397 matches
-
de puștani, obișnuiții străzii, să se apropie ca să-și bată joc de vizitiu, iar acesta, prost dispus, să pună mâna pe bici ca să-i gonească. Mai bine n-ar fi făcut-o. Micile pușlamale ale Madridului, pe vremea aceea, erau sâcâitoare, zumzăitoare și agresive ca muscoii albaștri - dacă-i la Madrid născut, mardeiaș o să devină, zicea un vechi proverb -, și-n plus n-aveau În fiecare zi pleașca aceea a unei carete ca să-și exerseze tirul. Așa că, Înarmați cu pumni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-l abandonase pe căpitan. Din când În când Îi Închiria serviciile de spadasin ca să rezolve probleme de bani, să-l escorteze În aventuri galante și primejdioase sau să Încheie socotelile cu soți Încornorați, cu rivali În dragoste și cu creditori sâcâitori, cum procedase și În cazul junelui marchiz de Soto, căruia, ne amintim, Alatriste Îi administrase la izvorul Acero, urmând prescripțiile lui Guadalmedina, o puternică doză de oțel ce se dovedise letală. Dar departe de a abuza de situația aceea, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
noastră, le reușește, interludiul dintre fragilitate și meschinărie. Două fețe ale aceleiași strîmtorări care nu-ngăduie deplinul. De aici, îndoiala, figură a golului. A unui ecou care se pierde pe culoare subțiri. Așa, poate, se explică recursul la peniță, zgîriind sîcîitor poala unui Dumnezeu ocupat, în dauna hașurilor mai apăsate. Adîncirea înserării tuturor e un examen de minuit luat pe cont propriu: "Eu știu tăcea cînd visul a murit/ Și-n toată clipa-nalț cîte-o statuie/ Tăcerii, pe un drum ce
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
ți-ar fi interzis, ai muri? În ora cea mai tăcută a nopții tale pune-ți această întrebare.ť Mi-o puneam nu doar în noaptea adâncă, ci ori de câte ori intriga unui roman se închega fără voia mea, personajele se instalau sâcâitoare, câteva cuvinte se cereau neapărat integrate într-o frază. Nu mai avea nimic de-a face cu scrisul inocent - chiar dacă neizbândit - din adolescență. Orice proiect te culpabiliza: ai muri dacă....? Într-o astfel de neînțelegere cu mine însămi n-am
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
fricos". Da, cred că are dreptate. Doar că n-am fost întotdeauna așa. Fricos am devenit de când s-a nascut ea. La fel ca noi toți, părinții... de când se nasc piticii ne transformăm din copii în niște fricoși grijulii și sâcâitori, care-și pierd tot farmecul. Grijulii ăștia plictisitori se numesc părinți", a încheiat Cabral.
Apelul care l-a încremenit pe Cabral: ”Tati, am avut accident” by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72496_a_73821]
-
ginecolog, iar cu soțul, iar cu ea însăși. Monologul nu îi iese mereu. Tonul prea grav, melo pe alocuri, expresia sastisită, monocromă, parcă nu o exprimă actoricește pe de-a întregul. Saltul se face în interpretarea celorlalți, diferiți, comici, penibili, sîcîitori, insistenți, penibili, terți - să spunem, cronofagi. Care îi mănîncă viața. Aici, jocul ei are culoare, nuanțe, savoare, e picant, pe muchie de cuțit, ironic. În „film”, se derulează „cadrul” poveștii și acțiunea, atît cît e ea. Se vede spațiul exterior
Un experiment by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5973_a_7298]
-
care eficiența îl preocupă cel mai mult, un demers care să-l conducă pe ascultător (cititor) la esențialul problemelor aduse în discuție. Erau prea importante, prea grave aceste probleme pentru a fi fost luate în ușor, în maniera micii gazetării sâcâitoare și subinteligente. Nimic din toate acestea în convorbirile radiofonice ale lui Radu Călin Cristea, printre cele mai pline de sens din câte sau difuzat pe faimosul post, ascultate în țară cu interes chiar și în faza în care audiența „Europei
În labirintul tranziției (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5727_a_7052]
-
Irina Petraș Taci de nu poți spune ceva mai bun decât tăcerea... O „vorbă" care mă obsedează de o bucată de vreme ca un refren muzical sâcâitor. O spun soptit de câte ori (rar!) îmi alunecă telecomanda pe vreo emisiune de stiri, pe vreun talk-show. Dar, recunosc, nici revistele literare nu mi-o scot cu totul din minte. Non-evenimente și non-știri se bulucesc asupră-ți, într-o gureșenie de
Divagări (in)utile: Mai bun decât tăcerea by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/6525_a_7850]
-
