439 matches
-
confundat fiind de mintea rătăcită a fiului este ucis. Apoi, plin de remușcări acesta se retrage într-o peșteră unde aprinde un foc. La lumina flăcărilor vede pictate pe pereți animalele pe care le ucisese, dar și altele, considerată de Sânger ca fiind nemaivăzute. Destul de ciudat pentru un vânător care, putem presupune că știa fauna pe care o vâna. Sau poate tigrii de peșteră (felina de la Cuciulat) sau „rinocerul” de la Coliboaia îi erau necunoscute? Flăcările și chinurile sufletești ale personajului dau
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
fauna pe care o vâna. Sau poate tigrii de peșteră (felina de la Cuciulat) sau „rinocerul” de la Coliboaia îi erau necunoscute? Flăcările și chinurile sufletești ale personajului dau o ciudată impresie de mișcare a ființelor de pe pereții peșterii. În nebunia sa, Sânger aruncă săgeți spre ele, în timp ce, însuflețite parcă de flăcări, reprezentările se materializează și îl sfâșie cu ghearele și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
cu ghearele și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima, fiind, la un moment dat, considerat lemnul din care a fost cioplită crucea Mântuitorului. Este vorba desigur de interpretări târzii, influențate evident de creștinism și care au
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
de oameni, în așa măsură, încât acum readuse în lumina cunoașterii, sunt considerate falsuri, imposturi sau cine știe ce altceva și abia după decenii de dezbateri știința le găsește un loc în cultura umanității, încercând să le stabilească și rolul. Legenda vânătorului Sânger ne spuen însă că el știe despre peșteră, iar accesul în ea nu-i ridică nici o problemă. Spre deosebire de prezent când în peștera Coliboiaia, spre exemplu, nu se poate ajunge decât prin traversarea unui curs de apă subteran, imposibil de făcut
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
de la stadiul de vânător la cel de agricultor (păstor), rămânând a fi de acord că și vechimea acestei legende ar fi, logic vorbind, cam aceeași. Nu știm desigur cât de bine delimitată în arealul considerat acum românesc este legenda lui Sânger, însă racordarea ei la mitologia creștină, demonstrează că această legendă era cunoscută înainte de evenimentele care au făcut posibilă răspândirea creștinismului pe continentul Europa, iar aducerea în discuție a blestemului cu care arborele numit sânger traversează mileniile, este edificatoare pentru impactul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
considerat acum românesc este legenda lui Sânger, însă racordarea ei la mitologia creștină, demonstrează că această legendă era cunoscută înainte de evenimentele care au făcut posibilă răspândirea creștinismului pe continentul Europa, iar aducerea în discuție a blestemului cu care arborele numit sânger traversează mileniile, este edificatoare pentru impactul emoțional deosebit de puternic al acestei creații culturale. Privind însă astfel lucrurile, prin prisma unor ipoteze, chiar dacă racordate logic, apare o problemă! Istoriografia didactică susține existența comunităților umane în urmă cu mai bine de 10
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MĂ UIT Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mă uit la chipul tău frumos,de înger si-n miezul cald al sufletului sânger că vremile nu ni s-au potrivit, eu poposind întâi și tu pe urmă, că-n timp ce existența mea se curmă a ta e-n zbor continuu spre zenit. Mă uit,dar nu-n regrete mi-e frământul fiindcă
MĂ UIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369764_a_371093]
-
zări trec cruciați cu steg de trestii, oracular grăind în zvon de arme. N-au somn în noapte nici glas de înger ... cu frunți reci bat târziu în poarta, trag clopote din altă soarta spre cerul scris cu-aripi de sânger. Un singur vis mai licăre în preajma, din trupuri albe ning spre cer scântei, coboară stelele din flori de tei și-n aurori vin cei cu sufletul în palmă Hațeg, 15 februarie 2015 Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Prinos / Râul Constantinescu : Confluente
PRINOS de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362723_a_364052]
-
pe spații Sub care-o lume proaspătă să crească Dar mărginit în coaja lui firească Se sparse visu’câteva vibrații. Drumeț, bătrân acuma de înfrângeri, Întorc în umbră aripile-acasă. Poema strâmbă doar le e rămasă. Te simt, citită, inimă cum sângeri. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 42, din 24 octombrie 1942 ȘES NATAL Și, Doamne, eu fui pe aici. În țara cu luceferii înalți, Văzui catapetesme cum ridici Și floarea cu parfumuri cum înalți. Văzui însămânțările cu rod, Stupinele
