3,819 matches
-
celu mai inaintatu in etate/.../ despre care si dau cu placere acestu atestatu...etc” (pp. 17-18). Se mai adaugă în ceea ce-l privește detalii asupra bogatei sale activități în domeniul creației muzicale. Apar în facsimil partirurile unor valoroase compoziții: „Liturghia Sântului Ioan Crisostom” culeasă, aleasă și întocmită pe basa melodiilor bisericești, ed. I pentru „corul școlarilor pe două voci” și ed. II pt., cor mixt; apoi Adaos (de) cântări naționale și poporale; alcătuit din bucăți alese, din muzicanți români, din Patria
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
să-și ocrotească rodul pîntecelui, fără a se mai căuta pe la vraci calici, ori cum să-și vegheze fiii de urgia războaielor, iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de trei ori pe zi, pe inima goală, ca astfel SÎntul Duh să le rodească pîntecele. Și toate astea le săvîrșeau fără de răsplată, dacă prin răsplată nu se Înțelegea o coajă de pîine pe care o primeau cu smerenie sau un urcior cu apă rece din care sorbeau cu Înghițituri mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
octombrie 1927 PAUL B. MARIAN: DE VORBĂ CU ION BARBU - Ce credeți de poezia noastră de azi? - E scrisă în general într-un spirit diletant, școlar și maimuțăresc. Blaga și Bucuța (poetul, nu prozatorul, a cărui înțelegere nu o am) sânt singurii care ne scapă de la inanitatea totală. Poeziile din Plumb ale lui Bacovia îmi apar astăzi ca aparținând unei alte epoci. În orice caz, interregnul lui Bacovia s-a terminat. E adevărat că o netăgăduită durere se mărturisește în versurile
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu nevoia organismelor primare de a se grupa în colonii. - Cum priviți poezia europeană? - Am o singură evlavie: Edgar Poe și trei admirații: Mallarmé, Rilke, Rimbaud. - Dar literatura noastră contemporană? - Prin Matei Caragiale intrăm în literatura majoră. Sânt mândru că sânt contemporanul acestui romancier și că voi participa, fără merit, la vaza viitoare a vremii când au fost scriși Craii de Curtea-Veche. Încolo, nu mai văd decât romanul cu posomorâtă zidire de casă tătară al domnului Rebreanu. Apoi, fanteziile lui Ion
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care au mâna ascuțită nu ar trebui să facă afaceri deoarece uneori pot da greș. Sunt prea idealiști pe plan sentimental și mental. Exista și mâna filozofică care se caracterizează prin faptul că are degete noduroase și groase. Posesorii ei sânt oameni cu o mare putere de concentrare, liniștiți și studioși care uneori pot trăi într-o lume a lor. Este interesant să afli caracterul unui om privindu-i semnele din palmă, și poți studia dacă te pasionează această știință. Oricum
MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364436_a_365765]
-
și distrugere. Sânt în lume religii diverse pe care este greu să le judeci și să le înfrunți, dar nici-una nu ar trebui să ne învețe să distrugem viețile oamenilor. Cei care fac acest lucru cred că au afecțiuni mentale, sânt ciudați și rupți de realitate. Trăim într-o lume agresivă născută din diverse motive care aduc cu ele atâtea ororii fanatice. Nu înțeleg cum pot fi fascinați de aceste nelegiuiri când au atâtea crime pe conștință și știu că plătesc
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
într-o lume agresivă născută din diverse motive care aduc cu ele atâtea ororii fanatice. Nu înțeleg cum pot fi fascinați de aceste nelegiuiri când au atâtea crime pe conștință și știu că plătesc un preț atât de greu. Ei sânt mesajul răului și nu au puterea renunțării nici măcar atunci când, acest preț este propria lor viață. Atâta timp cât ne lipsește răspunsul la toate aceste nenorocirii care se întâmplă în lume, nu vom putea niciodată ridica ștacheta în fața viitorului. Rămâne o enigmă pentru
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PSALMUL 70 Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne-mi vino’n ajutor Dar grăbește-Te mai tare Sânt cum știi străin prin lume Și cuprins de strâmptorare. Sânt pribeag pe căi pierdute Și în zările străine Mă cunoaște doar un înger Ce Tu l-ai trimis la mine. El îmi luminează calea Ca să văd pe unde-oi merge
