631 matches
-
exemplu, în timp ce pentru Anselm Dumnezeu este ființă despre care nu se poate concepe nimic mai mare, pentru Descartes Dumnezeu deține toate perfecțiunile. Argumentul a fost criticat vehement de mulți filosofi, precum Averroes, Hume, Kant, Russell, si chiar importanți teologi precum Sânto Tomas de Aquino. Principala critică a fost adusă însuși enunțării conceptului, catalogat de „argument circular”, în care premisele se bazează pe concluzii, iar concluziile la rândul lor se bazează pe premise. Prima critică a fost adusă de contemporanul lui Anselm
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
al stelelor,/ Când lovește-n Lună, ȘIRUL LUNG AL COCORILOR ,/ În prag de Toamnă(...)SĂ NU-MI UITAȚI COCORII,să-mi fie roșii merii!” (cf. Glasul Deltei - „mărul roșu”, simbol al hierogamiei și al împlinirii androginității sacre!). Firește, “Delta biblicelor sânte”, evocată de Eminescu, în ars poetica Epigonii. Cu adevărat, Elisabeta Iosif se situează sub semnul celest al COCORULUI: “longevitate, LOIALITATE, PACE, ECHILIBRU ”- pentru că reușește, precum Alchimistul, să “împace contrariile” (“coincidentia oppositorum”); în plus, să nu uităm că, în simbolistica lumii
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
denumire persană pentru călugăr musulman; dervișii se numeau în lb. turcă sufiți sau sufiști, denumire de la îmbrăcămintea de lână aspră (suf) pe care acești călugări o purtau, imitând pe călugării creștini; în lb. arabă, sufiții se numeau fachiri. Cf. Dicționar - Sânta Mănăstire Dervent. [19]Selimović, Mesa, Dervișul și moartea, Editura Leda, București, 2009 Referință Bibliografică: REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1026, Anul III, 22 octombrie 2013
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Portugalia; Carlos Alberto Moniz, binecunoscut cantautor, realizator de emisiuni la postul public de televiziune RTP; Rudolf Schaller, ambasadorul Elveției în Portugalia; Lidia Ramogida, directoare a Institutului Italian de Cultură din Lisabona; arheologul Alexandre M. Viegas Cesario, conte și baron de Sânto Estevăo; Ana Maria Proserpio, coordonatoare de programe culturale la Sociedade Histórica pară Independência de Portugal /Palácio da Independência,informează Institutul Cultural Român de la Lisabona. Serata va fi deschisă de o prelegere a jurnalistului italian Giovanni Ruggeri, intitulată Farmecul României și
LISABONA.CEREMONIA DE DECERNARE A TITLURILOR ONORIFICE AMICUS ROMANIAE 2012 DE CĂTRE ICR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357937_a_359266]
-
în casă, la căldură, lângă soba de teracotă, la o ploscă din lemn de tei. Am văzut în casa lui Gheorghe Bârgăoan câteva din cele mai semnificative mostre ale talentului și îndemânării sale în sculptatul lemnului. Icoane cu dimensiuni generoase (Sânta Fecioară Maria, Sf. Gheorghe ucigând balaurul), un portret al lui Ștefan Tomșa, o frumoasă scenă de iarnă cu o sanie trasă de cai (care ar putea oricând să devină emblema orașului Solca, dacă localitatea și-ar recăpăta statutul de stațiune
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
Augustin, Efrem Sirul, Ioan Damaschin, Paisie Velicicovschi, Nicodim Aghiorâtul, Manualul de limbă paleoslavă sau veche slavă bisericească al lui Augustin Leskien, Teologia dogmatică a Bisericii ortodoxe catolice de răsărit a protosinghelului Melchisedec (Iași-1855), Învățătura ortodoxă din religiunea creștinească a unei sânte, catolice și apostolice Biserici, pentru clasele liceale a lui Silvestru Morariu Andrievici (Viena-1862), etc., l-au îndrăgostit veșnic de Neam și de Dumnezeu: „Poetul, spune Emanuela Istrati-Macovei, a crescut în atmosfera spiritualității ortodoxe, citise multe din lucrările fundamentale ale patristicii
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
nozze Di sette volte sette venti? Îl ristorante di famiglia ha fallito Ed uno dopo l'altro Affamati ed assetati, Estraiamo spine da sotto l'unghie Con cui Siam pronti a scavare nel grasso humus. Tra gli olivi cresce olio sânto Nero come îl grembiule Che și gonfia șu un ventre di donna. Le mani di Maria Maddalena sanno D'inchiostro nuovo di stampa. ARCA SALVĂRII Azi e joi și e manifestație pe manșeta ziarului Din care fabric avioanele Pe care
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
