1,939 matches
-
țări arabe. Prăbușirea comunismului a dus la reafirmarea statelor naționale în Europa de Est și la dezmembrarea unor state multietnice. Dacă Cehoslovacia s-a divizat pe cale pașnică, dezmembrarea Iugoslaviei a fost sângeroasă și a creat sentimente antioccidentale și antiamericane în rândul populației sârbe. Ulterior, cooptarea țărilor estice în Uniunea Europeană a dus la stabilitate politică și la garanții de libertate și democrație, dar și la inechitate economico-socială, ceace a creat multe nemulțumiri. Personal, am constatat, de exemplu, că unii români regretă regimul trecut, sunt
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1435624707.html [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
duioase și tânguitoare, ca niște chemări, ca niște suspine...și alintări...în acompaniament de viori, clarinete și chitare...cu plânset de corzi, cu țipăt de note curgând speriate, în suspin de clarinet și gemet de chitară...Dar jocurile?..hore și sârbe, bătute și săltate, lente și învârtite, în unduiri de șolduri și frângeri de trupuri, tropote și zvâcniri de corpuri în revărsarea tainicelor dorințe, iureș năprasnic de trupuri în salturi amețitoare, ritmuri de șolduri în ropot de tobe, cu chemări ascunse
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
a dansului popular de pe Valea Trotușului. Este alcătuit din cincizeci de membri, copii de la diferite școli. Au în repertoriu cântece de pe Valea Muntelui (cursul inferior al Trotușului): „Comănița”, „Floricica”, „Diminicioara”, „Horili”, „Pe Valea Agășului” și dansuri: „Cărășelul”, „Corăghiasca”, „Floricica”, „Hangul”, „Sârba”, „La oglindă”, „Ciobănașul”, „Rața”. Specific numai localității lor este cântecul „Pe Valea Agășului” compus de Maria Tătaru pentru Ansamblul „Mugurașii”: „Pe Valea Agășului, la, la,/Am deschis ochii întâi/Lângă părinții mei dragi/Muntele cu brazi și fagi./ Măicuța m-
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de jucat, precum și cântece de inimă albastră, doine și balade. Ei însuflețeau horele și toate petrecerile tinerilor din sat. Învățaseră să cânte la diferite instrumente de la părinții și bunicii lor. Instrumentele se moșteneau din tată-n
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
auzeau o melodie nouă, o redau imediat la instrument fără mare efort. De aceea li se spunea că sunt „urechiști”. Dacă nu le plăcea cum „sună”, atunci improvizau, trecând melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu Cornea, Mielache
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
o redau imediat la instrument fără mare efort. De aceea li se spunea că sunt „urechiști”. Dacă nu le plăcea cum „sună”, atunci improvizau, trecând melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu Cornea, Mielache Papin și Călin Țiganu
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
părăsindu-și soțul pentru totdeauna (zicea ea). Îi declara iubire veșnică lui Călin, alergând la casa lui. Iar el, o purta prin Edenul dragostei focoase, preț de vreo două-trei săptămâni. Atunci crea Călin cântece de dor, hore de vis și sârbe amețitoare. Cânta din vioară ca un adevărat virtuoz. Cu damigeana de vin lângă el, pui fripți pe masă și brațele femeii îndrăgostite încolăcite pe gâtul lui, Călin zbura cu vioara prin raiul melodiilor. Vioara lui, îndrăgostită și ea, hoinărea zglobie
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
undeva din Banatul în care s-a născut cam pe la 1705, sub ocupație turcească, fiind botezat cu numele românescIovul (al) lui Imin(u), dar care, la hirotonisire ca preot (circa 1730, a fost redenumit Iovul Imin ovici de autoritățile ecleziastice sârbe ale mitropoliei unite de la Carlovăț, a cărei suzeranitate asupra Banatului (consfințită prin patenta lui Leopold din 1792) s-a instaurat în urma alipirii acestuia la Imperiul austriac la 1718. În mod sigur slavizarea numelui preotului Iovul al lui Iminu s-a
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
instaurat în urma alipirii acestuia la Imperiul austriac la 1718. În mod sigur slavizarea numelui preotului Iovul al lui Iminu s-a făcut în Banat și nu în Ardeal, deoarece abia în 1761 Biserica unită ardeleană a trecut sub păstorirea mitropoliei sârbe unite de la Carlovăț, pe când Iovul este menționat ca preot la Blaj încă din 1747. Cu atât mai mult nu putea avea loc slavizarea în Bucovina anexată deAustria abia la 1775. Trebuie menționat că în Ardeal nu putea avea loc slavizarea
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
în Bucovina anexată deAustria abia la 1775. Trebuie menționat că în Ardeal nu putea avea loc slavizarea numelor româneștiși din simplul motiv că uzul limbii latine în cancelaria austriacă face imposibilă explicarea lui -ovici care este un atribut al cancelariei sârbe de liombă slavă. În râzboiul ruso-turc din 1735-1739, Austria a intrat în luptă de partea Rusiei în 1737 pe fronul bănățean, dar, dar datorită eșecurilor militare, a fost nevoită să încheie pace separată cu turcii, cedându-le nordul Serbiei (cu
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
-său din grădină, ca să-și îndeplinească datoria de bun cetățean, după cum îi ceruse lui Uniunea Europeană pe toate programele de radio, că televizor n-aveau și, cînd cauta un post nou, dădea peste corul UE de la Roma, concertul filarmonicii UE și sîrba bătuta pe loc a UE. A vrut atunci Roua să-l întrebe pe bărbatu-său de ce se numea ea ca el, ce, erau căsătoriți?! dar s-a jenat de profesoară și apoi s-a luat cu treaba și a uitat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