PSALMUL 70 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368410_a_369739]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PSALMUL 70 Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne-mi vino’n ajutor Dar grăbește-Te mai tare Sânt cum știi străin prin lume Și cuprins de strâmptorare. Sânt pribeag pe căi pierdute Și în zările străine Mă cunoaște doar un înger Ce Tu l-ai trimis la mine. El îmi luminează calea Ca să văd pe unde-oi merge De-oi trecea prin valea morții Și din Cartea Ta
PSALMUL 70 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368410_a_369739]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MINUTARUL VREMII Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1706 din 02 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Minutarul Vremii Vă scriu săteni și rude, și frate încă vă mai sânt Și mâna mea vă scrie, cât nu e iarbă și pământ Tristețea mi-i sortită ca oriunde să vă poarte Cum și-n tăcerea mea ascunsă în această carte Iluzii se desprind dintr-o pânză aeriană Mă prinde bănuiala cu
MINUTARUL VREMII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368434_a_369763]
-
ACATIST Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus o
ACATIST de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368436_a_369765]
-
aș mai voi în lume să-mi fie-o sile-adâncă de cărnurile mele vărsate peste țărmuri la care viermii lumii se-ndeasă și mănâncă [4] Și mi-aș aduce-aminte apoi într-un târziu cum că de fapt în veacuri iluzie eu sânt metaforă pe cerul unei specii mioape fata morgana-n veacuri străină apărând [5] Născut eu sânt la poarta bătrânei Europe un Cal Troian de aur în sinea lui plângând astfel cei din cetate în spasmele lor sumbre mă zăreau trist
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
la care viermii lumii se-ndeasă și mănâncă [4] Și mi-aș aduce-aminte apoi într-un târziu cum că de fapt în veacuri iluzie eu sânt metaforă pe cerul unei specii mioape fata morgana-n veacuri străină apărând [5] Născut eu sânt la poarta bătrânei Europe un Cal Troian de aur în sinea lui plângând astfel cei din cetate în spasmele lor sumbre mă zăreau trist pe zare lucind din când în când [6] Calul Troian al unei Cetăți închisă-n sine
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
acestei lumi ce fuse numai a nimănui [28] Și porțile Cetății se deschid iar trosnind și toți se-ascund în lume făcându-se ca morți poate că vine Calul corbul adus de hoitul însă ei mor cu toții și-o moarte sânt cu toți [29] Și de atâtea veacuri cad porțile-n ruină și-atuncea ies din moarte parcă ar încolți cei ce-așteptară-n rugă Calul Troian de-acum înlocuiți în rugă ei sânt de ai lor fii [30] Și-aceștia ies pe
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
noi ca popoare ființăm pe-ntinsul humei tu ești inexistența răstignită pe boltă [78] Și-atunci se-aude Vocea din cosmos bubuind nu să salvez lumea sau s-o distrug eu vin un alt chip al Conștiinței oglindă-a voastră sânt a ce e rău în lume când cerul e senin [79] Acel urlet de Fiară din beznele ființei ce instinctul îl strigă ca presimțind neantul oglindă-n care moartea din veci vi se arată ca și cum ar fi moartea ce se
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
strigă ca presimțind neantul oglindă-n care moartea din veci vi se arată ca și cum ar fi moartea ce se petrece-n altul [80] Voi să-nvățați cu groază-n a istoriei clipă de hâd eu vin în lume sufletul vostru sânt când voi pieri de-apururi voi înșivă pieri-veți când voi veți fi cenușă eu vă voi fi pământ [81] Și izgonit fu Cobea de pe Turlele Lumii și-atuncea inventară ce nu e de gândit nu Calul fără seamăn ci golul
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