zbârcit, hidos, urâcios, ci un satan frumos, de-o frumusețe strălucită, un satan mândru de cădere, pe-a cărui frumnte Dumnezeu a scris geniul, și iadul îndărătnicia - un satan dumnezeiesc, care, trezit în ceri, a sorbit din lumina cea mai sântă, și-a îmbătat ochii cu idealele cele mai sublime, și-a muiat sufletul în visurile cele mai dragi, pentru ca în urmă, căzut pe pământ, să nu-i rămână decât decepțiunea și tristețea gravată în jurul buzelor, că nu mai e în
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
opera a revenit la titlul ei original din limba italiană, I Vespri Siciliani. Opera are la bază un eveniment care s-a petrecut cu adevărat în ziua de Luni, 31 Martie 1282, a doua zi a Sărbătorilor Pascale, în Biserică Sânto Spirito din Palermo. La originea episodului stă, conform reconstituirii istorice, gestul unui soldat francez care a ofensat o tânără nobilă, sub pretextul că o percheziționa în căutare de arme ascunse sub vesmintele ei. Reacția soțului ei, martor la scenă, venită
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să o ajute: Unde sunt? Ce ma atrage aici? Este împărăția morții! Pe fiecare mormânt citesc păcatul meu“. Godvino îi întrerupe reculegerea și cu toată împotrivirea Minei, care îi cere să nu profaneze acel loc (Voi qui!... Non profanate questo Sânto loco), acesta îi face declarații de dragoste. În cabaletta care urmează, Mină îi declară: “Blestemata să fie clipă când te-am ascultat!“. (Maledetto sia l'istante). Godvino refuză să plece. Egberto sosește aducând cu el două săbii și îi cere
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Stffelio cu profundă tentă religioasă, care folosea un psalm conceput în termenii lui Basevi, este consolidat de un impresionant arioso recitativ pentru basul Jorg - cel care reprezintă pe parcursul operei Stiffelio conștiința eroului principal. Primele cuvinte ale lui Jorg din O sânto libro (actul I, scena 1) sunt rezumate în septetul Colla cenere disperso din același act formând o melodica cu conotații de aspirație religioasă comparabile cu mișcarea „Catedrală“ din cea de a doua simfonie a lui Schumann, Renana, introducerea la Preludiile
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
petto forse un presagio! Ero baldo, giulivo. Nulla sapevo ancoră; io non sentivo 427 sul suo corpo divin [dolce] che m'innamora e șui labbri mendaci gli ardenți baci di Cassio! Ed oră! ed oră. . . Oră e per sempre addio sânte memorie, addio, sublimi încânți del pensier! Addio schiere fulgenti, addio vittorie, dardi volanți e volanți corsier! Addio, vessillo trionfale e pio, e diane squillanti în sul mattin! Clamori e cânți di battaglia, addio! Della gloria d'Otello è questo îl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
m'han rapito îl mirraggio dov'io, giulivo, l'anima acqueto. Spento è quel sol, quel sorriso, quel raggio che mi fă vivo, che mi fă lieto! Tu alfin, Clemenza, pio genio immortal dal roseo riso, copri îl tuo viso sânto coll'orrida larva infernal! Ah! Dannazione! Pria confessi îl delitto e poscia muoia! Confession! Confession! La prova! Aria Mia madre aveva una povera ancella (Cântecul salciei) - din actul IV Rol : Desdemona, soția lui Otello Voce : soprana Fach : soprana lirica Loc
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
floare,/ Floare de pământ/ Ne-ajunsă de vânt,/ Floare la răcoare/ ne-ajunsă de soare./ Tu să mi le iei/ Că sunt flori din rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân Pătru, unde se află Sânta Marie. Aceasta adapă sufletul, care uită de lume și Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie șade la o masă și scrie soarta celor vii și morți; de acolo, sufletul ajunge la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân Pătru, unde se află Sânta Marie. Aceasta adapă sufletul, care uită de lume și Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie șade la o masă și scrie soarta celor vii și morți; de acolo, sufletul ajunge la poarta Raiului: Și tu vei ajunge/ Tocma-n poarta raiului/ Unde-i floarea-soarelui./ Acolo să te oprești/ Acolo s-adăpostești/ Și-așteaptă cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui (despre aceasta aflăm la Începutul bocetului că „judecă florile / unde li-a miroasele” - aluzie metaforică la faptele bune ale oamenilor, la fel de trecătoare și ușor de irosit ca și mirosul florilor); c) explică strategiile ce trebuie urmate: sufletul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca și mirosul florilor); c) explică strategiile ce trebuie urmate: sufletul se va ruga de brad și În final Îl va amenința, va urma cu atenție drumul, va bea apa uitării, va culege florile din Rai, se va ruga de Sânta Marie să se Îndure să-i Însemne soarta și se va adăposti la poarta Raiului așteptând „ceasul de neînturnare”; d) avertizează Împotriva unor capcane sau greșeli care ar putea deturna călătoria sau bloca accesul către punctul final al călătoriei: sufletul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
