20,398 matches
-
semnele diacritice, nu e răspunzător de efectele hilare pe care le petrecem la lectura textelor, ci nepăsarea autorilor care își închipuie că redactorul e făcut să ghicească ce se ascunde în transcrierea sanii, de pildă. Nu cumva sănii? Nu cumva sânii? Înțelesul dedus din context, săracul, ce ne mai descurcă, dacă greșelile clasice de literă nu ne aruncă ele în mici coșmare precum mi-e frice de uitare, și minuni de gândire adâncă precum Totul cânta si tace/ Ca-n vis
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
lovitură dată de Sebastian Papaiani aici, o aparițe greu de uitat. Agafia îi pune masa lui Ilia Ilici, îi umflă pernele cu gesturi ample, îi face patul, îi țese ciorapii rupț, umblă în vîrful picioarelor, cu brațele albe dezgolite, cu sînii abia întrezărindu-se. Și nu cere niciodată nimic. Agafia este femeia din visul lui Oblomov cel tolănit pe divan. Nu Olga, poate mai superficială, mai capricioasă. Oblomov a visat femeia în primul rînd ca soțe. Și uneori ca amantă. Nu
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
băiatul nătâng al popii Oșlobanu, popa Duhu nu se are bine. El îl scoate la tablă să facă o socoteală... Dom’ profesor, mă doare capu’ trage de timp Nică, un fel de Bulă. Nu-ș cum se apleacă el, și din sân îi pică pe jos un guguloi de mămăligă cu brânză. Clasa moare de râs. Atunci, scrie Creangă parcă-l văd cum s-a plesnit părintele Duhu cu palma peste frunte, zicând c-un oftat adânc: Pe semne păcatele mele cele
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
întruchipa pe zeul Saturn a cărui domnie a însemnat Vîrsta de aur pe pămînt. Regele Saturnaliilor se bucura de toate privilegiile unei provizorii regalități, totul îi era permis pentru ca apoi, cînd i se încheia mandatul, să fie dat morții". Din sînul masei răsculate la Amara se aleg trei astfel de pseudomonarhi: Trifon Guju, Petre Petre și Toader Strîmbu, care, după ce-au cunoscut cîteva momente de glorie, sînt sacrificați ritualic. Și în Răscoala figurează „centrul sacru", raportabil la Olimpul rîvnit de
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
scene istorice la care fusese martor. Am în fața mea cele două volume, în colecția Pleiade. Din totalul de circa 2730 pagini, vreo 620 sunt de însoțire erudită. Textul auctorial propriu-zis este foarte adesea un poem fastuos, ce se înalță din sânul însuși ale narațiunii, iar nu din "metaforizarea" ei. Unele portrete de personaje istorice rămân pe totdeauna marcate de formula folosită de Chateaubriand, definindu-le; e cazul a doi demnitari veniți în audiență la Ludovic XVIII, abia sosit din exil, la
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
spre dezbatere un subiect de interes major, crede că e bine să caute, împreună cu cei care au putere de decizie, soluții concrete. Și, mai presus de toate, nu consideră că literatura, cultura sînt probleme care trebuie examinate fie doar în sînul opoziției, fie doar în al puterii. Cu alte cuvinte, nu duce o politică de carantină în privința invitaților săi. Dl Zubașcu a rămas la radicalismul de la începutul anilor '90, cînd opozanților FSN li se recomanda să nu zîmbească în fața camerelor de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
se petreceau tot felul de lucruri nostime în acel tablou: un soldat alerga să prindă o gâscă, altul tăia râzând un porc, al treilea își făcea fără rușine nevoile lângă un gard; mai erau și alții, care smulgeau pruncii de la sânul mamelor și-i spintecau ca pe niște purcei guițând. Toți acești soldați de plumb își făceau mendrele, jucându-se de-a războiul, de-a omorul, într-o zi de iarnă, cu zăpadă multă, afară, prin curți, pe uliță, printre nămeții
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
când demonic. Mai mult, aș fi tentată să spun că strălucirea și culoarea (norilor, a kimono-urilor, a obiceiurilor sau a cluburilor) înveselesc universul gri al existenței capitaliste, dacă acest gen de afirmație nu ar fi un clișeu născut chiar în sânul lumii europene. Aș putea să merg și mai departe cu acest joc și să spun că Florina Ilis scrie o literatură colorată într-un univers gri al literaturii, deși și acest "postulat" nu este decât o prejudecată a celor care
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