efecte antiinflamatorii. "Berea este un produs fabricat din ingrediente exclusiv naturale iar acest fapt nu contenește să își facă simțite efectele pozitive. Hameiul se află din nou în centrul atenției, un compus al său - Humulona, dovedindu-se un inamic al sâcâitoarelor viroze respiratorii din timpul iernii. Considerată mai degrabă un produs destinat perioadelor cu temperaturi ridicate, iată că berea poate fi inclusă în alimentație și pe timpul sezonului rece", a declarat Corina Zugravu, Presedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție
Berea ar putea preveni virozele respiratorii by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65304_a_66629]
-
este tonul vindicativ. Egumenul e însuflețit de un fățiș spirit de frondă, revoltîndu-se împotriva autorităților politice, a mitropolitului, a semenilor și chiar împotriva bolilor îndurate (s-a îmbolnăvit la un moment dat de holeră). Numai că ceea ce dăunează textului făcîndu-l sîcîitor este înclinația autorului spre lamentare. E o pornire vădită spre văicăreală la acest călugăr cu umori melancolice și tente răzbunătoare. De aceea, Eufrosin Poteca este un duios iremediabil fără sfieli morale și fără ținută dogmatică. E un nostalgic cu recidive
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
literare și chiar politice. în toiul bătăliei, Parpanghel cade într-o râpă de pe cal și iese din luptă, mort, sau?... Brândușa, mă-sa, vrăjitoare „minunată", află și se pune pe treabă. Aici, cărturarii se ceartă, se contrazic... Erudițianul și Idiotiseanul, sâcâitori, pedanți -, cum sunt dânșii... Să-ți dea mură-n gură. Cum este adus la viață un om mort. îl scalzi mai întâi în nouă feluri de apă, iei ierburi, le fierbi într-o căldare mare, zeama ce rezultă e de
O ceartă în tramvaiul 26 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6438_a_7763]
-
un sincer imbold sufletesc, prilej cu care A. Yehoshua își dă măsura întregului său talent de a doza alternanța acțiunii cu dinamica psihologică a protagonistului. O performanță a artei narative a autorului israelian este și monologul interior al expierii unui sâcâitor sentiment de vinovăție al directorului ce-și reproșează pe pagini întregi, obsesiv, că nu-și amintea de Iulia Ragaiev (nume ce rezultă din dosarul de angajare al victimei incluzând și o fotografie), că nu se uitase la ea decât fugitiv
Expiere și renaștere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4957_a_6282]
-
o secundă era lângă ea, croindu-i din picioarele lui meștere un corsaj lipicios și complicat, exact pe măsura ei. Apoi se așeză într-un colț al pânzei. Așteptând. Aș fi vrut să mă mișc, dar nu puteam. O mâncărime sâcâitoare, una dintr-aceea de-ți vine să-ți rupi pielea. Dar cu ce?! Aveam mâinile petrecute într-o cruce strâmbă pe abdomen, într-o cămașă care se lega la spate. Aș fi vrut să le rog pe cele două femei-mumii
Poveste glossy by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4563_a_5888]
-
Zamfir cu Acasă. Susceptivii sunt reticenți, neîncrezători, proza lor e tatonantă. Iau răul lumii asupra lor, privirea le e adesea neagră, vag resentimentară și maniacală. Vezi proza lui Anton Holban, ca variantă autoscopică blocând propria existență sub lentila insistentă și sâcâitoare a analizei, dar și, parțial, Fetița lui Mihai Zamfir. Personajul unui Radu Petrescu se autodemolează susceptiv, dar cu o patimă mai domolită, abulică, plutitoare, ca la Ion Vinea sau Gib Mihăescu. O variantă ar fi susceptiv-conceptivii. Vezi, la Ana Blandiana
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
patimă în acțiunea sa de a găsi legături între subiectele lui Caragiale și subiectele presei, căutând astfel de legături și acolo unde e greu de crezut că ar fi existat. Astfel, întâmplarea din Bùbico, cu aruncarea din tren a cățelului sâcâitor, ar fi luat-o Caragiale tot din presă, dar pe o cale indirectă, cu largi ocoluri. O istorie „aproape identică” a descoperit Ioana Pârvulescu recitind Idiotul, relatată acolo de un personaj, generalul Ivolghin, ca fapt al cărui martor fusese. Dar
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
va fi fost, în anii '80, cu osebire, cartela pe care se lua normalitate. Să citești un roman scris cum se cade, tradus aproape fără reproș și să poți scrie, la rîndu-ți, despre el, respectînd, firește, o cutumă, dar fără sîcîitoarele precauții pe care ți le cerea actualitatea literară românească era o mică frondă și-o mică (dar voinică...) răzbunare. Și, spun optzeciștii, una, cea mai importantă, din strategiile de coping. Felul lor (și-al intelectualilor din orice generație, de bună
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