tîngă „mâhnire adâncă, jale, amărăciune“< sl. tonga, cu a se tângui și mai ales a tânji, „a fi bolnăvicios“. Cunoscuta țuică românească, cuvânt existent numai în sârbo-croată, a avut parte de mai multe discuții etimologice. Unii l-au dedus din sârbă, alții l-au crezut dacic *seu, de unde și lat. sucus. Dar cum se numește această băutură în alte limbi? Sl. vodka e clar că derivă din voda „apă“, engl. wisky este abreviat din uisce bath „apa vieții“. În franțuzește țuica
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
se termină hora, tot alaiul de nuntă, în frunte cu Soare-Împărat și Speranța, cu Mărțișor și Primăvara, s-a îndreptat pe valea pârâului, spre lac, în poiană. Vorniceii chiuiau și pocneau din bice, iar tarafurile de lăutari cântau hore și sârbe. Un iepuraș isteț sări în fața Primăverii, care râse și-l întrebă: - Tu ce vrei, mă? - Vleau și eu mălsisoale! - Ce să faci cu ele? - Să le duc la pădule! Primăvara îi umplu lăbuțele și urechile cu mărțișoare. Iepurașul o zbughi
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
molcovi și Noloselul patlu! Eee! Toți făcură ochii mari, privindu-l cu invidie. Iepurașul striga cât îl ținea gura, cu clienții după el: - Ia mălsisoale! Ia mălsisoale! Ce să vă mai spun? Că în poiană s-au încins hore și sârbe mai aprinse decât cele din sat? Că au venit din câmpie toate ciocârliile și i-au cântat lui Soare-Împărat până seara târziu, iar când s-a dus la culcare i-au cântat, în schimbul doi, privighetorile? Nu mai știu... Că și
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
scenă plutitoare, fredonau pe ritmul melodiilor ce se înălțau că albatroșii libertății și ascultau cum se întreceau (în dulci dulci armonii) briză mării cu trilurile fermecate ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt că în „Grădină Raiului Folcloric” , alături de Maria Mădălina Lupu, au mai fost flori care bat cu suces la poarta afirmării, exp: Georgiana Monete - Locul I, (o
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
încă mai discutau, mai puneau treburile comunei la cale, erau mai reținuți. Cum în încăperea în care s-au așezat cele două mese lungi, pentru a încăpea cât mai multă lume, nu era loc de dans, doritorii de hore sau sârbe au trebuit să intre în sala căminului cultural și să danseze pe scenă în sală fiind montate băncile pentru spectacole sau filmele de sâmbătă și duminică, date de Gligoraș, responsabilul cu cinemateca comunei. Așa nu îi deranjau cu nimic pe
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe, când geamparale dobrogene. La vals nu știa decât „Valurile Dunării”. Nu cunoștea bineînțeles textul sau autorii acestei melodii pe care o învățase după ureche. Învățase melodia din filmul cu același nume al lui Liviu Ciulei apărut pe ecrane cu aproape
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
dans, invitație acceptată de soția sa, mai ales că stăteau de atâta timp pe scaun. Petrică și taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia sosiți pe scenă nu s-au avântat în ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari, Viorel le-a cerut ceva de muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari, Viorel le-a cerut ceva de muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia Axinte un tango special! Și imediat a schimbat repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa cea fără de taină” au fost traduse în limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. George ROCA: Unde ați mai publicat? Știu că pe internet sunt nenumărate saituri de reviste
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
Nicolae Tăutu, Constantin Toni Dârțu, Mariana Cristescu, Emil Istocescu, Teodor Barbu, Dan Brudașcu, Ion Cristofor, Gh.Azap, Sorin Grecu, Gavril Moisa, Ion Constantinescu, Ioan Benche, Liliana Corobca, Ion Roșioru, Gh.Neagu, Mircea Popa, și mulți alții. Este tradus în limbile sârbă, rusă, spaniolă, engleza și franceză. Premii naționale: • Premiul special la Festivalul și Concursul de Poezie Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea,1972 • Premiul lll la Festivalul de Creație Literară „Octavian Goga”, septembrie,1996 • Premiul l la Concursul Pavel Dan, ianuarie 1999 • Premiul
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
să te duci pe ringul de dans, ceea ce era un obicei destul de deranjant. La un moment dat, s-a cântat ceardașul la comanda unor tineri. Eu nu mai dansasem niciodată pe muzică maghiară, dar am transformat acest dans într-o sârbă românească și m-am încadrat în ritm atât de bine, încât Suzana a rămas mirată de unde știu eu să dansez ceardaș. I-am explicat că sunt și dansuri românești care se aseamănă ca ritm și permit să se danseze după
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suzana_partea_a_i_a.html [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
le-a terminat la Zagreb, unde s-a specializat în pediatrie. După întoarcerea în Kosova a lucrat un timp ca ziarist pentru cotidianul Rilindja, iar mai târziu, în calitate de pediatru, la Spitalul General din Prishtina. A fost persecutată de către forțele paramilitare sârbe (1999) și eliberată prin intervenția forțelor comunității internaționale și NATO. În calitate de scriitor a publicat volumele Verma emrin tim (Pune numele meu), Prishtina 1973, Bimë e zë (Planta și voce, 1979), Luleborë (Flori de gheață, Tirana, 1988), Mat e çmat (Măsoară
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_flora_brovina_baki_ymeri_1394529575.html [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
Articolul UNIC Se recunoaște Statutul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: ─────────────── Ministrul culturii și cultelor, Adrian Iorgulescu București, 17 decembrie 2008. Nr. 1.709. Anexa STATUTUL Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara Capitolul I Biserica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]