mai pe scurt, să devii turnător. Nu oricare adolescent distinge ce se așteaptă de la el, în ce chip urmează să fie util societății. Odată ce scumpa orânduire este asediată de hrăpărețul imperialism nu-ți este îngăduit să stai cu mâinile în sân. Un informator de 11-12 ani poate produce confuzii, dintr-o afectivitate încă necuprinsă în armura rațiunii. Un pic de răbdare și îi vine și lui rândul! Doar oameni suntem! A îndoctrina, însă, generațiile de cum merg pe picioare a fost, în
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
nu și cosmodrom, am avut arme chimice, nu și arma atomică. Am avut turnători adolescenți, nu și turnători bebeluși. Totuși, ce bogat material informativ ar fi putut oferi aceștia, unui sistem bine și modern utilat. în pătuțul de la maternitate, la sânul matern, câmpul de observație al bebelușilor este vast și divers. Iar naturalețea impresiilor, copleșitoare. Cât despre modalitățile de comunicare ale nounăscutului, ele nu sunt nici pe departe atât de reduse pe cât s-ar părea. }inând seama că sunt bebeluși care
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
fim arși de vii!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX a, IV, în PSB, vol. 17, p. 537) „Aspră-i iarna, dar dulce-i paradisul! Dureros e înghețul, dar plăcută odihna! Să suferim puțină vreme, și sânul patriarhului ne va încălzi! Să schimbăm o singură noapte cu toată veșnicia! Să ardă piciorul, ca să dănțuiască veșnic cu îngerii! Să se desprindă mâna, ca să aibă îndrăzneala să se înalțe către Stăpânul! Câți dintre camarazii noștri n-au căzut în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rădăcini, și miruri duhovnicești. Pentru ce? Pentru că izvorul, rădăcina și mirul, adică parfumul, nu-și îngrădesc însușirile lor numai la ele, ci le răspândesc la mare depărtare în jurul lor. De pildă, izvoarele izvorăsc multă apă, dar nu Țin apele în sânul lor, ci dau naștere la râuri care curg mai departe și se întâlnesc cu marea. Și așa, izvoarele, ca o mână întinsă, îmbrățișează prin prelungirile lor apele mărilor. La fel, rădăcinile plantelor și ale arborilor stau ascunse în șanțurile pământului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
451) „Raclele mucenicilor nu sunt altceva decât porturi sigure, izvoare cu ape duhovnicești, comori pline de bogății ce nu pot fi jefuite, nici istovite vreodată. Și după cum porturile dau multă siguranță corăbiilor izbite de valuri multe, când se adăpostesc în sânurile lor, tot așa și raclele mucenicilor dau multă liniște și siguranță sufletelor noastre izbite de grijile lumești, când vin alături de ele. Și după cum izvoarele de apă rece înviorează trupurile cele ostenite și arse de sete, tot așa și raclele mucenicilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și a dus-o la ochi, i s-au deschis ochii imediat”. (Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri, Cartea a IX-a, VII, (16), în PSB, vol. 64, p. 194) „Și după cum o rădăcină minunată nu se vede, căci e ascunsă în sânurile pământului, dar arată prin roade puterea soiului ei, tot astfel și fericitul Meletie nu-i văzut de ochii trupului nostru, căci e ascuns în racla aceasta, dar își arată, prin voi, roadele, puterea harului lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
coleg de facultate, Joaquín, un sculptor asturian liniștit și retras. Împărțeau apartamentul cu proprietarul acestuia, Miki, etern student la Drept, care se ocupa cu vânzarea din ușă în ușă și dormea nopțile la iubită-sa. - Așa că o duc ca în sânul lui Avram - a rezumat el situația în timp ce ne arăta casa, un apartament haotic situat într-o clădire arătoasă în care, firește, făcuse rost de camera cea mai mare. Mai ales că l-am convins pe traficant că dulapul în perete
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
Dar și puterea:/ Cine se măsoară cu mine, moare.// Ca un bețiv/ violent uneori,/ mă bate/ vântul./ Însă nu mă îndoi.// Tu, Doamne, mă lovești, ca tocmai Tu/ Să mă ridici în brațe, apoi?" (Trestia); "iată-mă/ Cu busuioc în sân!/ Ca o țărancă/ Dorită și doritoare.// Miroase-mă Tu, mai întâi, Doamne!" (Ca o țărancă). E limpede că nota de originalitate a Carolinei Ilica e de găsit în chiar conturul caricatural al poeziilor pe care le scrie, le tipărește, le
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
cu aceeași măsură: printr-un alt rău. Orice pedeapsă e rea pentru cel care o îndură, dar fără ea răul în lume nu ar mai putea fi stăvilit. Și atunci, deși este rea, pedeapsa e bună pentru ordinea comunității în sînul căreia este aplicată. În lumea ireversibilă și univocă în care trăim, dreptatea, înțeleasă fie ca refacere a stării inițiale (cea premergătoare săvîrșirii răului), fie ca reciprocitate în virtutea căreia greșeala primește o reacție pe măsură, dreptatea aceasta rămîne un simplu deziderat