la Răzvan Țupa. Corpuri românești, departe de a face uitate curiozitățile inițiale, le certifică și augmentează prin zeci și zeci de noi exemple - nenumărate mostre de ,gândire poetică" rebutată ideatic și expresiv. Tipicul tânărului autor este de un comic repetitiv, sâcâitor: după rularea unor versuri ce nu reușesc să spună și să figureze mai nimic, e dată câte o definiție fără noimă, schimbând instantaneu tonalitatea emisiei și registrul compoziției. Aproape fiecare poem este o locomotivă fără putere, performând jalnic pe șine
Cuvinte în aer by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10823_a_12148]
-
întreaga noapte n-a putut închide un ochi din cauza tăcerii. (Într-adevăr, casa era împrejmuită de un parc cu o circumferință de cincisprezece mile și de un zid înalt de trei metri). Tăcerea, a explicat el, era lucrul cel mai sâcâitor pentru nervii lui. Cu voia lui Orlando, avea să pună capăt vizitei chiar în acea dimineață. La auzul acestor cuvinte, Orlando a simțit o oarecare ușurare, dar și un sentiment de împotrivire la gândul de a-l lăsa să plece
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
parte din picioare. Deși nici partea de sus a trupului nu face exces de haine, nouăzeci la sută din pielea goală care se vede este întinsă pe interminabilele ei picioare" (p. 65). Acest ultim pasaj citat este reprezentativ pentru stilul sâcâitor cu care Tudor Călin Zarojanu vrea cu orice preț să pară simpatic și să smulgă zâmbete la kilogram. De cele mai multe ori pasajele nu au sare și piper sau sunt chiar de prost gust. Copiii asfaltului conține însă și destule texte
Să râdem cu orice preț by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10171_a_11496]
-
drumul acela de la Bunica care e plin de praf toată ziua? Poate așa vrei să-l descrii măi Taty. Ca acela, dacă așa vrei tu, îmi confirmă El puțin agitat, sperând că în felul acesta va scăpa de întrebările mele sâcâitoare. Dar sa-mi zici cu poziția, să nu-ți închipui că am uitat, cum crezi Tu. Aaa, poziția, iar făcea Taty pe filozoful, poziția ..., spre exemplu să zicem, locul pe care îl ocupi tu față de televizor. Când mă uit la
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
să greșească flagrant față de mine, dar îl iertam, că și El mă iearta pe mine când greșeam. Dar nu mi-e foame, de ce să mănânc dacă nu mi-e foame, poate mai târziu, încercam să mă îndepărtez de acest subiect sâcâitor. Poate mai târziu zici? Atunci, poate mai târziu povestim și noi, să vedem, îți convine? Nu mănânci, să fii sănătos, făcea Taty pe supăratul din cauza prostiei ăstea cu mâncatul. Bine, bine, ai că mănânc, săream eu fără nici un chef, ai
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
dacă așa vrea el... poți să-i strici gustul !?” Câteodată, datorită aglomerării sarcinilor profesionale Ștefan este surmenat de munca de birou, aceeași ca problematică de vreo zece ani, iar rutina în care a intrat a devenit uneori asemenea unui bondar sâcâitor. Tineretea, exuberanța îi dau din nou vioiciune și acea sete puternică de viață. Ca un metronom la jumătatea fiecărei luni, merge întins la bancă pentru a-și achita rata. Chiar e obsedat de plată datoriilor și în maximum două zile
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
cu sughițuri. Era Tudorel Stelaru, un băietan de vreo doisprezece ani, ucenicul, sosit astă vară la moară. Tudorel ținea morțiș să plece acasă. Cei trei nu-l luau în seamă. După un timp, Arapu nu a mai suportat plânsul lui sâcâitor pentru că începuse să piardă : -Termină mă, băzâiacule, că mă enervezi! Nea Ghiță, ăsta de ce nu pleacă acasă? -N-are voie! a mormăit nea Ghiță. Ordin de la patron. Apoi, către băiat : -Stai, mă, cuminte! Te repede mâine patronul cu sania. -Hâââ! Da
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
O sa ma restabilesc, mă voi antrena și vom vedea...”. Cam această a fost povestea prezenței meteorice a primului halterofil român pe podiumul de concurs de al Rio.. Ies din sala de haltere și mă îndrept către stația de autobuz.Ploua sâcâitor, parcă urmează să vină seară, desi de-abia am trecut de pranz, e frig...E frig și în sufletul meu...Am o dispoziție mizerabilă! Dacă, atunci când am pătruns în uriașul complex Rio Centro, unde se află șase săli de concurs
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92415_a_93707]
-
care mă înțelegeam foarte bine, îndemnându-ne reciproc și la învățătură și la hârjoană. Deseori continuam hârjoana și după ce se termina recreația, cu ghion-teli, pișcături de urechi, de păr, mâzgăleli reciproce pe cărți și caiete, mă rog, tot arsenalul comportamental sâcâitor și enervant pentru un învățător. Domnul Arsu ne mai potolea elanul din când în când cu câte o privire de harpie și un șuierat scurt: - Mă! Pe loc ne prefăcea în statui, dar nu ne ținea mult starea asta de
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]