de frica lui Dumnezeu este plin de puterea Lui. Părintele Dumitru Stăniloae - Postul, acest doctor al sufletelor noastre, îl face pe fiecare să ia aminte la sine însuși și-l învață să-și amintească de păcatele și de lipsurile sale. Sântul Simeon Noul Teolog - Pe calea lui Dumnezeu, a sta pe loc înseamna a da înapoi. Bernard de Clairvaux - Cuvintele noastre sunt cărările faptelor noastre. Sfântul Ioan Gură de Aur - Viața necurată împiedică înțelegerea adevărurilor înalte. Sf. Ioan Hrisostom - Dacă cineva
CITATE MEMORABILE (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368572_a_369901]
-
și dragostea sa pentru sfinți și pentru sfințenie. De aceea, el scrie despre sfinți cuvioși români pe care i-a cunoscut personal și despre alții pe care poporul îi venera cu multă evlavie: „Dară tocma și din rumâni mulți sfinți sânt, carii am și vădzut viața și traiul lor, dară nu s-au căutat, fără numai Daniil de Voroneț, și Rafil de Agapia, i-am sărutat și svintele moștii. Apucat-am în dzâlele noastre părinț nalț la bunătăț și-n podvig
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
își abțiguia.... IX. ACATIST, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016. Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus o
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
acatist și un protest trimit la cerS-avem un parlament și nu fosilier .27-06-11... X. MINUTARUL VREMII, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1706 din 02 septembrie 2015. Minutarul Vremii Vă scriu săteni și rude, și frate încă vă mai sânt Și mâna mea vă scrie, cât nu e iarbă și pământ Tristețea mi-i sortită ca oriunde să vă poarte Cum și-n tăcerea mea ascunsă în această carte Iluzii se desprind dintr-o pânză aeriană Mă prinde bănuiala cu
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
numai Tu ai fost. Mai nainte de când totul De la Tine-a luat ființă Tu erai și-aveai de toate Dinainte cunoștință. Și din neam în neam rămas-ai Dumnezeul nostru sfânt, Domnul munților și-al mării Și la toate câte sânt. Tu spui omului la vreme Să se-ntoarcă în țărână Și de vrei îl chemi cu Tine Pe vecie să rămână. Și la Tine timpu-i altul Un an este cât o mie, Ziua este cât o viață Noaptea cât o
PSALMUL 90 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368733_a_370062]
-
-n Ierusalim. În mirosul de tămâie toți creștini, bătrâni, copii Cu păcatele spălate, ziua de Florii cinstim. Le luăm cu noi acasă, le-așezăm după icoană, Și-n grădină și la șură, le punem și la fântână! Florile de leac sânt bune, ne feresc și de boscoane* N-am uitat nici obiceiul și așa o să rămână. Boscoane - făcături, farmece; Referință Bibliografică: Florii / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
FLORII de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368790_a_370119]
-
spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc etern mormânt Doar în căușul stelelor, Câte au fost, câte mai sânt Și vor mai fi în vremea lor... Asupra-mi sper că s-a răsfrânt Tot răul lumii schimbător, Din rai în iad, blestem-descânt... Din bine-n rău, din greu ușor... Poetul, rar, sub legământ, Ascuns de ochii tuturor, Mai moare
EMINESCULUI CEL TRIST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363674_a_365003]
-
spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc etern mormânt Doar în căușul stelelor, Câte au fost, câte mai sânt Și vor mai fi în vremea lor ... Asupra-mi sper că s-a răsfrânt Tot răul lumii schimbător, Din rai în iad, blestem-descânt ... Din bine-n rău, din greu ușor ... Poetul, rar, sub legământ, Ascuns de ochii tuturor, Mai moare
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
animal’le nu uită niciodată pă omu’ care le face un bine, cu atât măi mult câinii, cu care nu de puțâne ori eu mă-nțăleg măi bine decât cu oamenii. Marinică, tată, să știi șî tu că niciodată de cân’ sânt ieu la oi n-am avut câine măi bun ca Vlaicu - mi-a mai spus el, după ce euforia revederii a trecut, iar câinele stătea acum cu botul pe genunchii mei, privind curios când la mine, când la ultimul lui stăpân
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]