Ponderea românilor din ținutul Cernăuți este evaluată de ambii autori la cca 47-49%, fiind incluși în aceste estimări și

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Popescu estima populația totală a ținutului Cernăuți la 38.075 persoane, dintre care 18.640 români (48,9%), 15.800 ruteni (41,5%) iar cea mai mare parte dintre cei 1.600 trecuți la rubrica „ruși“ erau în realitate tot ruteni 7. Ponderea românilor din ținutul Cernăuți este evaluată de ambii autori la cca 47-49%, fiind incluși în aceste estimări și locuitorii satelor din zona Herței, care niciodată nu au aparținut de Bucovina și unde populația era aproape exclusiv românească. Un

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
și de sud a Bucovinei (ținuturile Suceava și Câmpulung Moldovenesc), populația era aproape exclusiv românească. Doar pe lângă mănăstiri locuiau mai multe familii de țigani, iar la Suceava exista un număr important de evrei și o veche comunitate armeană. Familii de ruteni existau răzleț în unele sate, mai ales în partea de nord a ocolului Berhomet, iar în zona de munte locuiau, pe lângă români, și familii de huțani. Trebuie să precizăm că nici recensămintele rusești, nici cel austriac din 1775, nu au

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
fost puternic influențată de procesele migraționiste. În preajma anexării Bucovinei de către Austria, în acest teritoriu existau trei târguri și 235 de sate, în care locuiau cca 68.700 persoane. Din totalul populației cca 60% erau români, fiind răspândiți pe întreg teritoriul. Rutenii constituiau cca 22,8% și locuiau preponderent în ținutul Cernăuți și în unele sate din ocolul Berhomet, iar în zona dintre Prut și Nistru formau majoritatea. În partea muntoasă a Bucovinei, în special în ținutul Câmpulung Rusesc, locuiau cca 1

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
în 1875 că „Românii, a căror limbă încă în ultimele două decenii ale secolului trecut domina aproape exclusiv în Bucovina, au fost strâmtorați treptat din cauza • Constantin Ungureanu, Bucovina în perioada stăpânirii austriece..., p. 62. • Ibidem, p. 244. înaintării rapide a rutenilor din nordul și vestul ținutului spre sudul și estul ținutului, astfel că mulți români, îndeosebi în zona dintre Prut și Nistru, treptat au fost asimilați de către ruteni“12. Până spre mijlocul secolului XIX nu există date statistice oficiale despre numărul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Bucovina în perioada stăpânirii austriece..., p. 62. • Ibidem, p. 244. înaintării rapide a rutenilor din nordul și vestul ținutului spre sudul și estul ținutului, astfel că mulți români, îndeosebi în zona dintre Prut și Nistru, treptat au fost asimilați de către ruteni“12. Până spre mijlocul secolului XIX nu există date statistice oficiale despre numărul concret al românilor și rutenilor în această perioadă. Pentru începutul secolului XIX foarte prețioase sunt relatările lui Ioan Budai-Deleanu, care, în calitatea sa de consilier și traducător

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
ținutului spre sudul și estul ținutului, astfel că mulți români, îndeosebi în zona dintre Prut și Nistru, treptat au fost asimilați de către ruteni“12. Până spre mijlocul secolului XIX nu există date statistice oficiale despre numărul concret al românilor și rutenilor în această perioadă. Pentru începutul secolului XIX foarte prețioase sunt relatările lui Ioan Budai-Deleanu, care, în calitatea sa de consilier și traducător pe lângă Guberniul din Lemberg, constata în 1803 că „Cu toate că numărul moldovenilor a scăzut mult după revendicare, pentru că mulți

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
la Prut și Ceremuș granița sa de nord; este separată pronunțat față de vecinul slav de la nord prin apartenența la religia ortodoxă și prin limba valahă“14. Acest articol prezintă interes prin faptul, că hotarul etnografic de nord dintre români și ruteni este plasat de către autor pe râurile Ceremuș și Prut. Date mai concrete despre numărul românilor și rutenilor din Bucovina oferea Ion Nistor, care afirma că în 1848 locuiau în Bucovina 209.293 români și 108.907 ruteni, susținând că în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
apartenența la religia ortodoxă și prin limba valahă“14. Acest articol prezintă interes prin faptul, că hotarul etnografic de nord dintre români și ruteni este plasat de către autor pe râurile Ceremuș și Prut. Date mai concrete despre numărul românilor și rutenilor din Bucovina oferea Ion Nistor, care afirma că în 1848 locuiau în Bucovina 209.293 români și 108.907 ruteni, susținând că în 183 de localități cu populație majoritar românească locuiau 190.077 români, iar în 87 de sate rutene

