570 matches
-
să le salveze pe prințese, flăcăul și fata porniră în urma ei spre Piscul Argintiu. O lună plină și albă, ca un mărgăritar, arunca raze strălucitoare în calea lor. Ajunseră în apropierea cuibului vulturilor abia când zorii mânjeau cerul în culori sângerii. Vulturul cu ochi de sticlă îi zări imediat și se ridică deasupra piscului pentru a-i anunța pe ceilalți despre sosirea unor străini. Pasărea cu pene cenușii se năpusti asupra lui, încercând să îl împiedice să zboare mai sus și
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
își împleteau coamele cu pletele castanii ale Țuniei, chiar dacă aceasta avea ori nu morcovii așteptați de ei. Mie mi-era grozav de frică de cai, așteptam mereu să primesc o copită ucigătoare, aveam senzația că mă privesc toți cu ochi sângerii... Dar, iată, în această vizită s-a întâmplat ceva de neînțeles: nu numai că nu-mi fusese frică de cai, dar mă lăsasem îmbrățișată de ei, în felul lor ciudat de sensibil, arătându-mi cât de mult le lipsisem... apoi
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
în frumusețea și desăvârșirea ei. „Tu / valsând printre mesteceni / printre fulgii jucăuși de nea / Eu / strigând spre cer o rugă / pentru-a fi numai a mea”... („Iarnă în doi”). Iubirea lui Ioan Găbudean intră în rezonanță cu ninsoarea, cu amurgul sângeriu, cu luna (cum s-ar putea altfel?), cu liniștea albastră și cu melancolia din palma iubitei. În pofida neglijării prozodiei (dar cine mai are timp de prozodie când iubirea îi arde călcâiele poetului?) - a ruperii ritmului și a altor mici neconcordanțe
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
meu.” Pasărea Phoenix este „verticală nălucă/ spre nemărginire”, în glasul cerbului se ascunde un „violoncel/ cu corzi din argintul izvorului” („Credeam”); „Mâinile tale -/ stele de mare -,/ fildeș solar/ fremătând cu mirare” („Obsesie”); „Inima -/ amforă plesnită/ în cenușa dimineții” („Relicvă”); „Maci sângerii sfâșie albul zăpezii” („Între oglinzi”); „Lacrima de argint/ despică liniștea oglinzii,/ sărând ochiul întors al luntrașului.” („20 iulie”); „Decât crinul imperial/ nu-i mai prejos floarea scaiului,/ nici firul ierbii decât sabia de Damasc” („Visând Altamira”). Sobrietatea gândirii, vulcanică și
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_amor_prohibit_al_florin_tene_1352051370.html [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
nr. 352 din 18 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Pe strada mea cu vise și amor Pe strada mea plouă întotdeauna cu soare, Ca din senin norii se adună sub tălpile tale, Când la apusul sângeriu un om mai moare Noi ne facem în gând platoșă din zale. Dimineața e soare și intru în miezul orei Acolo îmi caut de lucru și pe tăcute scriu, Mai compun un poem dedicat Dorei, Blaga îmi dictează necrologul din
PE STRADA MEA CU VISE ŞI AMOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_strada_mea_cu_vise_si_amor.html [Corola-blog/BlogPost/358894_a_360223]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Povestiri > KARON,CAP 7 Autor: Violeta Catincu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Într-o admosfera claustranta,data de draperiile de culoare sângerie,parcă într-o ceață densă,Karon visa. La început,se află într-o poiana și în aer plutea un miros aromat de flori de tei,de zambile și clopotei. Ridicand mâinile în sus,o rafală de vânt aduse mii de
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1491679298.html [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
tărâm cu flori și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei glas în rânduri. PRINȚESA TOAMNĂ Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
primenești! Sa te iubească lumea, ca pe-o prințesă! Cu daruri să surprinzi priviri omenești! TOAMNA IUBIRII PIERDUTE Toamna iubirii pierdute transformă roua în brumă. Iar prin zile tot mai scurte, plăcerea plimbării curmă. Vântul biciuiește pomii, până cad frunze sângerii. Jalea morții pun în lacrimi galbene, roșii, arămii. Vântul răscolește norii ce-ascund razele de soare. Ploaia să-și pună fiorii în vreme rea și răcoare. Vremea rece ia cu sine, sentimentele plăcute. Și pârjolește destine, de iubirile pierdute. Cerul
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
curs. Camera mea, de la etajul 4, din Eforie Sud, de la Hotel Excelsior, oferea o priveliște unică a răsăritului. În fiecare dimineață, “câinele deșteptător” din amintirea mea, mă trezea. Cerul era roșiatic la 6,21...iar la 6,26 tot globul sângeriu era pe buza mării. Niciodată nu m-am gândit cât de puțin durează râvnitul răsărit de soare, la mare. De ce ne plac lucrurile efemere? E răsăritul un fapt efemer? Raportat la durata zilei...poate. Dar în ziua următoare, e la