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
-i primi.” Autorul încheie prin fraze sugestive ce cad ca o cortină peste strălucirea de odinioară a unui imperiu aflat în agonie. „În urma lor cupolele străluceau amețitor, amăgind ochii celor ce le-ar fi văzut întâia oară. Apele Bosforului arătau sângerii în după amiaza acelei zile. În urma corăbiei se lăsa tot mai mult întunericul.” Cuvintele rostite de Anastasia la despărțirea de doamna Mara izvorăsc parcă din înțelepciunea noastră populară. „- M-am dus la pomul lăudat. Abia de au cu ce-și
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
hrana minților și leacul suferințelor, de Dumnezeu ne-apropiem, când vinu-nțelepciunii-l bem. Întâi trăim în Cuvânt, Apoi ne nălțăm din Pământ, Apoi ne iubim în aer , Firul se rupe din caier, Îngeri vom fi, dar ce îngeri? Negri, albaștri, de sânger. Tu ai cântat, mi se pare, Raiului nostru cărare. @@@@@@@@@@@@@@ Ce lecție? O coborâre în Infern? Cu generațiile pierdute, regi, palate, Să mergi în interior mai ferm, În interior vei regăsi un frate. „Come live with me and be my love
LEGENDELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352962_a_354291]
-
-n frunzele de duzi, În Visul de mătase eu mai cred, Dacă sunt trist de ce mă tot acuzi, Nu-i versul meu întotdeauna mied, Nu-i versul meu întotdeauna înger Și el mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi vindec rănile-n cuvânt Și nu mă plâng provocator de milă Pe umerii acestui timp concav, De toate lingușirile mi-e silă, Mă simt stăpânul Vieții, dar și sclav! Frumos nu sunt, dar nici urât din fire
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
o parte să te poți mișca, pe pieptul lui curgeau boabe de transpirație, ochii cu luciri verzi ca al frunzelor de prun, toamna, când nervurile maronii desenează mileuri fine priveau departe, îi dădeam la mână nuielele subțiri și lungi de sânger, de tufan sau de plop și tata le transforma din câteva mișcări în araci lungi și ascuțiți, numai buni pentru fasole sau pentru roșii. Mama împrăștia boabe de porumb în cotețul găinilor. S-a auzit un zgomot de motor pe
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
este un arhetip al artistului. Nu știu dacă acest Orpheu este „Cântărețul”, cel mut și năucit de dangătul stelelor, transformat în lebădă, din poezia „Și a fost ziua a șaptea”, analizată, dar știu că „fiara” lasă urme evidente, precum „macii sângerii (ce-n.m.) sfâșie albul zăpezii..” , într-un timp când anotimpurile se întâlnesc. Este superbă imaginea suprarealistă propusă de autoare. Superbă și aluzivă, dovada virtuală că victima și călăul au fost acolo. De altfel, toată poezia Marianei Cristescu trebuie citită
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
-o dată și-ncă-o dată. La-ntuneric de ursită, Când barbarii se agită, Ți-au răpit, răpit, răpită, Partea cea mai răsărită. Au venit cu mare grabă, Roșii steaguri pe tarabă, Prefăcându-se c-o-ntreabă Că știau că sângeri, slabă. Și-au făcut să fie roabă Fata ta cea basarabă, I-au făcut coșciug din lemne Și-au avut purtări nedemne, Limba ei să o îndemne La remorca altor semne, I-au golit de oase lutul Și i-au
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
le simt. Dar totuși ne desparte// Emoția din fiecare parte./ Las nemuririi ultimele plângeri,/ Cad, rătăcind pe aripe de îngeri,/ Recunoscut de fiecare parte.// Intru cu Eul meu printre înfrângeri/ Hrănit de amintiri ce ne împarte/ Atâtor încercări sub care sângeri!/ Nu te mai chem, dar lasă-mă departe// Atât cât sunt pe aripe de îngeri" (Rondelul aripelor). Zicând „fiecare parte", poezia înțelege fiecare dintre cele două părți, jumătăți: viața și moartea, să zicem. Cartea, apoi, este experiența completă. Cuvintele au
VIAŢA CĂRŢILOR – POEZIA ÎN CIFRE ŞI LITERE de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344684_a_346013]
-
lui zvon,/ din fier, din iad, din beton.../ Și sângele temniței sparge belciuge,/ și urcă în mine și muge,/ și fierbe și geme și plânge, -/ crâncetul temniței sânge./ Și ard cu el, și vuiesc, și mă zbat,/ și urlu și sânger, cu fluxu-i turbat, -/ și cântă, pe urmă, roșul torent/ se trage din mine, îndărăt, în ciment,/ cu sângele temniței greu /mă trag din mine și eu,/ și plec cu el, grozavu-i șuvoi, /sub ciment, înapoi...( Sângele temniței) Doinele-n cârje