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
Ordinea este mult mai importantă decît dreptatea, și asta pentru că ordinea este un concept statistic, ea privind masa oamenilor și nu cazurile individuale ale ființelor în carne și oase. Iar binele global al societății depinde cu precădere de ordinea din sînul ei, iar nu de dreptatea de care are parte un om sau altul. Iată de ce, atunci cînd ai de ales între salvarea ordinii și slujirea dreptății, alegi ordinea colectivă și sacrifici dreptatea cîtorva ființe individuale. Dacă ai proceda invers (fiat
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
1984, se intitulează Nu numai Caragiale.) Ceea ce se poate remarca, privind lucrurile de sus și din afară, e diversitatea genurilor abordate. Tensiunea lirică este o încercare de sistematizare a lirismului din unghiul dualității lui esențiale. Nu se face poezie în sînul unei unități - spunea Gaston Bachelard - unicul nu are proprietate poetică." Stelele cardinale este un eseu despre Eminescu, căruia îi descoperă patru metafore primordiale: gîndirea, visul, cîntecul și plînsul. Cu egală îndreptățire le-am putea numi metafore ultime, deoarece prin ele
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
care protejează împotriva mai multor forme de cancer și lupta cu colesterolul. Se pot mânca în salate și în sandvișuri. Merele reprezintă cea mai bogată sursă de pectina, o fibră solubila care scade riscul de cancer la colon și la sân, reduce tensiunea arterială și scade riscul de diabet. Le poți mânca pur și simplu că gustare sau le poți pune în sălățele de vara.O singură jumătate de avocado conține peste 4 grame de fibre și 15% din doză zilnică
TOP 10 alimente gustoase şi sănătoase [Corola-blog/BlogPost/94313_a_95605]
-
Imnurile României și Italiei, cantate de un cor de copii la Forumul economic România - Italia de la Sân Salvo ROMĂ, 17 martie 2014 - Forumul economic România - Italia organizat sâmbătă, 15 martie, la Sân Salvo (provincia Chieti în Abruzzo) a fost unul deosebit: evenimentul nu a avut doar o tematica economică, nu s-a vorbit numai despre cifre, procente
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
Imnurile României și Italiei, cantate de un cor de copii la Forumul economic România - Italia de la Sân Salvo ROMĂ, 17 martie 2014 - Forumul economic România - Italia organizat sâmbătă, 15 martie, la Sân Salvo (provincia Chieti în Abruzzo) a fost unul deosebit: evenimentul nu a avut doar o tematica economică, nu s-a vorbit numai despre cifre, procente, oportunități economice, fonduri europene, etc. Organizat de asociația socio-culturală Decebal din Sân Salvo, asociație partenera
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
15 martie, la Sân Salvo (provincia Chieti în Abruzzo) a fost unul deosebit: evenimentul nu a avut doar o tematica economică, nu s-a vorbit numai despre cifre, procente, oportunități economice, fonduri europene, etc. Organizat de asociația socio-culturală Decebal din Sân Salvo, asociație partenera a CCIRO Italia, evenimentul a început cu un moment cu totul special: un cor de copii români și italieni au intonat imnul celor două țări, România și Italia. “Acest cor de copii, organizat de asociația Decebal participa
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
cu un moment cu totul special: un cor de copii români și italieni au intonat imnul celor două țări, România și Italia. “Acest cor de copii, organizat de asociația Decebal participa la evenimente culturale cel putin o dată pe lună la Sân Salvo. Integrarea românilor în societatea din Sân Salvo se reflectă 100% în viața cotidiană a acestor copii”, ne explică cu mândrie președintele asociației, Sigismund Puczi. În Sân Salvo, comunitatea românească numără peste 900 de rezidenți. Forumul economic a fost deschis
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
cor de copii români și italieni au intonat imnul celor două țări, România și Italia. “Acest cor de copii, organizat de asociația Decebal participa la evenimente culturale cel putin o dată pe lună la Sân Salvo. Integrarea românilor în societatea din Sân Salvo se reflectă 100% în viața cotidiană a acestor copii”, ne explică cu mândrie președintele asociației, Sigismund Puczi. În Sân Salvo, comunitatea românească numără peste 900 de rezidenți. Forumul economic a fost deschis de către autoritățile locale, reprezentate de Nicola Argirò
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]