CÂINELE-DEŞTEPTĂTOR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Cainele_desteptator_.html [Corola-blog/BlogPost/364683_a_366012]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOIEMBRIE ACROSTIH- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nuanțele frunzelor devin ruginii, Ofilite de lacrimile morții. Izvoarele vuiesc de frunze sângerii. E Toamna despărțirii de darul vieții. Mai luminează în geam, câte-o gutuie, Bântuită de spirite rebele. Rămasă în a iubirii nostalgie, Inima frântă plânge de durere. Eternitatea curmând vremelnicie. © Maria Filipoiu 1.11.2014 Referință Bibliografică: NOIEMBRIE acrostih- / Maria
NOIEMBRIE ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415647281.html [Corola-blog/BlogPost/376835_a_378164]
-
Gellu Naum, Nicolae Băciuț, Ana Blandiana. Lumea cuvintelor Magdei Isanos, aromată de splendoarea mirosului vegetal sub impulsul toatal al iubirii, al bucuriei și suferinței, mi-au dat impulsul acestei scrieri sub parfumul lacrimilor. Inima mi-i pom împovărat de rodii sângerii; le-am scuturat, și nu s-au scuturat, și trebuie să vii. Ramurile să se-ndrepte vor către cer și soare ușurate, tu știi că doare bogăția lor, culege-le cu mâna ta pe toate. Brăila, Iulie - 2014.
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
și în clipa aceea se declanșează iadul. Norocosul câștigător este sfâșâiat de ceilalți rechini, iar lucru acesta se repetă ori de cât ori Voquin mai aruncă câte un pește. Vânzoleala din jurul navei este înspăimântătoare, apa se colorează într-un roșu sângeriu deprimant, iar sentimentul de groază pune stăpânire pe gânduri. - Ehi, ce zici! râde Voquin amuzat de expresia feței mele. N-ai vrea să nimerești în mijlocul lor! - Cine ar vrea? îl întreb, îndepărtându-mă de marginea vasului. Se pare că nici
DRUMUL APELOR, 5 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1484721782.html [Corola-blog/BlogPost/374327_a_375656]
-
plutesc, inerție... Plutesc, plutesc în derivă, Nu mai știu ce mă ține pe val! Nu sunt regina nici diva Și nu-mi văd niciun ideal! Cândva mă-mbăta răsăritul Și un cântec de ciocârlie Și-acum m-atrage-asfințitul Cu mantia lui sângerie... Plutesc, plutesc fără voie, Vâslisem cândva curajos: Eram o ,,arcă-a lui Noe’’ Cu gândul și trupul vânjos. Mai port porumbelul pe umăr, Nu vede nici el un liman. Ani buni pe degete-i număr Și mă topesc an de
PLUTESC, PLUTESC, INERTIE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Plutesc_plutesc_inertie_ioana_voicila_dobre_1344282425.html [Corola-blog/BlogPost/340882_a_342211]
-
din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce toamnă inutilă pândește lângă noi, Se scutură pe frunze în straie de rugina, Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploi Mimează revenirea de stranie regina. Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii, Pe crestele rănite de nopți decolorate, Isi flutură vesmântul pe-aleile din vii, Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate. Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci, Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre
TOAMNĂ INUTILĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/laura_hubati_1443257355.html [Corola-blog/BlogPost/372084_a_373413]
-
crede, nu te minte, E speranța fără temeri, Dragostea n-are morminte, Fraze goale și solemne. Poți alege, ești acela Ce gândește în tăcere, Stai departe de arena Înfruntării efemere. *** Istoria este, uneori, ca o barcă Legănată pe ape negre, sângerii, Cineva ucide, ce găsește, încarcă Obiecte de cult. Ochelari, jucării, Cineva părăsește în larg naufragiații, Pe cei ce-și salvează puținul rămas, Ultimul coltuc, fărâma de viață. Ziua de azi este doar un popas? Ne trebuie, oare, o arcă a
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului e-așa de bine când îți scriu de toate câte cele mă-nconjoară că rujul de pe buze ivoriu mă cheamă să te văd printre pasteluri sângeriu e-așa de bine să te mângâi prin hoinăreli de noi știute dar câte nopți rămase dezvelite mi-ar da acum din menuete refrene dezgolite e-așa de bine discreta mea lumină să te culeg din ierburi de simină Referință
PASTELURI DIN CRENELURI 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1470971176.html [Corola-blog/BlogPost/366320_a_367649]
-
oricum nu-l vede... Se agață cu gesturi împrăștiate de capodul ei. Ține strâns femeia lăngă el cu mâna stângă. Cu dreapta lovește! Unde nimerește... Foarfeca rupe carnea, sfâșâie pielea, cu docilitatea și neștiința fierului, supus mâinii omului... Lasă dâre sângerii, roșii ca durerea... Ea urlă... Crede că urlă și cere ajutor. De fapt nu-i iese nici un sunet. E blocată de frică, disperare, furie, neputință... E fără scăpare! Încearcă să se zmulgă din mâinile nebunului, dar cum nu vede, alunecă