UN PAGIU] [ ACTUL I ] 2254 [CÎNTECUL FAURILOR DE ARME] O lume zace În roș oțel, Ce vreți a face Făceți din el. Voi, fi coroane, O, regi făloși! Mișcați ciocane Pe fierul roș. Urrah! Voiți popoare Și mândre țări Și sânta, mare S-aveți sub scări, Să miște toate L-a vost cuvânt Întunecate Și tremurînd! Lăsați ciocane Să bată fier, În el coroane, În el puteri. Hurah! {EminescuOpVIII 36} [SCENA I] [DECEBAL, BORIS, PATER CELSUS, PAGIU] (s-aud faurii de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
răului! (tare) Maio! MAIO Portare! ARB[ORE] Tu zici că-n curtea cea neagră pe țărmurii mărei, acolo petrece gândirea lui. MAIO Se vede. Altfel neci gândirea lui n-ar fi neagră și-mpietrită... De ar fi aceea o femeie sântă și frumoasă, care să-l poată face fericit și virtuos... De-ar fi... am cugetat adeseori... un înger... îngerul de pază al Moldovei... Ce vrei, portare!... Poate că l-am face fericit încă pe acest Domn în care sămânța bunului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ție de femei când în inima ta domnea împăratul împăraților, îmbrăcat cu hlamidă de lumină albă, coronat cu coroană de sori!... Eu... în inima mea o femeie a intrat atuncea când credeam că nu mai pot iubi... o femeie... o sântă... // știu eu?... poate o vrajă! O femeie mi-a întors cugetele și m-a făcut să uit că-s Domn! Gândiri molatece și nebunești, o nepăsare desperată pentru toată lumea... iată sufletul meu înnoptat! Solomoane! Pe tine nu te-a-nnebunit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei i-am închinat faptele mele și isteția minței, tăria brațului meu. [ARBORE] Numai iubirea inimei nu! - Dovedește asta viața voastră fără frâu, bețiile voastre fără margine, slugile voastre fără de lege. M[ăria] Ta, Dumnezeu este în inima omului. Întâia sântă și cugetul curat. Nu stă mărirea în aur și mătase. Aurul și rnătasea pot fi veșmintele unui corp mort ca și a unui suflet mort - nu stă mărirea lui Dumnezeu în biserici mari și mândre, ci în mulțimea inimelor și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numesc, numai se numesc, creștine, cât faptele lor nu cunosc frăția, nu cunosc dreptatea și-l batjocoresc pre el. * [ȘTEFAN] E grea cimilitura, prea grea, jupân portare! O, țara toată știe și voi să nu știți oare Că apăr Crucea sântă... Crucea plină de rază? Ea-i Doamnă peste mine... e Doamnă și mireasă Fapta și isteția, braț de putere plin La sânta Cruce toate, cu toate le închin. Eu risipesc averea zidind altare sânte. [ARBORE] Voi puneți cruce stearpă pe-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cimilitura, prea grea, jupân portare! O, țara toată știe și voi să nu știți oare Că apăr Crucea sântă... Crucea plină de rază? Ea-i Doamnă peste mine... e Doamnă și mireasă Fapta și isteția, braț de putere plin La sânta Cruce toate, cu toate le închin. Eu risipesc averea zidind altare sânte. [ARBORE] Voi puneți cruce stearpă pe-a patriei morminte. Cumplit se-ntoarce roata pe lumea grea de vină Și mintea n-are raze și ochii n-au lumină
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu știți oare Că apăr Crucea sântă... Crucea plină de rază? Ea-i Doamnă peste mine... e Doamnă și mireasă Fapta și isteția, braț de putere plin La sânta Cruce toate, cu toate le închin. Eu risipesc averea zidind altare sânte. [ARBORE] Voi puneți cruce stearpă pe-a patriei morminte. Cumplit se-ntoarce roata pe lumea grea de vină Și mintea n-are raze și ochii n-au lumină. O! Dumnezeu vă bate cu ochi ce nu mai vede, Căci voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Doamne, duc țara la sicriu. Eu... nu trebui s-o apăr... eu, nu trebui s-o știu? ȘT[EFAN] (supărat) E grea cimilitura, prea grea, jupân portare, O, țara toată știe și voi să nu știți oare Că apăr crucea sântă, crucea plină de raze. M-am lepădat de lume... Ea-i sânta mea mireasă. ARB[ORE] V-ați lepădat de lume? ȘT[EFAN] Brațu-mi de forță plin La sânta Cruce... Doamnei, miresei le închin... Eu risipesc averea zidind altare sînte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]