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mult de 3 kg/zi pe ambarcațiune, poate fi reținută pentru consum familial, cu condiția ca aceasta sa fie înregistrată și raportată la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Articolul 3 Speciile rac (Astacus leptodactylus și Astacus fluviatilis), novac (Hypophthalmichthys nobilis), sânger (Hypophthalmichthys molitrix) și cosaș (Ctenopharyngodon Idella), cu excepția celor de pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, pot fi capturate fără limită, cu condiția înregistrării și transmiterii cantităților capturate la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Articolul 4 Prin excepție de
ORDIN nr. 52 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294943]
-
R. Tuxen 1937, incluzând și pe cealaltă asociație prezentată de GAFTA & MOUNTFORD (2008) - Salicetum fragilis Passarge 1957. Grupează, conform acelorași autori, sălceto-plopișele (Salix alba, S. fragilis, Populus nigra, P. alba) din luncile inundabile ale râurilor; stratul arbustiv este compus din sânger, mur, hamei, porumbar etc., iar în cel erbaceu sunt frecvente specii mai mult sau mai puțin nitrofile (urzică, turiță, cânepa codrului etc.). R4407: - Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. În toate luncile din România, în special în cele de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
anin permite patrunderea luminii la sol și dezvoltarea abundentă a speciilor de floră și a arbuștilor. Specii arbustive sunt prezente mai ales acolo unde inundațiile sunt mai rare și scurte, fiind reprezentate de: soc negru (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), pațachină (Frangula alnus), călin (Viburnum opulus), salbă moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare). Flora se dezvoltă abundent: Impatiens noli-tangere, Telekia speciosa, Angelica sylvestris, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Mentha longifolia, Petasites hybridus, Petasites albus, Stellaria
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Mare, de-a lungul Someșului Mare fitocenozele sunt dominate de anin negru și salcie albă în amestec, cu exemplare de frasin (Fraxinus excelsior), velnis (Ulmus laevis), anin alb (Alnus incana) s.a.. în subetaj apar specii de arbuști - soc (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), subarbuști precum: boz (Sambucus ebulus), mur ( Rubus caesius, Rubus hirtus) s.a.. Flora ierboasă este bogat dezvoltată, din specii higrofile. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Conform Anexei 3.11 -a
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
domină biocenoza, formând desișuri de nepătruns denumite renișuri. 10 Specii caracteristice Specii de arbori: salcie albă (Salix alba), salcie plesnitoare (Salix fragilis), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), ulm de luncă (Ulmus laevis), arbuști: soc negru (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea), călin (Viburnum opulus), lemn câinesc (Lygustrum vulgare), măceș (Rosa canina), liane: viță salbatică (Vitis sylvestris), curpen de pădure (Clematis vitalba), specii ierboase: Rubus caesius, Carex acutiformis, C. riparia, Eupatorium hydropiper, Stachyspalustris etc. 11 Fotografii A se vedea Anexa
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
mesteacănul (Betula pendula), salcia căprească (Salix caprea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), plopul negru (Populus nigra), cireșul pădureț (Cerasus avium), părul pădureț (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vișinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea) și salba râioasă (Euonymus verrucosa), liliacul (Syringa vulgaris), alunul (Corylus avellana), măceșul (Rosa sp.), păducelul ( Crataegus sp.). Pe malul Jiului vegetează aninul negru (Alnus glutinosa), salcia
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Lumina ce-mi pătrunde în suflet printre scânduri, Căzute-n partea stângă, când mă topesc de dor... Atingerile tale nu mai sunt doar atingeri, Ci adieri de aripi suave ca un Rai, Ce-mi potolesc văpaia din macii-n care sângeri În poezii dulceața cireșelor de Mai... Tăcerile din tine au amorțit tăcerea... Acvile au furat-o din cântecul răpus, S-o ducă sus, pe piscuri, de unde mângâierea Ți-o voi simți în taină și te-oi iubi nespus... Antonela Stoica
UIMIREA CĂ EXIȘTI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340473_a_341802]
-
făcut la Suceava, prin procura, reprezentantul cneazului. Urmară ospețe și serbări și domnița Elena porni, prin Polonia, înspre destinul ei. Nu avea să-și mai vadă niciodată tatăl și locurile natale. Ștefan-Vodă îi dărui trei boieri s-o întovărășească: Lascu, Sînger și pe Gherasim cu jupânesele lor. Regele Cazimir al Poloniei primi pe tânăra domniță moldoveancă și pe însoțitorii ei cum se cuvenea viitoarei țarine moscovite, dându-i bogate daruri, și alaiul domnesc porni mai departe, ajungând la Moscova de postul
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]