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
dintre români și ruteni este plasat de către autor pe râurile Ceremuș și Prut. Date mai concrete despre numărul românilor și rutenilor din Bucovina oferea Ion Nistor, care afirma că în 1848 locuiau în Bucovina 209.293 români și 108.907 ruteni, susținând că în 183 de localități cu populație majoritar românească locuiau 190.077 români, iar în 87 de sate rutene locuiau 90.692 ruteni. În 35 de sate cu populație mixtă locuiau 19.216 români și 18.215 ruteni 15

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Ion Nistor, care afirma că în 1848 locuiau în Bucovina 209.293 români și 108.907 ruteni, susținând că în 183 de localități cu populație majoritar românească locuiau 190.077 români, iar în 87 de sate rutene locuiau 90.692 ruteni. În 35 de sate cu populație mixtă locuiau 19.216 români și 18.215 ruteni 15. Mihai Ștefan Ceaușu prezintă un document privind ponderea românilor, rutenilor și germanilor din diferite districte ale Bucovinei, valabil pentru anul 1846, din care reiese

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
907 ruteni, susținând că în 183 de localități cu populație majoritar românească locuiau 190.077 români, iar în 87 de sate rutene locuiau 90.692 ruteni. În 35 de sate cu populație mixtă locuiau 19.216 români și 18.215 ruteni 15. Mihai Ștefan Ceaușu prezintă un document privind ponderea românilor, rutenilor și germanilor din diferite districte ale Bucovinei, valabil pentru anul 1846, din care reiese că, la mijlocul secolului XIX, românii mai constituiau încă circa 80% din populația districtelor Cernăuți și

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
românească locuiau 190.077 români, iar în 87 de sate rutene locuiau 90.692 ruteni. În 35 de sate cu populație mixtă locuiau 19.216 români și 18.215 ruteni 15. Mihai Ștefan Ceaușu prezintă un document privind ponderea românilor, rutenilor și germanilor din diferite districte ale Bucovinei, valabil pentru anul 1846, din care reiese că, la mijlocul secolului XIX, românii mai constituiau încă circa 80% din populația districtelor Cernăuți și Storojineț, iar în districtul Sadagura din stânga Prutului ponderea românilor și rutenilor

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
rutenilor și germanilor din diferite districte ale Bucovinei, valabil pentru anul 1846, din care reiese că, la mijlocul secolului XIX, românii mai constituiau încă circa 80% din populația districtelor Cernăuți și Storojineț, iar în districtul Sadagura din stânga Prutului ponderea românilor și rutenilor era aproximativ egală 16. Primele date statistice oficiale despre etniile din provinciile Monarhiei austriece au fost publicate la mijlocul secolului XIX. Potrivit datelor statistice ale lui K. Czoernig, editor al Direcției statistice administrative din Viena, în anul 1850 locuiau în Bucovina

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
publicate la mijlocul secolului XIX. Potrivit datelor statistice ale lui K. Czoernig, editor al Direcției statistice administrative din Viena, în anul 1850 locuiau în Bucovina 380.826 de persoane, dintre care 184.718 (48,5%) români și 142.682 (37,5%) ruteni 17. Analizând descrierile detaliate ale • A. Ficker, Hundert Jahre (1775-1875), în „Statistische Monatschrift“, Wien, 1875, nr. 1, p. 406. • Radu Grigorovici, Bucovina în primele descrieri, p. 381. • M. F. Stöger, National Verschiedenheiten in Galizien, în „Österreichsche Archiv Gesellschaft“, Wien, 1832

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Radu Grigorovici, Bucovina în primele descrieri, p. 381. • M. F. Stöger, National Verschiedenheiten in Galizien, în „Österreichsche Archiv Gesellschaft“, Wien, 1832, nr. 69, p. 274. • Ion Nistor, Der nationale Kampf in der Bukowina, București, 1918, p. 190; idem, Românii și rutenii în Bucovina. Studiu istoric și statistic, București, 1915, p. 147. • Mihai Ștefan Ceaușu, Evoluții etno-demografice în Bucovina la sfârșitul sec. al XVIII-lea - începutul sec. al XIX-lea, în „Codrul Cosminului“, serie nouă, nr. 3-4, 1997-1998, p. 103. • C. Czoernig

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
și națională a populației Bucovinei, publicate de Camera de Comerț și Industrie din Cernăuți. Potrivit lor, în 1857 din cele 456.920 persoane prezente în Bucovina 202.655 persoane (44,4%) erau români și 170.983 persoane (37,4%) erau ruteni, iar în 1869 din totalul populației de 511.964 persoane 209.116 (40,8%) erau români și 191.195 (37,5%) ruteni 18. În perioada 1850-1880 s-a constatat o tendință de diminuare a ponderii populației românești din Bucovina, astfel

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]