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Oameni_fara_noroc_fracment_lucia_secosanu_1338500630.html [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
și plecară în zbor cu trăsura peste câmpie. Vântul de miază-zi aducea miros de de levănțică și aglice și lanurile de grâu se legănau în bătaia lui ușoară făcând valuri roșii și negre din macii sălbatici ieșiți ca niște poiene sângerii pe coama dealului; de undeva din pădure se auzi un țipăt de pasăre iar pe cer, un vultur, descria o curbă măreață, aproape de soare. -E timpul nuntirii! - zise fata cu un glas, de data aceasta mai cald, mai dulce, mai
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
ca ,,eres”... Matei Basarab ce-a ctitorit-o Cu credință la îngerii cerești, La lupta neatârnării ce a iubit-o Mânăstirea se numește Plătărești! De trei sute ani stă mărturie, A suferit lungi cazne si invazii, Ducând o viață grea și sângerie, Cei răi jefuind-o în diferite ocazii... Folosită ca beciuri de tortură În timpurile reci ale nomenclaturii, Considerată ca o vechitură Și că dăuna mult structurii... Veche fiind, cultul Plătărești există, Căutați în analele vechi ale istoriei, Mânăstirea și faptele
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1465499066.html [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
văzute de-aici, de pe Pământ? Îmi imaginez că de-acolo, de sus, erau de neînchipuit. Descrie-mi un astfel de zbor! - Magie! Și... nu încerca să-ți imaginezi pentru că nu vei reuși! Trebuie să urci acolo, pe nori, pe razele sângerii ale răsăritului, când pofta sălbatică de viață îți dă puteri supraomenești. Sau să te reverși în candela apusului și să te stingi lent, să te adâncești în poftele nopții când cina stelelor este deja pregătită! Nu! Cuvintele aproape că nu
PARTEA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_parte_cornelia_viju_1363717859.html [Corola-blog/BlogPost/345326_a_346655]
-
viață degeabă, fără a-i gusta frumusețea, fără a bea „sufletul pădurii“ (Toamnă, C. M.-M.), indiferent cât de „pătate de toamnă-nsângerată“ (Toamnă, C. M.-M.) ne-ar fi „mâinile“ (Toamnă, C. M.-M.). Mâinile ar putea să modeleze îngeri din frunze sângerii iar noi să ne adăpăm din raza răsăritului de soare. Poate că este bine să privim cum verdeața pădurii este mușcată de toamnă și să căutăm în copacul vieții noastre creanga de aur la timp, înainte ca rugina să-și
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ana_Cristina_Popescu.html [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
Au explodat într-o primăvară când aerul a-nceput să cânte a floare și verdeață. E atâta muzică în toamnă ... Și frunzele-mi au început să danseze sub povara ruginii, strivite de vânt și izbite de păsări. Păsările toamnei sunt sângerii și pictează îngeri cu slove de foc care cântă ecoul de muguri, de păsări și frunze. Întineresc cu fiecare toamnă, cu fiecare frunză ce cade obosită și-ncep să cânt durerea din muguri prin păsări, eliberând îngerii cu povara eternității
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ana_Cristina_Popescu.html [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015. Ce toamnă inutilă pândește lângă noi, Se scutură pe frunze în straie de rugina, Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploi Mimează revenirea de stranie regina. Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii, Pe crestele rănite de nopți decolorate, Își flutură vesmântul pe-aleile din vii, Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate. Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci, Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/laura_hubati/canal [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
lumea are parfum de verde ... Citește mai mult Ce toamnă inutilă pândește lângă noi,Se scutură pe frunze în straie de rugina,Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploiMimează revenirea de stranie regină.Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii,Pe crestele rănite de nopți decolorate,Isi flutură vesmântul pe-aleile din vii,Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate.Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci,Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/laura_hubati/canal [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Relatare > SPECTACOLUL DIANEI - (I) Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Când cortina grea, sângerie, brodata cu arabescuri aurii se ridică, murmurul sălii se diluează în emoțiile palpabile ale personajelor, reflectoarele inundă scenă de lemn care sună sub pașii experimentați, precum puntea unui vas semeț sfidând potopul, iar decorurile își încep hipnoză, cu transpunerea imediată
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1420454584.html [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]